Crowdfunding sau heal the world, make it a better place
13 minute • Tiberiu Popa • 09 noiembrie 2022
Ai auzit de „dar din dar se face rai”? Este primul primul gând care mi-a trecut prin minte în momentul în care am citit despre ideea finanțării participative sau, în termeni corporate, crowdfunding.
Realitatea economică este un sistem dinamic, care evoluează, câteodată, mai rapid decât mintea umană. Destul de ciudat, dar sistemul de financing pare să aibă propria conștiință. În acest sens, modalitățile de finanțare ale unei afaceri sau ale unui proiect izolat s-au adaptat realității sociale în care din ce în ce mai multe business-uri, în general start-up-uri, evită căile tradiționale de subvenționare precum împrumuturile bancare și se orientează spre modalități, în aparență, rudimentare, însă practicate de când există omul – sume de bani de la simple persoane fizice.
If you like this video, you can support us on Patreon 💸
Dacă îți sună cunoscută această sintagmă, probabil ai urmărit diverse canale pe YouTube în care creatorii de conținut își promovau activitatea și prin intermediul platformei Patreon.
Ai ghicit, dacă ai donat pentru a susține activitatea unor persoane pe Patreon, tocmai ai realizat un contract de crowdfunding. Patreon, Substack, GoFundMe, precum și multe altele, sunt platforme de finanțare participativă prin care oamenii susțin, prin resurse financiare proprii, proiectele sau afacerile altor particulari.
Apropo, oare putem numi platforma OnlyFans drept una de crowdfunding?🤔 Eu aș spune că da.
Dar crowdfunding-ul este activitate filantropică?
Ideea finanțării participative nu presupune numai acte de liberalitate – donații către persoane sau afaceri pe care le susții.
Modalitățile de crowdfunding sunt multiple, însă cele mai utilizate sunt următoarele:
- Peer-to-peer lending, așa-zisul împrumut de la persoană la persoană, asemănător împrumuturilor bancare, prin care poți returna suma împrumutată cu o anumită dobândă acceptată de comun acord între părți;
- Equity crowdfunding, similar sistemului acțiunilor într-o societate pe acțiuni sau a părților sociale într-un SRL, prin care finanțatorul, în schimbul acestor beneficii, investește o anumită sumă de bani;
În acest sens, activitățile de crowdfunding oferă și o serie de avantaje, promovând ideea de dezvoltare antreprenorială, precum și de networking, unde investițiile provin de la alți investitori.
Reglementare expresă sau adiacentă a finanțării participative?
Ideea de crowdfunding nu este nouă în istoria legislativă din România. A existat, încă din anul 2015, un proiect de lege privind dezvoltarea finanțărilor participative, abandonat în multiple rânduri, finalizat prin respingerea acestuia de către Camera Deputaților în 2021.
Fără o reglementare specifică a activității, încadrarea juridică a acesteia punea diferite probleme în funcție de tipul de finanțare propus – fie un contract de împrumut în sensul art. 2144 și următoarele din Codul Civil dacă este vorba despre peer-to-peer lending sau chiar un contract de societate în cazul situației equity crowdfunding.
Cu toate acestea, o uniformizare a acestui domeniu a fost realizată la nivelul Uniunii Europene care, în anul 2020, a adoptat Regulamentul 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului. Acesta reglementa activitatea furnizorilor europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri, realizând un know-how despre modalitatea de funcționare a site-urilor de crowdfunding, numiți, legal, furnizori de servicii de finanțare participativă, și a activității per se.
Având în vedere faptul că actul juridic al Uniunii Europene este un Regulament, acesta este direct aplicabil în fiecare stat unional, fără transpunere (așa ne-a învățat Hotărârea Van Gend en Loos 🤓). Cu toate acestea, în data de 6 august 2022 a intrat în vigoare Legea nr. 244/2022 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 2020/1503. Aceasta nu este o transpunere a conținutului Regulamentului, ci actul juridic ce reglementează metodologia de punere în aplicare a respectivului act unional – long live Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Actorii activității de crowdfunding, de la egal la egal
Avantajul, cel puțin aparent, al finanțării participative este relația de egalitate dintre finanțator și beneficiar. Conform Regulamentului UE, prestarea acestor servicii se realizează cu participarea a trei tipuri de actori:
- dezvoltatorul care propune un proiect spre finanțare
- investitorii
- o persoană juridică ce are rol de intermediar, ce se concretizează sub forma unui furnizor de servicii de finanțare participativă
În cazul unei finanțări tradiționale, prin intermediul sistemului bancar sau ale instituțiilor financiare nebancare, există sentimentul unei relații de subordonare între antreprenor și finanțator, neexistând ideea de egalitate de forță între aceștia. Inegalitatea aceasta este dovedită prin contractele de adeziune, nenegociabile, pe care un dezvoltator ar trebui să-l semneze cu o bancă sau o instituție financiară nebancară pentru a beneficia de o finanțare.
Situația aceasta poate fi, într-adevăr, ocolită prin ideea de finanțare participativă căci, pe de o parte, dezvoltatorul propune un proiect de finanțare în condițiile pe care le dorește, iar, pe de altă parte, posibilii finanțatori pot alege dacă să susțină acel proiect și pot lua legătura direct cu antreprenorul pentru a negocia viitoarea situație contractuală dintre aceștia.
Dispozițiile legale referitoare la finanțarea participativă, în concret art. 15 din Legea nr. 244/2022, stabilesc faptul conform căruia relațiile dintre investitori și dezvoltatorii de proiect prin intermediul furnizorului de servicii de finanțare se realizează prin contracte de împrumut sau contracte de garanții reale sau personale afectate garantării restituirii împrumuturilor acordate – pe scurt, dezvoltatorul garantează restituirea sumelor investite printr-un bun imobil sau mobil, în cazul ultimului tip de contracte.
Hmm, această situație mă face să mă întreb dacă dezvoltarea crowdfundingului nu poate fi, într-o oarecare măsură, începutul sfârșitului sistemelor clasice bancare?
Finanțare bancară et. al Vs Finanțare participativă et. al
Avantajul principal al activității de crowdfunding este celeritatea finanțării unui proiect și lipsa procedurilor birocratice aferente unui contract de credit bancar.
În general, finanțarea participativă vizează start-up-urile și întreprinderile mici și mijlocii, adică acei actori de pe piața antreprenorială care nu ar putea, atât din motive obiective de eligibilitate, cât și din motive subiective, să acceseze modalitățile clasice de finanțare – creditul bancar.
Acest aspect nu elimină, din oficiu, posibilitatea dezvoltatorului proiectului de a opta, fie pentru un credit bancar, fie pentru a se lista pe un site de crowdfunding.
Cum în viață nimic nu e gratuit, din păcate 😔, nici cele două sisteme nu prezintă doar avantaje sau doar dezavantaje.
Obligații legale pentru însăși existența furnizorilor de finanțare participativă
Factorul comun al activităților economice constă în reglementarea legală a acestora, neexistând domenii financiare din care să lipsească normele juridice imperative. Finanțarea participativă nu face excepție – pentru a se desfășura în mod optim din perspectiva formelor juridice ale furnizorilor sau a concurenței loiale, Legea nr. 244/2022 a impus anumite formalități ce trebuie îndeplinite de persoanele ce doresc să devină furnizorii de servicii de finanțare participativă.
În acest sens, articolul 6, alineatul 1, din Legea 244/2022, obligă furnizorii de servicii de crowdfunding să primească autorizare de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) – birocrație, pe scurt 😅.
Cum nimic este simplu, pe lângă autorizarea propriu-zisă din partea A.S.F, oamenii care doresc să furnizeze servicii de finanțare participativă nu o pot face fără a se constitui ca persoană juridică în sensul Legii nr. 31/1990.
Dar care sunt posibilitățile?
Legea nr. 31/1990 prevede că societățile cu personalitate juridică se pot constitui în următoarele forme:
- Societate în nume colectiv
- Societate în comandită simplă
- Societate pe acțiuni
- Societate în comandită pe acțiuni și, bineînțeles, veșnica
- Societate cu răspundere limitată (SRL-ul)
Întrebare care s-ar putea pune este – pot să fac un PFA și să realizez servicii de crowdfunding? Răspunsul este negativ. Legea 244/2022 reglementează expres, la art. 6 alin. 2, faptul conform căruia furnizorul de servicii de finanțare participativă se va constitui ca persoană juridică română potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990.
O obligație legală aparte, ce la prima vedere pare a restricționa libertatea economică, este reglementată la alin. 3 al aceluiași articol 6. Aceasta impune viitorului consiliu de administrație (sau alte organe asimilate) a furnizorului de servicii de crowdfunding să aibă cunoștințe, competențe și experiență pentru a asigura administrarea potențialului furnizor.
Ce înseamnă aceste cunoștințe, experiențe? Traducerea legală constă în obligația a cel puțin jumătate din membrii consiliului de administrație să fie cel puțin licențiați (acceptându-se și diploma de master) în domeniile financiar-bancar, economic, juridic, contabilitate, audit, administrație publică sau tehnologia informației și posedă experiență profesională de minimum 3 ani.
De ce zic că este o aparentă restricționare a libertății economice? Pentru că doar anumite persoane, cele care îndeplinesc condițiile academice și profesionale de timp, pot realiza activități de finanțare participativă, pe scurt, doar persoanele licențiate sau cu diplomă de master în domeniile sus-menționate.
Cu toate acestea, libertatea economică, astfel cum este reglementată la articolul 45 din Constituția României republicată, nu este un drept absolut, acesta putând fi condiționat, prin lege, cum este și cazul finanțării participative.
Dar, de ce se impun aceste condiționări? Acestea vin să protejeze sectorul economic și buna funcționare a procesului de crowdfunding, căci prestarea acestor servicii prezintă o complexitate ridicată pentru a fi gestionată în mod optim.
Implicațiile fiscale în activitatea de finanțare participativă
Legislația fiscală nu prevede cote speciale pentru acest tip de activitate, cea de crowdfunding. În acest sens, pentru aplicarea dispozițiilor referitoare la regimul fiscal al finanțării participative, norma generală este incidentă. În acest caz, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal va fi norma ce va reglementa obligațiile fiscale ale prestatorilor de servicii de crowdfunding în funcție de veniturile pe care le realizează, precum și a formei juridice sub care s-au constituit.
Forma „clasică” a persoanei juridice sub care se constituie un prestator de servicii de finanțare participativă este societatea cu răspundere limitată, dar nu sunt exceptate cazurile constituirii unor societăți pe acțiuni.
Regula în materia impozitării, pentru debutul unei societăți ce are ca activitate finanțarea participativă este cea referitoare la microîntreprinderi, căci toate societățile nou înființate dobândesc acest statut. Codul fiscal definește microîntreprinderea ca fiind persoana juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
- a realizat venituri care nu au depășit echivalentul ăn lei a 1.000.000 de euro;
- capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
- nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești.
Cum funcționează?
Dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite la data de 31 decembrie a anului fiscal – anul fiscal, ca regulă, este anul calendaristic, iar perioada impozabilă începe de la data înregistrării la registrul comerțului sau la alte autorități competente cum ar fi registrul A.S.F – persoana juridică poate fi considerată microîntreprindere și, prin urmare, va plăti impozit pe venit.
Regula impozitului pe venit se stabilește în funcție de numărul de angajați – important este faptul că membrii biroului de administrație nu sunt angajați ai societății. Ei pot fi și administratori, dar și angajați, dar numai în urma realizării unui contract individual de muncă.
Dacă societatea nu are niciun angajat, impozitul pe veniturile din activitatea de finanțare participativă va fi de 3%, iar dacă are cel puțin un angajat, cota de impozitare a veniturilor se reduce la 1%.
Situația se modifică în momentul în care cifra de afacere (veniturile realizate) depășește suma de 1.000.000 de euro. În acest caz, sistemul de impozitare se modifică, urmând ca societatea să plătească impozit pe profit în cotă de 16%.
Dar în cazul unei societăți pe acțiuni cum funcționează lucrurile? Profitul din societate se poate scoate sub forma dividendelor, iar acestea sunt impozabile cu cota de 5% din suma ridicată sub această formă.
Fun fact, codul CAEN pentru activitățile de finanțare participativă este 6630, keep in mind 🧐. De ce acest cod CAEN? Deoarece, conform Regulamentului UE, platformele de finanțare participativă oferă servicii de administrare de portofolii individuale de împrumuturi.
În toate cazurile, natura fiscală a activității de finanțare participativă va fi stabilită de la caz la caz, însă punctul de pornire va fi statutul de microîntreprindere.
Furnizorii de finanțare participativă, capo di tutti i capi?
La prima vedere, avantajele finanțării participate sunt atrăgătoare – validarea unei idei de afacere, subvenționare din surse multiple, marketing, informații despre domeniile investiționale.
La polul opus, există anumite inconveniente de natură a îngreuna procesul de finanțare a unui proiect. Furnizorii de servicii de crowdfunding sunt, la rândul acestora, persoane juridice private cu propriile condiții de admisibilitate pentru un proiect. Multiple platforme precum Kickstarter sau GoFundMe au termeni și condiții pentru afacerile care pot fi listate pe site-urile acestora. Astfel, problema se pune în legătură cu adevărata libertate a antreprenorilor în lumea finanțării participative prin raportare la furnizorii acestor servicii.
Acest drept de discreție nu este, însă, absolut. Legislația reglementează și obligații pentru furnizorii serviciilor de crowdfunding, de la obligații de diligență (adică să facă tot ce ține de ei) în ceea ce privește integritatea și legalitatea proiectelor, precum și interdicții ce vizează conflictele de interes între afacerile propuse spre finanțare și însăși site-ul ce furnizează serviciile de crowdfunding.
Dar ce presupun aceste obligații de diligență? Regulamentul european 2020/1503 impune furnizorului de servicii de finanțare participativă să verifice dacă dezvoltatorul de proiect nu se află în următoarele ipostaze:
- nu are vazier judiciar pentru încalcarea dispozițiilor de drept intern în materie comercială, de insolvență, în domeniul serviciilor financiare, în materia combaterii spălării banilor, de fraudă sau nu are cazuri de răspundere profesională;
- nu este stabilit pe teritoriul unei jurisdicții necooperante sau al unei țări terțe cu grad de risc ridicat – exemple pot fi cele referitoare la Belarus, Republica Moldova.
Concluzie – Choice is the greatest power in the universe
Alegerea unei modalități de finanțare este strict a antreprenorului care dorește să își promoveze proiectul sau afacerea. Fiecare modalitate, fie ea cea a crowdfunding-ului sau a finanțării bancare prezintă avantaje și dezavantaje, astfel încât alegerea uneia trebuie să fie calculată și aplicată fiecărei situații în mod concret.
Heal the world, make it a better place – oamenii sunt capabili de lucruri fascinante în momentul în care pun la comun cunoștințe, investiții și resurse. Sistemul de finanțare participativă are acest avantaj, este realizat de oameni pasionați de un domeniu care doresc să dezvolte la maximum orice posibilitate ivită în materia dorită.
Spre deosebire de sistemul bancar care, la rândul lui reprezintă o afacere, finanțarea participativă aduce indubitabilul avantaj al pasiunii – o persoană nu va investi într-o afacere sau într-un proiect dacă nu are factorul subiectiv, pasional.
In the end, Michael Jackson chiar a avut un cuvânt de spus.
Fotografie de RODNAE Productions, pe Pexels
