⬅ ÎNAPOI

Cum scrii clauza de neconcurență în contracte astfel încât să fie valabilă?

clauza de neconcurență

Clauza de neconcurență poate fi un instrument benefic în raporturile de muncă, dar și în cele de comerț, de prestări servicii, însă trebuie să acorzi atenție modului în care o stipulezi în contract, astfel încât să fie valabilă. Aceasta are ca rezultat o oarecare îngrădire a activității celui care își asumă obligația, ceea ce a determinat reglementarea acestei clauze de către lege și limitarea conținutului acesteia.

Clauza de neconcurență este reglementată în legislația românească în Codul muncii, cu aplicare, deci, în contractul individual de muncă și în Codul Civil, în capitolul destinat contractului de agenție.

Clauza de neconcurență în contractul individual de muncă

Aceasta face obiectul art. 21-24 din Codul muncii. 

Definită în art. 21 alin. (1) ca fiind acea prevedere contractuală prin care salariatul să este obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.

De o reală importanță pentru a cunoaște modul în care aceasta trebuie prevăzută în contract este alin (3) al art. 21: Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.

Elemente de inclus în clauză pentru ca aceasta să fie valabilă

  1. Activitatea care se află în concurență cu cea prestată la angajator și care îi este interzisă angajatului de la data încetării contractului. Rezultă că este vizat felul muncii (determinat conform Clasificării ocupațiilor din România) prestat de salariat în virtutea contractului individual de muncă, ce presupune anumite atribuții, activități ce nu poate face obiectul unui nou contract de muncă în perioada de incidență a clauzei de neconcurență;
  2. determinarea razei teritoriale unde nu are voie să le presteze. Totuși, această clauză nu poate avea ca efect îngrădirea totală a libertății muncii, drept urmare trebuie să alegi atent, în calitatea de angajator teritoriul unde există o reală concurență și indicarea activităților interzise în mod explicit. Nu ar fi legal, de exemplu, să îi impui fostului angajat să nu lucreze deloc pe teritoriul României sau pe o altă rază teritorială mult prea vastă, care ar pune în dificultate angajatul. Efectele excesive ale unei astfel de clauze ar putea fi diminuate de instanța de judecată;
  3. Terții în favoarea cărora se interzice prestarea activității, prevedere care, din nou, trebuie să fie destul de exactă, să nu aibă un caracter general. Poți să-i determini nominal sau prin indicarea obiectului de activitate al societății, de exemplu;
  4. Perioada pentru care își produce efectele clauza de neconcurență, care trebuie să fie de maximum 2 ani;
  5. Cuantumul indemnizației de neconcurență lunare, care conform art. 21 alin (3) se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

Model clauză

Salariatul se angajează ca, în conformitate cu art. 21-23 din Codul Muncii, pentru o perioadă de 2 ani de la încetarea prezentului contract, să nu presteze activitatea de contabil la Teco SRL, BanTed SRL, ce au sediul sau puncte de lucru în județul Bacău. Indemnizația de neconcurență este stabilită la valoarea a 55% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare încetării contractului.

Clauza poate fi inclusă în contractul de muncă sau într-un act adițional la contractul de muncă.

De reținut: Conform Deciziei CCR nr. 1277/2010, angajatorul poate insera în clauza de neconcurență un drept de opțiune, ce presupune posibilitatea acestuia de a activa sau nu odată cu încetarea raportului de muncă a clauze. Dacă un astfel drept de opțiune nu a fost prevăzut, atunci clauza se activează de drept, existând însă posibilitatea unui acord între părți de revocare a clauzei (adică angajatorul să nu mai plătească indemnizația, iar salariatul să se angajeze în mod liber).

Rezultă că mai putem adăuga în conținutul clauzei: Angajatorul își rezervă dreptul ca, la încetarea contractului individual de muncă, să nu activeze clauza de neconcurență, iar în acest caz cele două părți nu vor mai fi ținute de obligațiile ce decurg din clauză. În lipsa unei notificări în acest sens din partea angajatorului, clauza își va produce efectele.

Ineficacitatea clauzei de neconcurență

Contractul individual de muncă poate înceta din cauze foarte diverse, de drept, din inițiativa uneia dintre părți sau prin acordul ambelor.

Conform art. 22 alin. (2) din Codul muncii Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazurile în care încetarea contractului individual de muncă s-a produs de drept, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g) și i), ori a intervenit din inițiativa angajatorului pentru motive care nu țin de persoana salariatului.

În detaliu, clauza nu își va produce efecte dacă a încetat din următoarele cauze:

  1. Încetare de drept:
  • În caz de deces angajat sau deces/dizolvare angajator;
  • Pentru declararea morții salariatului sau angajatorului prin hotărâre judecătorească sau prin punerea sub interdicție a acestora;
  • Ca urmare a constatării nulității contractului individual de muncă;
  • ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcții, ca măsură de siguranță ori pedeapsă complementară;
  • Ca urmare a retragerii acordului părinților sau al reprezentanților legali, în cazul salariaților cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani.

Nota bene: Observăm, din art. 22 alin. (2) coroborat cu art 56 Codul muncii că își va produce totuși efectele clauza în caz de pensionare, reintegrare ca urmare a unei concedieri nelegale pe postul salariatului a cărui contract de muncă încetează astfel de drept, în cazul condamnării cu executare la o pedeapsă privativă de libertate (aici opțiunea legiuitorului este puțin ciudată, de vreme ce salariatul este privat de libertate; de aceea, este benefică stipularea acelui drept de opțiune), în caz de retragere a autorizațiilor, avizelor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei și după expirarea termenului contractului încheiat pe durată determinată. 

  1. Concediere pentru motive ce nu țin de persoana salariatului (în caz de desființare a locului de muncă)

Putem stipula o clauză penală pentru evaluarea prejudiciului?

Conform art. 24 din Codul muncii, în cazul nerespectării, cu vinovăție, a clauzei de neconcurență salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizației și, după caz, la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

Cu toate acestea, legiuitorul nu a prevăzut și posibilitatea introducerii unei clauze penale, chiar dacă dovedirea cuantumului prejudiciului este destul de dificilă în acest caz (Septimiu Panainte, Dreptul individual al muncii, Editura Hamangiu, București, 2017, p. 98). Aceeași soluție a fost dată și prin Decizia ÎCCJ nr. 19/2019. Mai multe detalii aici.

Clauza de neconcurență în contracte comerciale

Reglementarea din cadrul contractului de agenție

Clauza de neconcurență este reglementată în Codul Civil la contractul de agenție. Conform art. 2075 alin. (1), prin clauză de neconcurență se înțelege acea stipulație contractuală al cărei efect constă în restrângerea activității profesionale a agentului pe perioada contractului de agenție sau ulterior încetării sale

Părțile contractului de agenție sunt comitentul și agentul, mai exact comitentul îl împuternicește în mod statornic pe agent fie să negocieze, fie atât să negocieze, cât și să încheie contracte, în numele și pe seama comitentului, în schimbul unei remunerații, în una sau în mai multe regiuni determinate. Agentul nu este prepusul comitentului, ci acționează cu titlu profesional, fiind ca un intermediar independent între comitent și cocontractant. Negocierile conduse sau încheierea contractelor se realizează, însă, în numele și pe seama comitentului.

Observăm din conținutul alin. (1) al art. 2075 că, spre deosebire de contractul individual de muncă, în cazul contractului de agenție, clauza de neconcurență este de esența acestuia pe perioada de existență a contractului. Menționez că obligația de neconcurență a salariatului, pe perioada raportului de muncă, este subsumată obligației de fidelitate prevăzută la art. 39 alin. (2) lit. d) din Codul muncii, prin urmare nu este necesară o clauză care să prevadă același lucru.

În mod facultativ, această clauză își poate produce efectele și postcontractual, așa cum rezultă din alin. (4) al art. 2075 din Codul Civil: Restrângerea activităţii prin clauza de neconcurenţă nu se poate întinde pe o perioadă mai mare de 2 ani de la data încetării contractului de agenţie. Dacă s-a stabilit un termen mai lung de 2 ani, acesta se va reduce de drept la termenul maxim din prezentul alineat.

Forma clauzei de neconcurență

Conform alin. (2) al art. 2075 din Codul Civil, clauza de neconcurenţă trebuie redactată în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Astfel, forma scrisă este prevăzută ad validitatem pentru această clauză, de unde rezultă că:

  • Agentul, partea protejată de această reglementare, nu poate confirma clauza, așa cum prevede art. 1247 alin. (4) Cod civil;
  • Nulitatea absolută poate fi invocată de către orice persoană interesată, iar judecătorul este obligat să o invoce din oficiu (art. 1247, alin (2) și (3).

Conținutul clauzei, astfel încât să fie validă

Conform art. 2075 alin. (3) Cod Civil, Clauza de neconcurență se aplică doar pentru regiunea geografică sau pentru grupul de persoane și regiunea geografică la care se referă contractul de agenție și doar pentru bunurile și serviciile în legătură cu care agentul este împuternicit să negocieze și să încheie contracte. Orice extindere a sferei clauzei de neconcurență este considerată nescrisă.

Pentru a înțelege mai bine, ne imaginăm că agentul i-au fost încredințate negocierea și încheierea contractelor de vânzare-cumpărare de materie primă pentru o fabrică de mobilă, cu trei persoane juridice (desemnate nominal în contract), cu sediu în județul Sibiu. Rezultă că agentul își va asuma prin această clauză de neconcurență (ce va fi redactată în limitele menționate) să nu contracteze cu acei operatori economici, cu privire la acele tipuri de bunuri (cherestea, vopsea etc.), pe perioada existenței contractului sau, dacă își extinde efectele după încetarea contractului, pentru o perioadă de maximum 2 ani după acel moment (conform art. 2075 alin. (4), în cazul în care se menționează o perioadă mai mare, aceasta se va reduce de drept la 2 ani).

Rezultă că obiectul clauzei de neconcurență constă într-o activitate, ce este desfășurată de beneficiarul clauzei, de comitent. Clauza este justificată, de exemplu, dacă ne gândim că agentul ar desfășura aceeași activitate comercială. În timpul executării contractului s-ar afla într-un conflict de interese, iar ulterior, afacerile comitentului ar putea fi lezate, deoarece agentul ar avea un avantaj.

Nota bene: O altă condiție ce rezultă din conținutul alin. (2) al art. 2093 este caracterul necesar al clauzei pentru comitent, astfel încât să nu aibă un conținut inechitabil pentru agent.

La cererea agentului instanța poate, ținând seama și de interesele legitime ale comitentului, să înlăture sau să limiteze efectele clauzei de neconcurență, atunci când consecințele prejudiciabile ale acesteia pentru agent sunt grave și vădit inechitabile.

! A nu se confunda clauza de neconcurență cu clauza de exclusivitate. Aceasta este reglementată la art. 2074 Cod Civil și poate beneficia atât comitentului, cât și agentului. 

Ineficacitatea clauzei de neconcurență

 Este prevăzută la art. 2093 Cod civil.

Astfel, comitentul nu se poate prevala de clauza de neconcurență atunci când contractul de agenție încetează în următoarele situații:

a) fără a fi aplicabile prevederile art. 2.090 (privind denunțarea contractului fără preaviz în caz de împrejurări excepționale), comitentul denunță unilateral contractul de agenție cu nerespectarea termenului de preaviz, legal sau convențional, și fără a exista un motiv grav pentru care nu respectă preavizul, pe care comitentul să îl fi comunicat de îndată agentului;

b) contractul de agenție este reziliat ca urmare a culpei comitentului.

Suntem aici să-ți protejăm afacerea în relație cu angajații și colaboratorii tăi, mai ales când nu vrei să facă afaceri similare sau să se ducă la concurenți. Scrie-ne acum și hai să vorbim despre proiectul tău.

Clauza de neconcurență în alte contracte

Așa cum am menționat deja, clauza de neconcurență este reglementată doar în ceea ce privește contractul individual de muncă și contractul de agenție.

Acest lucru nu înseamnă că doar în aceste contracte putem întâlni o astfel de clauză, deoarece intervine libertatea contractuală. Conform art. 1169 din Codul Civil, părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri.

Rezultă că părțile pot stipula în contract orice fel de clauze, dacă se încadrează în aceste limite.

De asemenea, pentru că această clauză este deja reglementată în cadrul altor contracte, este de interes și art. 1168 Cod civil: Contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile prezentului capitol, iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult.

Clauza de neconcurență este întâlnită în practică în foarte multe contracte, precum contractul de prestări servicii, de franciză, de consultanță, de furnizare, vânzare  a unui fond de comerț, de comision etc. însă trebuie menționat faptul că trebuie să existe un interes legitim al beneficiarului clauzei, să îi fie necesară acestuia. Această clauză limitează libertatea de a contracta, prin urmare este o clauză neuzuală, în sensul art. 1203 din Codul Civil.

Clauzele standard care prevăd în folosul celui care le propune limitarea răspunderii, dreptul de a denunța unilateral contractul, de a suspenda executarea obligațiilor sau care prevăd în detrimentul celeilalte părți decăderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune excepții, restrângerea libertății de a contracta cu alte persoane, reînnoirea tacită a contractului, legea aplicabilă, clauze compromisorii sau prin care se derogă de la normele privitoare la competența instanțelor judecătorești nu produc efecte decât dacă sunt acceptate, în mod expres, în scris, de cealaltă parte.

Ce ar trebui să precizezi în clauză?

  1. Regiunea geografică în care clauza de neconcurență își va produce efectele. Este recomandabil ca acest aspect să fie prevăzut cât mai clar și să nu cauzeze o restrângere excesivă pentru desfășurarea activității. Se va menționa, în principiu, denumirea localității, a județului. De exemplu, dacă o societate încheie un contract prin care cealaltă parte se obligă să țină un training pentru angajații săi, și-ar putea dori și asumarea unei clauze de neconcurență, pentru ca cel ce oferă instruire angajaților săi să nu desfășoare aceeași activitate și la alte societăți sau alți angajatori cu care se află în concurență. În acest caz, stipularea regiunii geografice se va stabili în funcție de situația concretă, de cei cu care te afli într-o reală competiție, de dimensiunea societății, de banii de care dispui. Dacă sunt mai mulți competitori în același oraș și vrei ca ei să nu beneficieze de același serviciu, poți menționa orașul. Dacă nu ai competitor în oraș, poți extinde aria geografică și așa mai departe. Trebuie să asiguri un echilibru între necesitățile tale și libertatea de a contracta a celuilalt, să menționezi o clauză astfel încât să îți fie de un real ajutor în materie de concurență.

Trebuie să știi de asemenea că nu poți să scrii clauza la modul absolut, adică să limitezi activitatea, spre exemplu, la întregul teritoriul al României.

  1. Activitățile restrânse ca urmare a stipulării clauzei. Acest aspect depinde de contractul în care este introdusă clauza. Se recomandă, de asemenea, menționarea cu claritate a acestui aspect, inclusiv bunurile sau serviciile cu privire la care se prestează. De exemplu, în cazul unui contract de furnizare, beneficiarul (un supermarket) ar putea să susțină ca furnizorul să nu ofere aceleași bunuri către un supermarket/magazin concurent.
  2. Perioada în care își va produce efectele clauza, care trebuie să fie una rezonabilă, care să nu aducă restrângeri excesive părții care și-o asumă. În principiu, durata maximă recomandată este cea de doi ani. Dacă va fi prevăzută o perioadă mai lungă, există posibilitatea restrângerii clauzei de către instanța de judecată, instanța arbitrală, caz în care se va ține cont de modul în care este construită clauza per total și de cât de restrictive sunt celelalte aspecte menționate.
  3. Indemnizația. Spre deosebire de contractul individual de muncă, în celelalte contracte aceasta nu mai trebuie să fie prevăzută neapărat în mod separat. Prețul contractului poate acoperi inclusiv respectarea obligației asumate prin această clauză, dacă părțile convin astfel, dar trebuie spus în mod expres. În contractul individual de muncă, mențiunea este justificată ținând cont de modalitatea de executare, de repetabilitatea contraprestației, de faptul că salariații ar putea fi presați să își asume clauza la angajare, în condiții necorespunzătoare. Dacă totuși o vei prevedea în mod separat, aceasta trebuie negociată și stabilită de comun acord de către părți, punându-se în balanță interesele acestora, protecția pe care o conferă clauza unei părți și dezavantajul adus celeilalte, care trebuie suplinit de această indemnizație.
  4. Clauza penală. Dacă în cazul contractului individual de muncă nu o putem include, în celelalte contracte este recomandată, deoarece este o modalitate mult mai ușoară de evaluare a prejudiciului, ceea ce ne va scuti de dificultățile probării în acest sens, deoarece creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ținut să dovedească vreun prejudiciu. Atenție totuși la cuantumul prevăzut în clauză, să fie rezonabil, în funcție de împrejurări, deoarece, în caz contrar, instanța poate restrânge penalitatea, conform art. 1541 Cod civil atunci când obligația principală a fost executată în parte și această executare a profitat creditorului (nu prea cred că ar putea fi incidentă totuși în acest caz) sau când  penalitatea este vădit excesivă față de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părți la încheierea contractului.
  5. Drept de opțiune. Dacă am remarcat utilitatea unui astfel de drept în cazul contractului de muncă, același lucru poate fi valabil și în cazul altor contracte. În principiu, acest drept va fi acordat părții protejate de introducerea clauzei.
  6. Menționează dacă această clauză este considerată esențială. În caz de litigiu, acest lucru poate ajuta, de exemplu, în materia rezilierii contractului (art. 1549 alin. (2) Cod Civil).

Atunci când negociezi, încearcă să menții un echilibru între aceste elemente. De exemplu, o regiune mai mare, pe o indemnizație mai mare, o perioadă mai scurtă, însă o restrângere a activității mai mare etc.

Este demn de menționat că prin introducerea unei asemenea clauze într-un contract nu trebuie să se încalce ordinea publică. De exemplu, dacă vorbim despre producție sau despre circulația mărfurilor, voința părților de a institui anumite restricții se poate manifesta doar în măsura în care respectă principiul libertății comerțului înscris în art. 135 din Constituție, în special al alin 1),  și anume acela că economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.

Bune practici: În cazul relațiilor comerciale în special, confidențialitatea, discreția sunt importante pentru protejarea afacerii. De aceea, este benefic să menționezi și o clauză de arbitraj, pentru ca eventualele litigii să se soluționeze în această modalitate. Mai multe detalii aici sau în „Dreptul comerțului internațional”, Carmen Tamara Ungureanu, Editura Hamangiu, 2018, pp.318-336.

Aplicații practice

Putem regăsi această clauză în contractul de franciză, al cărui regim juridic îl regăsim în Ordonanța Guvernului nr. 52/1997.

De ce? Pentru că de cele mai multe ori francizorul transmite beneficiarului anumite informații, anumite secrete cu privire la mersul afacerii acestuia. Beneficiarul utilizează mărcile de produse și/sau de servicii, alte drepturi de proprietate intelectuală sau industrială protejate, know-how-ul, drepturile de autor și  beneficiază de un aport continuu de asistentă comercială și/sau tehnică din partea francizorului,

Conform art. 6, clauzele de nonconcurență vor fi cuprinse în contract, pentru protejarea know-how-ului. Know-how-ul este un ansamblu de informații practice, nebrevetate, rezultând din experiența francizorului și verificate de către acesta.

Beneficiarul  va avea acces la informații confidențiale privind afacerea  francizorului și va opera sub marca francizorului. Prin urmare, este normal ca, pe durata contractului de franciză, să i se interzică  înființarea sau desfășurarea de activități într-o companie concurentă. De asemenea, pentru a proteja proprietatea intelectuală a francizorului și drepturile altor beneficiari, este de asemenea logic ca, în cazul expirării sau încetării contractului de franciză, acel beneficiar să fie și ulterior  supus unei obligații de neconcurență.

Destul de des întâlnită în practică este clauza de neconcurență în cadrul contractului de prestări servicii, un contract nenumit, prin care o parte, numită prestator, se obligă să presteze servicii unei alte părți, numite beneficiar, în schimbul unei redevențe. Putem observa atât situații în care se stipulează această clauză pentru a preveni ca prestatorul să efectueze același serviciu ulterior sau chiar în timpul existenței contractului pentru un concurent al beneficiarului, dar și situații în care prestatorilor le este interzis, pentru o anumită perioadă să contracteze cu clienții societății beneficiare, cu privire la serviciile ce au făcut obiectul contractului. 

De exemplu, într-o situație a fost prevăzută o clauză de neconcurență prin care prestatoarea era obligată „să nu desfășoare activități educaționale cu cursanții Fundației Supere A___(n. a., cealaltă parte contractantă) decât în cadrul contractului; orice activitate muzical-educațională desfășurată cu cursanții Fundației în afara contractului și pe o perioadă de un an de la încetarea acestuia urmând a fi considerată încălcare a clauzei de neconcurență și sancționată prin plata de daune-interese” (Tribunalul București, secția a V-a civilă, Hotărârea nr. 1395/2019).

Într-o altă speță, prestatorul se obliga să nu presteze o activitate care se află în concurență cu cea prestată în baza contractului încheiat (aceea de consultanță IT), prin nici un fel de relații contractuale, direct sau indirect, cu clienții beneficiarei, dar și cu orice alte persoane juridice în care acești clienți sau cel puțin un asociat al societății clientului este asociat în această terță firmă, interdicție valabilă pentru perioada derulării contractului, dar și pentru un an ulterior acelui moment (Tribunalul Comercial Cluj, Hotărâre nr. 890/2017). Tot în această cauză a fost stabilit că simpla purtare de convorbiri de către pârât (prestator) cu un client al reclamantei, fără ca reclamanta să dovedească încheierea între pârât și clientul respectiv a vreunor raporturi juridice ulterioare sau transmiterea de către pârât către clientul respectiv a vreunor date sau informații confidențiale nu are semnificația unei încălcări a clauzei de neconcurență.

Mai putem întâlni clauza în cazul unui  contract de vânzare a unui fond de comerț, când îi va fi interzis vânzătorului să creeze un fond de comerț concurent.

Un alt caz ar putea fi contractul de furnizare, ce presupune o livrare continuă de bunuri, prestată de către furnizor pentru beneficiar. Dacă, de exemplu, acest bun furnizat a adus un plus produselor finite dintr-o anumită colecție realizată de beneficiar, pentru protecția afacerii și a păstrării poziției pe piață, ar putea fi prevăzută o clauză de neconcurență pentru interzicerea furnizării acestor produse către un competitor.

Concluzii

Clauza de neconcurență poate fi un real avantaj în relațiile comerciale care merită folosit, însă în limitele arătate și formulată cu grijă, astfel încât să fie valabilă. Exemplele aduse nu au fost limitative, de aceea te poți folosi de această clauză ori de câte ori consideri că este necesară și protejează un interes legitim al beneficiarului.

Poză de energepic.com pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.