covid 19 concediu fara plata

COVID-19: poate angajatorul să mă oblige să îmi iau concediu fără plată?

14 minute • Ambra Timeea Mirea • 03 aprilie 2020


Până la momentul scrierii acestui articol, 3 aprilie 2020, potrivit datelor oficiale de la Ministerul Muncii există 1 milion de contracte de muncă afectate de pandemia COVID-19: 862.557 sunt suspendate, iar 173.834 au încetat. Tot mai mulți angajatori caută soluții pentru a ieși din acest impas economic, iar unii recurg și la a le cere angajaților să intre în concediu fără plată. Se poate face asta?


De la o zi la alta suntem cu toții martori la modul în care pandemia COVID-19 afectează tot mai mulți angajatori. De fapt, la data scrierii acestui articol, 3 aprilie 2020, erau peste 600.000 contracte de muncă suspendate. 

Puși în fața unei diminuări considerabile a activității și, implicit, a profitului, nu puțini sunt aceia care vor să reducă pe cât posibil costurile, printre care se află și cele rezultate din plata salariaților. Până la urmă, chiar și pe timp de pandemie, costurile cu angajații reprezintă costuri fixe, indiferent de cât încasezi, iar pentru mulți antreprenori înseamnă chiar și cheltuială principală.

Așa se face că unii angajatori ar putea apela direct și fără menajamente la empatia angajaților față de problemele financiare cu care se confruntă și se gândesc la trimiterea lor în concediu fără plată până trece pandemia.

Poate angajatorul să facă asta?

Ce este concediul fără plată?

Concediul fără plată este un caz de suspendare a contractului de muncă. Reglementările legale ne oferă un răspuns clar și încadrează concediul fără plată ca fiind un drept al angajatului. Trebuie reținut faptul că un angajat nu poate intra în concediu fără plată dacă angajatorul său nu este de acord. Astfel, niciun angajator nu poate să trimită un angajat în concediu fără plată  dacă acesta din urmă nu l-a solicitat.

Concediul fără plată este reglementat în articolul 153 din Codul Muncii, care prevede:

Art. 153. – (1) Pentru rezolvarea unor situații personale salariații au dreptul la concedii fără plată.

(2) Durata concediului fără plată se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Așadar, trecem la următoarea întrebare:

Când pot să îmi iau concediu fără plată?

Această formă de concediu reglementată de art.153 din Codul muncii, se acordă angajatului pentru a rezolva unele situații personale, iar durata lui se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern, fără însă a menționa concret ce se înțelege prin situație personală.

Dispozițiile prevăzute în art.154 din Codul muncii trasează și cea de-a doua situație în care un angajat poate solicita concediul fără plată și anume pentru formare profesională  unde pot fi încadrate cu ușurință cursurile de specializare.  Acest concediu se acordă în baza unei cereri întocmite cu cel puțin o lună în avans pe toată perioada în care salariații se ocupă, din proprie inițiativă, de formarea lor profesională.

Ca să conchidem, avem două situații când eu, ca angajat, pot să îmi iau concediu fără plată:

  1. pentru motivele mele personale sau
  2. pentru formarea mea profesională.

Am accentuat cuvintele de mai sus tocmai pentru a evidenția că sunt chestii care țin de situația personală a angajatului, nu a angajatorului.

Îmi iau concediu fără plată cât vreau?

Depinde. Legislația în vigoare nu prevede o limitare a perioadei în care un salariat stă în concediu fără plată, așa că lasă această chestiune la înțelegerea dintre părți. Excepție face situația bugetarilor pentru care art. 25 din HG nr.250/1992 stabilește un termen de maximum 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea situațiilor personale expres prevăzute în hotărâre.

Cu toate că angajații pot sta în concediu fără plată cât timp au nevoie (după ce obțin acordul angajatorului, bineînțeles), după 3 luni de concediu, angajatul își pierde dreptul de a fi asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate conform art. 2 al Ordinului nr.617/2007.

Prin urmare, e bine de ținut minte că dacă angajatorul te pune să semnezi că intri în concediu fără plată în pandemie, iar situația durează mai mult de 3 luni, riști să nu mai apari ca asigurat în sistemul public de sănătate.

Nu trebuie omis nici faptul că, pe toată durata în care un angajat stă în concediu fără plată, pe postul său nu pot fi angajate alte persoane, iar angajatorul va împărți sarcinile de serviciu celorlalți angajați.

Totuși, trebuie menționat că, după 30 de zile de concediu fără plată, în cazul unităților bugetare pot fi angajate alte persoane cu contracte de muncă pe durată determinată.

Ce se întâmplă cu contractul individual de muncă pe durata concediului fără plată?

Concediul fără plată este un exemplu cât se poate de clar de suspendare a raporturilor de muncă. Astfel, în toată această perioadă, salariatul nu prestează nicio activitate, nu i se plătește deloc salariul, fapt ce nu generează nici vechimea în muncă și nici stagiul de cotizare în sistemele de asigurări sociale.

Suspendarea contractului individual de muncă pentru concediu fără plată trebuie înregistrată în Revisal cel târziu în ziua anterioară datei suspendării conform art. 4 alin (1) lit e) al HG 905/2017.

Descarcă gratis documentele pentru șomaj tehnic

Vreau documentele

Nu spamam. Te poti dezabona oricand.


Prin descarcarea materialului, esti de acord cu activitatile noaste de marketing si trimitere de newsletter.

Powered By ConvertKit

Pot să cer angajatorului concediu fără plată de teama expunerii la infestarea cu COVID-19?

Deși reglementarea legală prevede expres situațiile în care se poate solicita concediul fără plată, nu văd de ce nu am putea considera autoizolarea de teama infestării cu COVID-19 ca fiind o situație personală.

Spre exemplu, angajatul X poate solicita concediul fără plată pentru rezolvarea unor interese personale în cazul în care se află în izolare la domiciliu sau dacă, din alte motive generate de pandemia cu COVID-19, nu poate ajunge la locul de muncă și nu poate lucra nici în regim de telemuncă. 

Citește și: pot refuza să mă duc la locul de muncă de teama infestării cu COVID?

Până la urmă angajatorul ar avea cel mai mult de câștigat în timpul concediului fără plată, cu condiția ca absența angajatului de la locul de muncă să nu afecteze buna desfășurare a activității zilnice. Probabil mulți angajatori care nu își pot trimite angajații în șomaj tehnic speră ca aceștia să ceară concediu fără plată mai ales în situația generată de COVID-19 când activitatea întreprinderilor a scăzut considerabil.

Dar …

Poate angajatorul să-mi refuze cererea de concediu fără plată?

Potrivit legii, dacă angajatorul nu este de acord, niciun angajat nu poate beneficia de concediu fără plată.

Dacă la încheierea contractului individual de muncă, părțile nu negociază  măcar durata minimă a concediului fără plată, fie prin contractul colectiv de muncă, fie prin regulamentul intern, atunci angajatorul poate foarte ușor să refuze solicitarea de concediu, având un comportament îndreptățit și deloc abuziv.

Spre exemplu, vrei să participi la câteva cursuri de formare profesională și ceri angajatorului concediu fără plată mai multe zile. Dacă absența ta de la locul de muncă ar afecta desfășurarea activității angajatorului, el poate refuza plecarea ta pentru susținerea cursurilor.

În schimb, ce nu poate face, e să refuze participarea ta la cursurile de formare pe motiv că nu aduc vreun beneficiu activității întreprinderii.

Îmi va afecta concediul fără plată durata legală a concediului de odihnă?

Concediul de odihnă reglementat de Codul muncii între articolele 144 și 151 este un drept garantat tuturor salariaților, pe o durată minimă anuală de 20 de zile lucrătoare, care se plătește în baza unei indemnizații ce nu poate fi mai mică decât valoarea salariului de bază,  indemnizațiilor și sporurilor cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. 

Acordarea zilelor de concediu fără plată este independentă de acordarea zilelor de concediu de odihnă și vizează rezolvarea unor situații personale sau de formare profesională.

Concluzie: nu se poate

Așadar, concediul fără plată este un drept al oricărui angajat de care poate dispune DOAR cu acordul angajatorului. Angajatorul poate să sugereze, dar nu poate obliga niciun angajat să-și ia concediu fără plată, nici măcar în situația generată de coronavirus.

Consider că, intrarea în concediu fără plată ar trebui să fie ultima variantă pentru angajatul care vrea să se ferească de infestarea cu COVID-19. După cum am menționat și mai sus:

  • concediul fără plată constituie o suspendare a contractului individual de muncă prin acordul părților
  • pe toată durata concediului fără plată angajatul nu primește niciun venit
  • angajatului îi este afectat stagiul de cotizare la sistemul public de pensii
  • dacă măsura depășește 3 luni, angajatul nu va mai fi asigurat nici în sistemul public de asigurări  de sănătate

Deși în această perioadă angajatul nu beneficiază nici de salariu, nici de o indemnizație compensatorie, avantajul concediului fără plată ar fi acela de a menține raporturile de muncă, fără să destabilizeze și mai mult situația economică a angajatorului în plină pandemie.

Poza de Andrea Piacquadio pe Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *