Coproprietatea asupra despartiturilor comune e1491899757789

Coproprietatea asupra despărţiturilor comune

4 minute • Ioana Grosu • 11 aprilie 2017


Coproprietatea asupra despărţiturilor comune își găsește utilitatea atunci când te cerți cu vecinul pentru „cine plătește gardul?” sau când vrei să faci un șanț și nu știi pe ce parte să arunci restul de pământ.

Zidul
şanţul
orice altă despărţitură
sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor

dacă

nu rezultă contrariul

între două fonduri – din titlul de proprietate,
– dintr-un semn de necomunitate (ori)
– dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condiţiile legii.

 
Cu toate acestea ,
Există semn de necomunitate
a zidului – atunci când culmea acestuia este dreaptă şi perpendiculară spre un fond şi înclinată spre celălalt fond.
* Zidul este prezumat a fi în proprietatea exclusivă a proprietarului fondului către care este înclinată coama zidului.
a şanţului–  atunci când pământul este aruncat ori înălţat exclusiv pe o parte a şanţului.
*  Şanţul este prezumat a fi în proprietatea exclusivă a proprietarului fondului pe care este aruncat pământul.
Vor fi considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac să se prezume că zidul a fost construit exclusiv de unul dintre proprietari.

Cui revine obligaţia de construire a despărţiturilor comune?

 Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărţituri comune.

Reguli privind zidul comun și construcţiile/instalaţiile aflate în legătură cu acesta

A.

  1. În lipsa unor dispoziţii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, înălţimea zidului comun se stabileşte de părţi, dar fără a depăşi 2 metri (socotindu-se şi coama zidului !)
  2. Oricare dintre coproprietari poate să înalţe zidul cu îndatorirea de a suporta singur cheltuielile de înălţare peste limita zidului comun + cheltuielile de reparare a părţii comune a zidului ca urmare a înălţării acestuia.
  3. În cazul în care zidul nu poate rezista înălţării, proprietarul care doreşte să facă această înălţare este dator să reconstruiască zidul în întregime luând din fondul său suprafaţa pentru a asigura grosimea necesară zidului nou-ridicat.
  4. Vecinul care nu a contribuit la înălţare poate dobândi coproprietatea, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor şi manoperei folosite, precum şi, dacă este cazul, jumătate din valoarea terenului întrebuinţat pentru îngroşarea zidului.

B.

  1. Oricare dintre coproprietari are dreptul să sprijine construcţii ori să instaleze grinzi în zidul comun cu obligaţia de a lăsa 6 centimetri spre celălalt coproprietar + fără a afecta dreptul acestuia de a sprijini construcţiile sale ori de a instala propriile grinzi în zidul comun.
  2. Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul său până în jumătatea zidului, în cazul în care ar dori să instaleze el însuşi grinzi ori să construiască un coş de fum în acelaşi loc.

 

Cui revin  cheltuielile de întreţinere şi reparare ?

REGULA: Coproprietarii – proporţional cu dreptul fiecăruia.
EXCEPȚIE: dacă un coproprietar nu participă la cheltuielile de întreţinere şi reparare,
renunţă la dreptul său de proprietate asupra despărţiturii comune
Astfel, coproprietarul nu va putea fi apărat de a participa la cheltuieli, în cazul în care are o construcţie sprijinită de zidul comun ori în cazul în care trage un alt folos din exploatarea despărţiturii comune.

Dobândirea coproprietăţii asupra despărţiturilor

Vecinul care nu a contribuit la realizarea despărţiturii comune

poate dobândi un drept de coproprietate asupra despărţiturii

plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor şi manoperei folosite

+( după caz)

 jumătate din valoarea terenului pe care despărţitura a fost construită.

Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.

Un răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.