⬅ ÎNAPOI

Decesul unui asociat – ce trebuie să știi?

decesul unui asociat

Decesul unui asociat nu este o situație plăcută. Când te implici într-o afacere, te aștepți la profit, rezultate bune. Dar, din păcate, evenimente nefericite pot interveni, cum este și cazul pandemiei COVID-19, și este benefic pentru tine să ai în vedere și aceste situații, care inevitabil au consecințe în desfășurarea societății, pentru a fi pregătit și pentru a ști ce este mai bine să faci pentru ca afacerea ta să aibă o desfășurare bună în continuare.

Citește ca să vezi ce ai de făcut în situația asta.

Ce trebuie să ai în vedere?

În principiu, ne referim la societatea cu răspundere limitată (SRL), o formă de societatea des utilizată de antreprenori. La societatea pe acțiuni, de exemplu, problema nu este chiar atât de complicată, deoarece acțiunile sunt titlurile care se pot transmite în mod liber de la o persoană la alta (SA, din acest motiv, mai este denumită și „societate anonimă”). 

De cealaltă parte, în cazul SRL, caracteristicile asociaților, încrederea dintre aceștia are o importanță mai mare, prin urmare și transmiterea părților sociale, inclusiv pe cale succesorală, cunoaște anumite restricții.

Vezi și „Cum se iau deciziile într-un SRL”, pentru a afla mai multe despre această formă de societate, natura acesteia și de ce este necesar să ne punem problema efectelor pe care le-ar produce decesul unui asociat.

Reiau un lucru, căci este foarte important pentru situația de față. 

Un SRL poate fi de două feluri:

  1. SRL cu asociat unic, atunci când avem o singură persoană, fizică sau juridică, care deține 100% din firmă,
  2. SRL cu mai mulți asociați, până în 50, iar fiecare deține o parte din firmă sub formă de procent din capitalul social.
infiintare firme online

Asociați și administratori

Pentru o înțelegere mai bună a situațiilor ce pot interveni, în practică, este important să poți face diferența între asociați și administratori. Chiar dacă un asociat poate fi și administrator, asta înseamnă că el va avea drepturi și obligații diferite pentru fiecare calitate pe care o are, de asociat, respectiv administrator.

Asociații

Astfel, asociații sunt cei care se înțeleg în legătură cu formarea unei societăți, participă cu aporturi la capitalul social și primesc în schimb părți sociale. Aceștia se organizează în Adunarea Generală a Asociaților (AGA), organul deliberativ, deci care ia decizii la nivelul societății, pe baza votului exprimat de asociați.

Așadar, decesul unui asociat este un moment crucial în activitatea unei societăți.

Administratorii

O societate are nevoie și de administrație. Aceasta este asigurată în cazul SRL de unul sau mai mulți administratori, numiți fie prin actul constitutiv (primii administratori ai societății), fie prin hotărâre AGA.

N.B.: Administratorii nu pot primi, fără autorizarea adunării asociaţilor, mandatul de administrator în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă acelaşi fel de comerţ ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sancţiunea revocării şi răspunderii pentru daune (art. 197 alin. (2) din Legea societăților).

Administratorii unei societăți cu răspundere limitată pot fi atât persoane fizice, dar și persoane juridice (firme), acestea din urmă menționând o persoană fizică care să le reprezinte, dar fără a dobândi calitatea de administrator.

Mai este demn de menționat faptul că, potrivit art. 196 alin. (3) din Legea societăților, este recunoscut cumulul dintre calitatea de asociat, administrator și salariat al societății. 

Așadar, ca să râdem un pic, în cazul unui SRL cu asociat unic, poți să ai 3 calități: asociat, administrator și salariat, toate în aceeași persoană. Un fel de superman. Doar să fii atent în ce calitate semnezi niște documente.

Ce facem când moare asociatul?

În primul rând scoatem documentele de deces și vedem care a fost dorința lui: să fie înmormântat, incinerat, pus pe o plută pe mare etc. Dar după acest moment, e totuși timpul să vedem ce facem cu afacerea după decesul unui asociat.

Bineînțeles că atunci când îți faci o firmă, ultima chestie la care te gândești e ce faci când moare cineva. Dar cum viața este plină de surprize, pandemii și cazuri de forță majoră, reglementează și aspectul ăsta. Până la urmă paza buna trece primejdia rea

Și în cazul decesului unui asociat, avem mai multe ipoteze: 

Decedează asociatul unic al societății

Cum ziceam mai sus, în cazul SRL este recunoscută această posibilitate, de a funcționa cu un singur asociat, care exercită atribuțiile adunării generale a asociaților. Prin urmare, și în acest caz orice decizie este consemnată într-o hotărâre de asociat unic, cu respectarea condițiilor de publicitate, pentru a exista transparență și a se evita o confuziune între patrimoniile persoanei fizice, a asociatului și a societății, care trebuie să fie separate. De asemenea, nu de puține ori, asociatul unic deține și funcția de administrator al societății a cărui asociat unic este.

Aici avem 3 ipoteze:

  1. Actul constitutiv prevede continuarea cu moștenitori 
  2. Actul constitutiv nu prevede nimic cu privire la acest aspect
  3. Actul constitutiv prevede dizolvarea firmei

Rezultă că, dacă primele două situații reprezintă regula și are drept consecință continuarea societății cu moștenitorii defunctului, dizolvarea firmei intervine doar atunci când există o mențiune expresă în actul constitutiv.

Și societatea unipersonală (adică SRL-ul cu asociat unic) poate ridica probleme teoretice şi practice deosebite în cazul decesului asociatului unic.

Decesul asociatului unic nu antrenează dispariţia societăţii, cu excepţia unei clauze contrare în statut. Societatea continuă cu moştenitorii cărora li s-au transmis părţile sociale. În cazul în care doi sau mai mulţi moştenitori au vocaţie la părţile sociale ale persoanei decedate şi aleg să nu iasă din indiviziune, societatea cu asociat unic se transformă în societate cu doi sau mai mulţi asociaţi, reglementată de dreptul comun al societăţii cu răspundere limitată, cu condiţia ca aceştia să încheie între ei contractul de societate (adică să facă un act constitutiv actualizat) şi să respecte formele de procedură şi de publicitate prevăzute de lege.

Problema care se pune este că, odată ce s-a decis că societatea unipersonală este o societate cu răspundere limitată, în cazul decesului asociatului unic devin aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (4) din L.S.C., conform cărora, în cazul în care s-ar depăşi maximul legal de asociaţi din cauza numărului succesorilor, aceştia vor fi obligaţi să desemneze un număr de titulari ce nu va depăşi maximul legal.

În societatea cu răspundere limitată obişnuită, numărul maxim de asociaţi este de 50, dar societatea cu răspundere limitată cu asociat unic, mai ales cea constituită ca atare încă de la început, este o societate specială, reglementată de dispoziţii speciale, printre care şi cea referitoare la numărul maxim de asociaţi: unul.

Cum în societatea unipersonală numărul maxim de asociaţi este unu, înseamnă că succesorii asociatului unic trebuie să-şi desemneze pe unul dintre ei în calitate de mandatar comun sau de asociat unic, în aşa fel încât numărul maxim de asociaţi să nu fie depăşit, problema care nu se poate rezolva decât după realizarea, amiabilă sau litigioasă, a partajului.

Aceasta înseamnă că, până la acest moment, situaţia părţilor sociale ale asociatului unic decedat şi, implicit, a societăţii, rămâne incertă. Mai mult, deoarece creanţele moştenirii se transmit de drept divizate la moştenitori, în proporţie cu părţile lor ereditare (art. 1066 C. civ.), până la rezolvarea partajului societatea, în mod paradoxal, continuă să existe ca societate cu asociat unic, deşi părţile sociale aparţin mai multor persoane.

N. B.:  Este posibil ca actul constitutiv să conțină clauză de continuare cu moștenitorii, însă aceștia să nu fie interesați de moștenire și să nu o accepte. În acest caz, se va ține cont de art. 237 din Legea societăților, prin urmare ONRC și orice altă persoană interesată va putea cere tribunalului dizolvarea societății pentru lipsa organelor statutare. În cazul dat ca exemplu, nu mai există asociatul unic, probabil acesta avea și calitatea de administrator, prin urmare nu se ocupă nimeni nici de administrarea societății, iar moștenitorii nu au acceptat să continue societatea. 

Ține cont, în cazul în care ai calitatea de moștenitor, nu poți accepta o succesiune în parte. Poate îți dorești anumite bunuri din masa succesorală, dar nu te interesează sub nicio formă afacerile. Ei bine, nu prea poți scinda alegerea pe care trebuie să o faci, dacă accepți moștenirea, în principiu vei dobândi și calitatea de asociat.

În ideea în care, totuși, ați acceptat moștenirea, dar nu vreți să vă ocupați de societate, o soluție este dizolvarea prin acordul asociaților, iar după plata datoriilor firmei, după lichidare, bunurile pe care le avea societatea vor reveni în patrimoniul vostru.

Pont: Este important să știi și conținutul art. 14 alin. (1) și (2) din Legea societăților: 

„(1) O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată.

(2) O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană.”

Gândește-te la situația în care existau 2 asociați, de exemplu, unul asociat unic în alt SRL și un alt asociat, care decedează. În cazul în care nu poate continua societatea cu moștenitori, va rămâne doar asociatul unic, însă acesta nu va putea continua să dețină societatea, în condițiile arătate. În această situație, Ministerul Finanțelor sau orice persoană interesată poate cere dizolvarea SRL-ului.

Decedează unul din asociații societății

Asta este ipoteza când avem mai mulți asociați prin firmă.

Este posibil ca, luând în calcul că asociații și-au fundamentat afacerea pe încrederea existentă între ei și situația ar deveni oarecum incertă prin introducerea altor asociați în societate, în temeiul succesiunii atunci când vine vorba despre decesul unui asociat.

De aceea, asociații trebuie să lase clar de la început condițiile în care se vor desfășura relațiile dintre aceștia și să aibă în vedere toate aspectele atunci când se asociază. Prin urmare, aceștia pot prevedea în actul constitutiv că nu doresc transmiterea părților sociale ale asociatului decedat către moștenitorii săi.

În această situație, potrivit art. 202 alin. (3) din Legea societăților, societatea este obligată la plata părţii sociale către succesori, conform ultimului bilanţ contabil aprobat și va trebui, de asemenea, să reducă capitalul social cu valoarea părților sociale plătite către moștenitori.

În cazul în care actul constitutiv permite transmiterea părților sociale către moștenitori sau nu interzice acest lucru, moștenitorii vor deveni asociați, sub rezerva acceptării moștenirii de la data deschiderii succesiunii. 

Dacă atât numărul de asociați, cât și cel de moștenitori este prea mare, încât s-ar ajunge la depășirea maximului de 50 de asociați, conform art. 202 alin. (4) din Legea societăților, succesorii sunt obligați să desemneze un număr de titulari ce nu va depăși maximul legal.

Acest lucru înseamnă, în principiu, că doar anumiți moștenitori vor putea avea calitatea de asociați, urmând ca drepturile conferite de celelalte părți sociale să fie exercitate fie de asociații existenți, fie de moștenitorii deveniți asociați, în interesul succesorii ce i-au determinat. Dacă această dispoziție este ignorată, va putea interveni dizolvarea societății, cu două posibilități însă: înțelegerea cu privire la numărul de titulari să intervină până la rămânerea definitivă a hotărârii de dizolvare sau schimbarea formei societății într-o societate pe acțiuni.

Se susține că, în cazul în care exista mai mulți asociați și doar unul dintre aceștia moare, acordul asociaților privind continuarea asociaților cu moștenitorii se prezumă, prin urmare dacă asociații nu-și doresc acest lucru, este necesar să își exprime poziția în actul constitutiv.

Pe de altă parte, dacă au existat mai mulți asociați, însă în urma decesului, a rămas unul singur, ne interesează și dispozițiile art. 229 alin. (1): „societățile cu răspundere limitată se dizolvă prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociaţi, când, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur”.

Astfel, pot interveni mai multe ipoteze când vorbim despre decesul unui asociat:

Ipoteza 1: Societatea continuă cu moștenitorii dacă:

  • exista o dispoziție expresă în actul constitutiv 
  • asociatul își dă acordul ulterior decesului, în funcție de circumstanțe – îi cunoaște pe moștenitori și își dă seama că sunt oameni capabili și l-ar ajuta cu luarea deciziilor în societate, unul are un MBA, celălalt a studiat management = good business.

Ipoteza 2: Nu suntem în situațiile prevăzute anterior, prin urmare:

  • societatea se dizolvă
  • asociatul rămas face demersurile pentru transformarea societății în SRL cu asociat unic, până la rămânerea definitivă a hotărârii de dizolvare.

Prin urmare, dacă există 2 asociați, iar unul din ei decedează și nu vine nimeni la moștenire, nu acceptă, nu vor să preia părțile sociale, societatea poate continua ca societate cu răspundere limitată cu asociat unic, asociatul rămas urmând să facă toată procedura prevăzută de lege, inclusiv prin declararea că îndeplinește condițiile pentru a fi asociat unic.

infiintare firma online registrul comertului

Noii asociați dobândesc fracțiuni din capitalul social (din procentul de părți sociale pe care îl avea fostul asociat, care putea să fi fost minoritar sau majoritar) și, implicit drepturi de vot în AGA, proporțional cu cotele succesorale de care a beneficiat fiecare moștenitor.

Un pas important ce trebuie urmat în continuare este înscrierea transmiterii părților sociale în registrul comerțului, moment din care transmiterea își va produce efectele față de terți și în registrul de asociați al societății.

De asemenea, se va întocmi un act constitutiv actualizat, ce va cuprinde datele de identificare ale noilor asociați-moștenitori și se va depune la ONRC, în vederea înscrierii în registrul comerțului.

Decedează cel care este asociat și administrator într-un SRL

În acest caz este important să știi următorul lucru: succesorii care eventual vor lua locul asociatului decedat în societate nu dobândesc și calitatea de administrator pe care acestea o avea anterior.

Poți fi administrator doar în baza unui mandat dobândit prin mijloacele menționate mai sus, mandat ce încetează prin deces. 

Prin urmare, noii asociați nu vor avea nici dreptul, nici îndatorirea de a prelua administrarea societății. Acestora li se transmite prin succesiune un anumit număr de părți sociale și, în condițiile expuse, dobândesc calitatea de asociat, însă un alt administrator va fi desemnat prin acordul asociaților, printr-o hotărâre AGA.

Practic, mai întâi accepți să devii asociat, iar apoi faci o hotărâre AGA și numești un administrator.

Surse:

  • S. Bodu, Legea societăților, comentată și adnotată, editura Rosetti, București,  ediția 2017;
  • S. D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial, ed. a Vl-a actualizată, editura Universul Juridic. București, 2019;
  • S. D. Cărpenaru, G. Piperea, S. David, Legea societăților, comentariu pe articole, ed. a 5-a, Editura C. H. Beck, București, 2014;
  • V. Nemeș, Drept comercial, ed. a 3-a revizuită și adăugită, Editura Hamangiu, București, 2018;

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.