contract 770x470 1

Contractul de comision

9 minute • Laura Diaconescu • 28 iulie 2017


  • 1. Definiția și reglementarea contractului de comision

               
Până la adoptarea actualului Cod civil, reglementarea contractului de comision se regăsea în art. 405-412 din Codul comercial.
În prezent, contractul de comision constituie obiect de reglementare pentru art. 2043- 2053, Noul cod civil.
 
Contractul de comision este definit în art. 2043:

Contractul de comison este mandatul care are ca obiect achiziționarea sau vânzarea de bunuri ori prestarea de servicii pe seama comitentului și în numele comisionarului, care acționează cu titlu profesional, în schimbul unei remunerații numită comision.

 
 
 

  • 2. Forma și proba contractului de comision

Contractul de comision se încheie în formă scrisă, autentică sau sub semnătură privată. (art. 2044)
Așadar, forma contractului este lăsată la aprecierea părților contractante.
Alin. 2 prevede că dacă prin lege nu se prevede altfel, forma scrisă este necesară numai pentru dovada contractului
Dar, pentru a produce efecte juridice depline în persoana comitentului, dacă pentru actul juridic pe care îl încheie comisionarul cu terțul legea impune o anumită formă, pentru identitate de rațiune contractul de comision trebuie să îmbrace și el aceeași formă.
În toate celelalte cazuri, forma scrisă sau solemnă a contractului de comision este doar pentru probă, iar nu pentru valabilitatea contractului.
 
 

  • 3. Părțile contractului de comision

Părțile contractului de comision sunt comitentul și comisionarul.
 
Capacitatea părților
Comitentul trebuie să aibă capacitatea de a încheia el însuşi actele juridice pe care le încheie comisionarul cu terţul. Aceasta deoarece actele juridice se încheie de către comisionar pe seama comitentului.
Comisionarul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu, pentru că el încheie actele juridice proprio nomine.
Comisionarul trebuie să încheie actele juridice, respectiv să presteze serviciile cu titlu profesional, adică cu caracter de continuitate, organizat sub forma unei întreprinderi în sensul prevederilor art. 3 noul Cod Civil.
În tăcerea legii, rezultă că poate activa în calitate de comisionar atât persoana fizică cât şi persoana juridică.
 
Consimțământul părților
Exceptând situaţiile exprese prevăzute de lege, contractul se încheie în formă scrisă autentică sau sub semnătură privată; de cele mai multe ori împuternicirea conferită de către comitent comisionarului ia forma scrisă şi se regăseşte în contractul de comision. Esenţială este manifestarea expresă a voinţei comitentului cu privire la împuternicirea comisionarului de a încheia acte juridice în nume propriu, dar pe seama comitentului.
 

  • 4. Efectele contractului de comision

Contractul de comision generează două categorii de raporturi juridice: între comitent și comisionar și între comisionar și terț.
 
Efectele contractului de comision între comitent și comisionar
Efectele contractului de comision sunt asemănătoare cu cele ale contractului de mandat, cu regulile speciale prevăzute de reglementările Codului civil.
 
Obligațiile comisionarului
Obligațiile comisionarului sunt cele specifice mandatarului, la care se adauga obligațiile reglementate de normele Codului civil privind contractul de comision.
Comisionarul trebuie să execute mandatul încredințat de comitent, respectiv să încheie actele juridice cu bună-credință și diligența unui profesionist. Conform art. 2048 noul Cod civil, comisionarul are obligația să respecte întocmai instrucțiunile exprese primite de la comitent. Totuși, comisionarul se poate îndepărta de la instrucțtiunile primite de la comitent numai dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

  1. Nu este suficient timp pentru a se obține autorizarea sa prealabilă în raport cu natura afacerii
  2. Se poate considera în mod rezonabil că acesta, cunoscând împrejurările schimbate, și-ar fi dat autorizarea
  3. Îndepărtarea de la instrucțiuni nu schimbă fundamental natura și scopul sau condițiile economie ale împuternicirii primite.

 
Comisionarul este însă obligat să îl înştiinţeze pe comitent de îndată ce este posibil în legătură cu abaterea de la instrucţiunile primite. Orice operațiune a comisionarului, în afara situațiilor de mai sus, cu încălcarea sau depășirea puterilor primite, rămâne în sarcina sa, dacă nu este ratitificată de comitent. În plus, potrivit legii, comisionarul poate fi obligat și la plata de daune-interese.
Comisionarul poate să vândă pe credit, dar numai dacă a fost autorizat în acest sens.
Conform art. 2047, comisionarul care vinde pe credit, fără autorizarea comitentului, răspunde personal, fiind ținut, la cererea comitentului, să plătească de îndată creditele acordate împreună cu dobânzile și alte foloase ce ar rezulta.
În acest caz, comisionarul este obligat să îl înștiințeze de îndată pe comitent, arătându-i persoana cumpărătorului și termenul acordat; în caz contrar, se presupune că operațiunile s-au făcut pe bagi gata, proba contrară nefiind admisă.
 
Codul civil îngăduie comisionarului să încheie actul cu sine însuși, dar numai când comisionul are ca obiect titluri de credit sau bunuri cotate pe piețe reglementate.
Art. 2050 prevede că, în lipsă de stipulație contrară, când împuternicirea privește vânzarea sau cumpărarea unor titluri de credit circulând în comerț sau a altor mărfuri cotate pe piețe reglementate, comisionarul poate să procure comitentului la prețul cerut, ca vânzător, bunurile pe care era împuternicit să le cumpere sau să rețină pentru sine la prețul curent, în calitate de cumpărător, bunurile pe care trebuia să le vândă în contul comitentului.
Comitentul care se comportă el însuși ca vânzător sau cumpărător are dreptul la comision.
Dacă în cazurile mai sus menţionate comisionarul, după îndeplinirea însărcinării sale, nu face cunoscută comitentului persoana cu care a contractat, comitentul aredreptul să considere că vânzarea sau cumpărarea s-a făcut în contul său şi să ceară de la comisionar executarea contractului [art. 2.050 alin. (3) noul Cod Civil].
 
Obligațiile comitentului
Având caracter sinalagmatic, contractul de comision generează obligaţii şi în sarcina comitentului.

  1. Plata remuneraţiei (comisionul) comisionarului

 
În schimbul obligaţiei de încheiere a actelor juridice, comisionarul are dreptul la o remuneraţie din partea comitentului. Întrucât i se aplică regulile de la mandat, comisionarul este îndreptăţit la remuneraţie chiar dacă aceasta nu s-a stabilit în contractul de comision, deoarece operează prezumţia că însărcinarea privind încheierea actelor juridice nu este gratuită.
Remuneraţia poate fi convenită sub forma unei sume fixe sau a unui procent, calculate la valoarea operaţiunilor rezultate din actele încheiate de comisionar.
Dacă părţile nu au stabilit cuantumul comisionului, acesta se determină după regulile de la mandat, adică potrivit cu prevederile speciale ale legii, uzanţelor ori, în lipsă, după valoarea serviciilor prestate.
Potrivit Codului civil, comitentul nu poate refuza plata comisionului atunci când terţul execută întocmai contractul încheiat de comisionar cu respectarea împuternicirii primite. Dacă nu s-a stipulat altfel, comisionul se datorează chiar dacă terţul nu execută obligaţia sa ori invocă excepţia de neexecutare a contractului.
 
 

  1. Restituirea cheltuielilor făcute de comisionar

 
În cazul în care, în îndeplinirea însărcinării primite, comisionarul a făcut anumite cheltuieli, comitentul are obligaţia să restituie sumele de bani respective. Comitentul este obligat să acopere şi eventualele prejudicii pe care le-a suferit comisionarul cu prilejul încheierii actelor juridice cu terţii.
 
 
Efectele executării  contractului de comision față de terți
Art. 2.045 noul Cod Civil dispune

terţul contractant este ţinut direct faţă de comisionar pentru obligaţiile sale
 

Din punct e vedere al valorificării drepturilor izvorâte din contractul de comision, Codul civil nu recunoaşte o acţiune directă nici comitentului împotriva terţului contractant şi nici terţului împotriva comitentului decât prin subrogarea în drepturile comisionarului.
În acest sens, art. 2.046 noul Cod Civil statuează că, în caz de neexecutare a obligaţiilor de către terţ, comitentul poate exercita acţiunile decurgând din contractul cu terţul, subrogându-se, la cerere, în drepturile comisionarului.
Legea prevede că, la cererea comitentului, comisionarul are obligaţia să îi cedeze acestuia de îndată acţiunile contra terţului, printr-un act de cesiune sub semnătură privată, fără nicio contraprestaţie din partea comitentului. Comisionarul răspunde pentru daunele cauzate comitentului, prin refuzul sau întârzierea cedării acţiunilor împotriva terţului [art. 2.046 alin. (3) noul Cod Civil].
 
Fiind însărcinat cu încheierea actelor juridice, comisionarul va răspunde numai pentru această operaţiune, nu şi pentru neexecutarea obligaţiilor de către terţul cu care a contractat. Acţiunea în răspundere contra terţului va fi exercitată de către comisionar. Acţiunea poate fi cedată de către comisionar comitentului.
Tot astfel, terţul îl poate acţiona pe comisionar, care poate să-i cedeze acţiunea împotriva comitentului.
Fiind răspunzător doar pentru încheierea actelor juridice, comisionarul nu răspunde şi pentru executarea obligaţiilor de către terţ. Soluţia este reglementată în mod expres în cuprinsul art. 2.052 noul Cod Civil, potrivit căruia comisionarul nu răspunde faţă de comitent în cazul în care terţul nu îşi execută obligaţiile decurgând din act.
 
Cu toate acestea, el îşi poate lua expres obligaţia de a garanta pe comitent pentru executarea obligaţiilor terţului. în acest caz, în lipsă de stipulaţie contrară, comitentul va plăti comisionarului un comision special «pentru garanţie» sau «pentru credit» ori un alt asemenea comision stabilit prin convenţia lor sau, în lipsă, de către instanţă, care va ţine cont de împrejurări şi de valoarea obligaţiei garantate.
Pentru atragerea răspunderii comisionarului pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de către terţi, trebuie să existe o clauză specială în acest sens.
 
 

  • 5. Încetarea contractului de comision

 
 Contractul de comision încetează în aceleaşi cazuri ca şi contractul de mandat: revocarea împuternicirii, renunţarea la împuternicirea primită, moartea, interdicţia, insolvabilitatea ori falimentul comitentului sau comisionarului.
Dintre toate cazurile de încetare a contactului de comision, Codul civil se preocupă doar de revocarea împuternicirii comisionarului.
Astfel, potrivit art. 2.051 noul Cod Civil, comitentul poate revoca împuternicirea dată comisionarului până în momentul în care acesta a încheiat actul cu terţul. în acest caz, comisionarul are dreptul la o parte din comision, care se determină ţinând cont de diligenţele depuse şi de cheltuielile efectuate cu privire la îndeplinirea împuternicirii până în momentul revocării.
 
 
 
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.