COVID-19: Cu ce se mănâncă izolarea socială și ce efecte va avea?
17 minute • Cristina Ralu Badea • 15 mai 2020
Nu pot să spun că singurătatea mi-a devenit prietenă, dar nici că o consider vreo rudă îndepărtată pe care nu am văzut-o niciodată. Am văzut N moduri în care oamenii au răspuns izolării făcând pâine, citind cărți recomandate pe Instagram sau făcând băi lungi cu Drake pe fundal și miresme din pădurile amazoniene. Mna, fiecare după buget.
Pe de altă parte, mulți plâng în timp ce urmează programul strict de Facetime cu prietenii sau gândindu-se la 5 to go-ul din fața facultății care îi aștepta în fiecare dimineață cu Chai Latte-ul pregătit. Pereții parcă se apropie din ce în ce mai mult pentru extroverții lumii noastre, așa că dacă cunoașteți vreunul, sfatul meu ar fi să aveți grijă de el pentru că trece prin momente tragice.
Așteptăm 15 Maiu` de parcă ar veni Beyonce și Jay-Z în casa fiecăruia cu câte 100.000$. Dar cum ne îmbrăcăm? Cum ne vopsim rădăcinile? Dar ce trotinetă scoatem mai întâi? În ce blugi o să mi se vadă mai bine gleznele? Eu zic că nu e chiar așa, băieții mei. Vine 15 Mai, dar nu vine așa oricum. Vine cu restricții, tată. Vine cu responsabilitate.
Știu că vrei la Nuba, dar Nuba nu prea te vrea pe tine fără măscuță și fără mănuși. Tragic, știu.
Unul dintre motivele pentru care izolarea poate fi considerată dificilă este pentru că oamenii sunt ființe sociale. Da, ai auzit bine. Și tu, care stai pe calculator și îți vezi prietenii doar de două ori pe săptămână în general, da, și tu ești ființă socială. Oricât de confortabil te-ai simți la momentul actual, experții spun că sentimentele negative și experiențele asociate cu acestea se vor manifesta mai devreme sau mai târziu pentru noi toți.
Nevoia de a construi și de a menține relații stabile este una dintre cele mai critice nevoi umane.
Oamenii sunt animale sociale, iar sistemul acestora biologic, psihologic și social se dezvoltă pentru a putea colabora în grupuri. De aceea, atunci când îmbătrânim ne simțim mai izolați pentru că rețelele noastre sociale se îngustează. Suntem programați să funcționăm în colectivități, iar în situația actuală, este normal ca stresul să aibă un impact semnificativ asupra sănătății noastre, pentru că nu suntem obișnuiți să nu avem contact cu alți oameni. (Sper ca doamnele de la informații cu clienții și de la secretariate să simtă același lucru.)
De asemenea, este important să facem diferența între singurătate și izolare socială. Nu toți cei care sunt izolați sunt singuri și nu toți cei care se simt singuri, sunt într-adevăr singuri. Țin să fac distincția între trei concepte pe care le-am întâlnit în ultimele două luni și pare-mi-se că sunt confundate foarte ușor.
Distanțarea socială este o practică medicală care presupune lărgirea distanței fizice între oameni, pentru a evita riscul transmiterii infecțiilor către ceilalți oameni. De aceea, orice eveniment sau spațiu public este anulat, respectiv amânat și se presupune menținerea distanței de 2 metri pe o perioadă lungă de acum înainte.
Carantinarea este separarea și interzicerea deplasării oamenilor care au fost expuși bolilor contagioase pentru o perioadă de timp de până la 14 zile și urmărirea acestor persoane pentru a preveni riscul transmiterii infecției.
Izolarea socială este separarea celor bolnavi care au boli contagioase, de cei care nu sunt bolnavi.
Adică, pe înțelesul tuturor. Eu sunt în izolare, iar Ghiță, care a venit din Italia pentru că la fabrica unde lucra au fost diagnosticați 100 de oameni cu COVID-19, e în carantină. Iar eu și Georgeta, dacă dorim să ne facem cumpărăturile la Kaufland în perioada aceasta și pentru următorii 2 ani, așa cum spun experții, trebuie să respectăm regulile distanțării sociale. Capisci?
Noi și distanțarea
Suntem cu toții de acord că trecem printr-o etapă care cere măsuri extreme, dar distanțarea socială nu este o experiență nouă în viața oamenilor, așa cum ne imaginăm fiecare.
În primul rand, este important sa ne aducem aminte că izolarea nu înseamnă doar că îți plictisești creierul constant. “Oamenii încep să devină letargici când nu au parte de pozitivitate în micile lor lumi.” spune John Vincent, psiholog la Universitatea din Huston.
“Putem să ne imaginăm cum poate apărea depresia și anxietatea. Aceste simptome sunt destul de întâlnite în perioada pandemiei.”, conform Lawrence Palinkas specialist în adaptarea psihosocială la mediile extreme la Universitatea din California de Sud.
Deseori, când traversăm perioade de izolare putem să ne descurcăm foarte bine până la un punct când ai nevoie și îți este permis să vorbești cu oamenii, dar dacă vorbim despre o situație precum cea actuală, în care nu știm pentru cât timp va trebui să menținem distanțarea socială, asta poate produce un grad avansat de anxietate.
Harry Taylor, specialist în izolarea socială la adulți spune că “izolarea poate fi considerată unul dintre cele mai nocive lucruri pentru sănătatea unui om. Mortalitatea pe care o produce izolarea socială este echivalentă cu 15 țigări fumate pe zi. La oamenii în vârstă izolarea poate influența dezvoltarea unor afecțiuni de sănătatea preexistente de la boli cardiovasculare până la Alzheimer.”
Cei care studiază domeniul izolării sociale spun că, totuși, practicarea distanțării sociale poate fi o bună idee. Din fericire, nu te poți considera singur în asta. O lume întreagă trece prin aceeași situație ca și tine. Ar fi necesar ca noi, cei tineri, care nu suntem atât de expuși riscurilor, însă clar există posibilitatea transmiterii virusului, să ne gândim la cei pe care nu i-am mai văzut de ceva timp și poate ne luăm 10 minute din programul aglomerat pentru a fi siguri că se simt bine și au tot ce e necesar. De asemenea, consolidează-ți relațiile de care ai uitat.
Ironic, dar distanțarea socială ne unește.
Nicholas Christakis, om de știință și fizician la Universitatea Yale, tratează subiectul distanțării sociale și efectele acesteia asupra cooperări dintre oameni. Spune că “Pandemia nu este neapărat un test obositor, ci mai degrabă unul necesar, pentru că nu încercăm sa îi protejăm doar pe oamenii pe care-i cunoaștem, dar și pe cei pe care nu-i cunoaștem.”
Julianne Holt-Lunstad, psiholog la Universitatea Brigham Young, vorbește despre importanța pe care o are prezența unui prieten în reducerea stresului și a altor probleme cardiovasculare. “Doar știind că ai pe cineva alături, poate fi de ajuns pentru sănătatea ta, chiar dacă nu e fizic prezent lângă tine.”
Ce efecte pot apărea ca răspuns la Coronavirus?
Pe deoparte, mă sperie gândul că acest proces să nu exagereze lucrurile pentru cei care deja erau izolați și singuri, dar poate fi un punct critic și pentru cei care în perioada asta se conecteaza cu mai puțini oameni.
Chris Segrin, profesor de știință comportamentală la Universitatea din Arizona, face apel la empatie. “Să ne dăm seama că, nu toți cei care trec prin aceasta perioada trec cu același nivel de sănătate mentală. Cineva care deja avea probleme cu anxietatea socială, depresia, singuratatea sau abuzul de substanțe poate fi vulnerabil după o perioada ca aceasta.”
Ce ne va lipsi cel mai mult atunci când nu vom mai putea merge la un concert sau alte evenimente sportive?
“Emile Durkheim folosea acum o sută de ani conceptul de “efervescență colectivă” pentru a descrie entuziasmul emoțional resimțit de mai mulți oameni în timpul ceremoniilor religioase. Același concept se aplică și în cazul evenimentelor sportive, unde spectatorii în mod simultan experimentează același rollercoaster de emoții”, spune Mario Small, sociolog la Universitatea Harvard. Senzația pe care o resimti crește dramatic, atunci când simți că iei parte la ceva mai mare decat tine.
Astfel de evenimente ne ajuta să construim coeziunea grupurilor și, chiar daca nimeni nu o să moară pentru că nu se va mai juca Steaua- CFR Cluj, pentru mulți fani ai sporturilor acest mecanism de funcționare se adaugă unei liste lungi de alte lucruri cărora le vor duce lipsa și fără de care vor trebui să se obișnuiască temporar
Ce putem să mai facem?
Toți putem să punem mâna pe telefon și să vedem ce mai fac oamenii de care avem nevoie. Oferind suportul tau altor persoane, de cele mai multe ori, este mai benefic decât să-l primești. Nu doar ca îi ajutăm pe ceilalți, dar ne poate ajuta pe noi sa ramanem conectati.
1. Consideră incertitudinea, în continuare, drept cea mai bună prietenă. Acceptă ce se întâmplă, chiar dacă poate fi stresant. Pentru că da, este.
2. Rămâi conectat. Distanțarea socială, nu înseamnă izolare socială. Încă poți să-ți vezi prietenii pe Facetime sau Zoom.
3. Poți să nu mai vezi, te rog, doar partea rea a lucrurilor? Cei de la Revista Biz au lansat la începutul perioadei de izolare, Biz Good News. Try it!
4. Fii mult mai prezent și încearcă să îți iei timp de respiro. Meditează, citește, fă exerciții de respirație, Yoga, Stretching. Pune pe fundal sunete de flaut sau boluri tibetane sau pe Irina Loghin, dacă asta îți aduce un pic de liniște.
5. Fii mai bun. Conform studiilor, atunci când faci ceva bun pentru cineva, creierul tău simte plăcerea și centrii neuronali fac petreceri pe modelul Loft cu artificii. Se numește “drogul celui care ajută”.
6. Împărtășește lucrurile bune care ți se întâmplă și lasă ce a mai făcut Vasilica de la colț sau iubita ex-ex-ex-exului. Only frustration there, buddy.
7. Schimbă-ți așteptările sau mai bine…elimina-le pe cât posibil. Tot ce faci este să crești nivelul stresului în momentul în care îți setezi obiective nerealiste. Nu e un moment plăcut pentru nimeni, așa că fii bun cu tine și asumă-ți că faci tot ceea ce poți. Cultura noastră noastră de oameni isterici nu ne dă posibilitatea să credem că oamenilor le trebuie timp să se vindece și să reacționeze.
8. Schimbă-ți modul cum reacționezi în fața știrilor. E așa ușor să te blochezi în fața televizorului cu știrile pornite și să aștepți că poate, poate în 5 secunde ne dau drumul din casă. A fi informat nu înseamnă că trebuie să reacționăm ca niște jurnaliști. E ok să îți planifici timpul astfel încât la finalul zilei să cercetezi pentru câteva minute doar sursele pe care te poți baza pentru a afla ce se mai întâmplă în Românica. “ Când ne simțim singuri în mod persistent, această influență duală ne poate face să interpretăm eronat semnalele sociale pe care alții nici măcar nu le detectează sau, dacă o fac, le interpretează foarte diferit.” Aveți aici totul despre Fake News și pandemie.
Poate tehnologia să compenseze pentru dezavantajele distanțării sociale?
Dhruv Khullar, cercetător la Spitalul Weill Cornell din New York, susține că “distanțarea oamenilor a fost necesara in situația noastră. Digitalizarea poate ajuta mult cooperarea între oameni atunci când traversează perioade precuma ceasta. Tehnologia nu este un substituent perfect al contactului fizic. Interacțiunea față în față cu oamenii ne arată diverse subtilități sociale pe care noi ne bazăm atunci când comunicăm. Aceste subtilități au făcut parte din noi generații și milenii la rând. Cred ca un format mai bogat, înseamna mai bine. Deci, în loc să ne trimitem mesaje, ar fi bine să ne sunăm sau în loc să ne telefonăm, mai bine facem un apel video.”
Oamenii în vârstă, expuși la riscul Covid-19, pot fi mai puțin interesați de domeniul tech și, cu siguranță, vor avea mai puține interacțiuni. Ei poate nu pot să inițieze un apel video sau să trimită un mesaj text. Khullar spune că este important sa îi asigurăm pe cei în vârstă că pot fi ajutați. “Hai să avem grijă de oamenii care sunt mult mai vulnerabili.”.
Chiar dacă avem tehnologia, Segrin spune că “atunci când interacționăm cu alte persoane, multe semnificații pe care le acordăm lucrurilor, nu sunt transmise prin cuvinte, ci prin limbajul non verbal. Multe subtilități ale limbajului corpului, expresiilor faciale și gesturilor pot să se piardă prin intermediul digitalizării. Tehnologia nu e la fel de bună precum interacțiunea față în față, dar într-adevăr mai bună decât nicio interacțiune.”
Ce se cunoaște despre efectele izolării sociale asupra sănătății mentale și fizice?
Barurile și restaurantele sunt închise, așadar unde mai mergem să tragem de o cafea 3 ore așa cum făceam acum două luni? Unde mai mergem să expunem noua colecție de la Zara și unde ne mai exprimăm prejudecățile referitoare la oameni?
De două luni restaurantele lucrează în regim “sună și venim noi să îți aducem”. Începând cu data de 11 Martie multe restaurante, baruri, cluburi și-au închis activitatea și promit că încet, încet vor reveni. Dar hai să nu ne îngrămădim la brunch, zic. Treptat, marile state au impus respectarea deplasării pe distanțe scurte către magazine, farmacii sau locul de muncă. Marea Britanie bine mersi “Că ce să pățim?!” și când colo Boris la terapie intensivă.
În timp ce țările din întreaga lumea au luat măsuri contra răspândirii pandemiei, Julianne Holt-Lunstad, a venit cu date statistice referitoare la efectele pe care le poate provoca singurătatea și izolarea socială. Singuratatea crește rata morții premature pana la 26%, izolarea socială până la 29%, iar statul singur pana la 32%. Stați așa că nu murim.
“O perioada de câteva săptămâni nu ar trebui să ducă la dezvoltarea unor riscuri mari de sănătate”, spune Holt-Lunstad. “Cu toate astea, oamenii pot observa schimbări din punct de vedere al sănătății. Avem dovezi care precizeaza ca aceste perioade scurte de izolare pot avea un efect imediat, de scurta durata, asupra psihicului.”
Dar ce vreți să-mi spuneți mie că nu o să îmi fie frică să mă arunc în mare? Sau să merg la piscină vara asta? Sau să stau la casa de marcat în ceafa vreunuia?
Dhruv Khullar, spune că “perioadele scurte de izolare pot determina creșterea anxietății și depresiei în doar cateva zile. Ne-am dezvoltat drept ființe sociale. De-a lungul istoriei umanității am făcut parte din structuri familiale. Oamenii au făcut parte din grupuri și au evoluat prin interacțiunea cu celelalte persoane. Deci, atunci când nu avem această interacțiune, înseamnă că avem de-a face cu un nou ritm de convietuire. Conexiunea dintre oameni este un concept integrat în cine suntem noi ca ființe.”
Conform unei analize realizate de profesor Holt-Lunstad, insuficiența relațiilor sociale poate mari riscul aparitiei bolilor, iar izolarea socială și singuratatea sunt de doua ori mai periculoase pentru sanatatea mentala si fizica decât obezitatea. (Perspectives on Psychological Science, Vol. 10, No. 2, 2015).
Am citit cartea lui John T. Cacioppo și William Patrick înainte de pandemie și am înțeles că conceptul de antisocial nu prea are relevanță între oameni. Singurătatea este inevitabilă la un moment în viața noastră, mai ales în perioade tranzitive. Oricât de singur te-ai simți și ți-ai dori să locuiești singur pe Muntele Athos, tot ai vrea să auzi refrenul blană de la Armin Van Buuren la festival sau să prinzi răsăritul la Sunwaves. “Starea noastră de bine suferă, atunci când nevoia specifică de conexiune nu a fost satisfăcută. Evoluția ne-a modelat nu numai să ne simțim bine când împărtășim o conexiune, dar și să ne simțim în siguranță.”
Pe final, psihologii își fac griji și la situațiile familiale. Conflictele familiale pot crește pentru că se instaurează rutina între patru pereți ai casei, așadar devenim forțați de circumstanțe să petrecem timp împreună. Nu-i așa că vă era dor să o auziți pe mama voastră întrebându-vă constat “Ți-e foame? Unde pleci?” ?
Ce va urma?
Mamă, parcă sunt într-un serial din ăsta în care vă zic În episodul următor…
Va trebui să păstrăm distanțarea pentru o perioadă….lungăăă de timp. Cercetări ale Universității Harvard arată că va fi necesar să păstrăm distanțarea socială pentru următorii doi ani, asta în cazul în care nu vor apărea tratamente, vaccin sau alte măsuri de carantinare vor fi impuse. Da, virusul încă nu are un tratament și da, nu se știe dacă este o gripă sezonieră, deci se poate să reapară pe finalul anului.
Cu toții manifestăm un efort inuman de a ne distanța fizic de ceilalți. Asta poate fi greu pentru că ne dorim atat de mult să știm când putem să mergem la mare și să ne distrăm din nou în Control. Pe lângă problemele persoane grave pe care le manifestăm, aceste acțiuni pot avea un control economic masic. Știți și voi, se pierd joburi, milioane de dolari dispar, Drake rămâne cu o casă de milioane de dolari în Toronto…
Putem spune că rezolvarea pandemiei este mai grea decat boala în sine.
Dar nu putem câștiga lupta cu virusul doar dacă îl suflam cu aspiratorul în fiecare zi când facem curat sau când ne spălăm de 20 de ori pe zi pe mâini. În loc de asta, trebuie să respectăm doi pași esențiali. Primul trebuie să respectăm în continuare măsurile impuse, fără să considerăm că avem doar drepturi, ci avem și obligații care țin de respect. Până nu avem vaccinul practic, nu avem nici vindecarea. Al doilea, dacă nu respectăm distanțarea socială după 15 Mai, pentru că vezi Doamne nu mai avem cazuri, de fapt facem mai mult rău și aruncăm la gunoi 2 luni de stat în casă și zgâriat pereți.
Dacă suntem responsabili și facem tot ceea ce e necesar pentru ține virusul sub control, atunci putem să ne așteptăm și la relaxare și productivitate materială.
“Nu putem trai doar pentru noi înșine. O mie de fibre ne unesc de semenii noștri, iar de-a lungul acestor fibre, precum niște filamente simpatetice, acțiunile noastre circula drept cauze, intorcandu-se la noi ca efecte.” Henry Melville
