pexels photo 214574

5 motive pentru care vreau să mă fac avocat

8 minute • Autor Necunoscut • 18 septembrie 2017


Am intrat la facultate cu gândul de a mă face avocat și nu m-am răzgândit până în prezent. Totuși, mi-am lăsat deschisă lista de opțiuni în speranța că în cei patru ani îmi voi da seama cu adevărat ce îmi doresc să fac. Cu fericire, am constatat că alegerea a rămas neschimbată și așa cred că va și rămâne.

Îmi este greu să explic de ce vreau să devin avocat, pentru că este mai mult un sentiment de apartenență decât o serie de argumente bine definite, dar cu siguranță există mai multe motive mai mult sau mai puțin puternice.

1. Libertatea de exprimare, creativitatea 

Nu aș vrea să se înțeleagă că magistraților, spre exemplu, le-ar fi îngrădită libertatea de exprimare sau creativitatea, ci aceea că prin raportare la o speță și la o anumită poziție procesuală avocatul are o libertate mai mare de a-și aduce argumentele în favoarea sa, de a pune problema într-o lumină care să fie favorabilă clientului său, să pună în discuție nu numai argumente juridice, ci și de natură economică, socială. Aceasta mi se pare poate cea mai interesantă parte a profesiei, pentru că inevitabil trebuie să te transpui și în pielea unui magistrat, să te gândești ce dezlegare ar da în mod normal judecătorul, ce argumente ar invoca procurorul, să evaluezi șansele de câștig ale unei cauze și totuși, deși acestea poate îți sunt defavorabile să reușești să scoți o serie de argumente care să te ajute. Într-adevăr că o activitate oarecum similară desfășoară și un magistrat, însă tu fiind în poziția în care îți dorești să câștigi cauza, miza este cu atât mai mare, curiozitatea crește și ea exponențial. În timpul facultății nu de puține ori am fost pusă în situația în care, rezolvând spețe, trebuia să rezolv mai mult o ecuație: e albă sau neagră. Rareori se făceau discuții mai ample pe mai multe posibilități de rezolvare, pentru că în general trebuia îmbrățișată o anumită opinie. Această metodă îți taie orice dram de creativitate, nu neapărat pentru că îți este invalidată opinia, ci pentru că nu te ajută să aprofundezi instituția discutată.

2. Nu ești tu în poziția de a lua o decizie 

Chiar dacă în calitate de avocat vei fi pus în mai multe situații în care va trebui să iei o decizie în ceea ce-l privește pe clientul tău, din punctul meu de vedere, nu se compară cu puterea și efectele pe care o are o hotărâre judecătorească, chiar nedefinitivă. Până la urmă tu ai o obligație de diligență în cele mai multe situații. Pentru mine cel puțin, o hotărâre judecătorească înglobează o forță deosebită, practic în mâinile tale stă puterea de a face dreptate. Mi se pare un sentiment copleșitor pe care nu știu dacă aș putea să îl gestionez cum se cuvine și nu știu cum m-aș simți aflând că raționamentele mele nu au fost cele corecte. Deși este poate inevitabil acest lucru, cred că ai nevoie de o tărie de caracter incredibilă.

3. Timpul 

Timpul este un element ce suscită discuții indiferent de domeniul în care activezi. Chiar dacă de foarte multe ori timpul petrecut la locul de muncă este comparabil, totuși avocatura se vrea a fi o profesie care să îți permită un oarecare control asupra modului de lucru și a felului în care alegi să îți gestionezi activitățile. Sigur, ultimele tendințe au relativizat independența avocatului, asemănându-se mai mult cu o activitate desfășurată de un salariat. Chiar dacă nu susțin neapărat această evoluție care poate într-adevăr conduce la o mai bună eficientizare, profesia în sine a fost gândită după un anumit tipar, ce îți oferă libertatea de a-ți controla timpul după plac sau „pe-aproape”. Această problemă poate fi privită și din perspectiva timpului pe care îl acorzi rezolvării unei spețe sau problemei unui client. Deși în toate profesiile va exista un deadline de care ești ținut, din punctul meu de vedere, contează și repartiția sarcinilor pe care le ai de îndeplinit.
Un sentiment ciudat am avut în momentul în care, într-o vizită la Tribunal, am observat că în acea zi un judecător intra în ședință cu 70 de dosare. În momentul acela mă gândeam că și dacă ar fi vorba de cele mai ușoare, simple, banale sau scurte cereri, acestea tot trebuie motivate într-un final. Și asta ar fi doar activitatea dintr-o zi. În acest context, mi se pare deosebit de greu să fii pus la punct sau măcar să citești cererile respective. Sigur, că poate nu în toate domeniile dreptului stă treaba în acest fel, dar este un aspect ce ar trebui luat în considerare la momentul alegerii. Eu îmi doresc ca pe cât posibil să ofer cât mai multă calitate în ceea ce fac, chiar dacă asta implică, spre exemplu, rezolvarea a mai puține spețe. Din păcate, sistemul judiciar românesc, urmare a lipsei posturilor disponibile și a gradului de încărcare, te forțează de cele mai multe ori la judecăți „pe repede înainte” și chiar abreviate.

4. Libertatea de a alege 

În calitate de avocat ai puterea de a hotărî în care dintre forme vei alege să îți exerciți profesia. În situația în care constați că nu ți se potrivește un anumit mediu de lucru, o anumită echipă, domeniu sau departament ai posibilitatea de a reveni asupra opțiunii inițiale. Cred că este un mare avantaj acesta, de vreme ce nu mereu la început de drum faci alegerea potrivită sau poate gusturile, așteptările inițiale se schimbă pe parcurs.

5. Relația cu clientul 

Cumva în această profesie ajungi să dezvolți o relație mai profundă cu clientul, tu ești confidentul lui: are o problemă, la tine va veni să o sesizeze, are o idee de business, ție îți va cere sfaturi. Practic, vrei nu vrei, devii un rău necesar. Din această relație ajungi și tu, la rândul tău, să înveți enorm de multe: pornind de la modul cum gândește sau cum trebuie abordat un client și ajungând la ideile pe care le are și pe care trebuie să le pui în practică. Problemele nu vor fi aceleași și fiecare persoană va veni cu o altă provocare, cu o altă mentalitate. Cunoscându-i temerile, îngrijorările, căutând soluții personalizate, devii un fel de psiholog, îi înțelegi mai bine pe cei din jurul tău și uneori devii mai recunoscător pentru ceea ce ai. Sigur, se poate aduce argumentul că această legătură s-a „diluat” în ultima perioadă și că nu mai este aceeași coeziunea, însă aceasta ține mai mult de alegerea subiectivă a fiecăruia, căci fiind o piesă dintr-un puzzle mult mai mare, indirect îți asumi că nu vei putea dezvolta aceleași relații ca o persoană care se ocupă cu tot ce îi cade în mână.

Notă personală:

Eu cred mult în profesie în forma sa clasică. Cred că ar trebui să te bucuri de frumusețea meseriei, de diversitatea spețelor și mai puțin de partea materială. În ziua de astăzi imaginea este puțin deformată: te faci avocat pentru că sigur peste ceva timp vei ajunge să câștigi mulți bani sau să fii renumit. Mentalitatea de genul te va ajuta să evoluezi până la un anumit punct, iar apoi te vei plafona (în cel mai bun caz), deoarece orice profesie până la urmă ar trebui făcută de plăcere și pentru provocarea pe care o relevă. Nu ar trebui să avem așteptări de la alții să se shimbe pentru a trăi într-o societate mai bună, ci ar trebui să începem mai întâi cu noi, să schimbăm ceea ce trebuie schimbat, să fim mai pregătiți din punct de vedere profesional, să aducem noi în primul rând o valoare în jurul nostru, iar mai apoi să pretindem de la restul.
Miturile potrivit cărora numai în cadrul unei societăți mari de avocatură vei lua parte la proiecte interesante ar trebui înlăturat. Sunt de părere că probleme ce suscită dezbateri juridice se pot naște din orice speță, iar aceasta nu te face mai puțin deștept sau mai puțin pregătit dacă nu te lauzi cu faptul că participi la activități care sună foarte pompos. În fond, dacă ai cunoștințe solide și ești fericit cu ceea ce faci, nimeni nu îți poate spune că nu ești o persoană de succes. 
Încheind, pentru că vorbim despre avocați și multe filme s-au realizat pe tema lor, aș face următoarea comparație: mai degrabă mi-ar plăcea să fiu un avocat asemenea celui din filmul „Podul spionilor” decât protagonistul serialului „Suits”. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *