DECIZIA 799/2015
9 minute • Miruna Casiana Dumitrașcu • 21 martie 2018
| 1. |
Autorul sesizãrii
|
În ceea ce privește autorul sesizãrii, remarcãm un numãr de 31 de senatori, condiție îndeplinitã în sensul cã pentru sesizarea Curții Constituționale sunt necesari cel puțin 25 de senatori. |
| 2. |
Obiectul sesizãrii
|
Se are în vedere soluționarea obiecției de neconstituționalitate a: – dispozițiilor Legii privind votul prin corespondențã; – modificãrii și completãrii Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților; – organizãrii și funcționãrii Autorițãții Electorale Permanente. |
|
3. |
Motivarea sesizãrii
|
Cei 31 de senatori constatã cã dispozițiile în discuție sunt neconforme cu anumite articole prevãzute în Constituție: 1. ART. 2, ALIN. (1) – “Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.” Autorii sesizãrii susțin cã acest vot prin corespondențã face anumite discriminãri în ceea ce privește drepturile pe care le au cetãțenii români. Cei care au domiciliul sau reședința în strãinãtate pot trimite plicurile cuprinzând voturile lor indiferent de locul în care se aflã în momentul acestei trimiteri și nu se pune problema exprimãrii motivului pentru care trimite votul aflându-se într-un anumit loc. Cei ce au domiciliul sau reședința în România și nu se aflã în circumscripția electoralã în ziua votului unde locuiesc pot solicita motivat urna mobilã. De altfel, se susține cã lista electoralã este permanentã, dar, prin votul de corespondențã s-ar constitui una nepermanentã pentru ca numãrul alegãtorilor fluctueazã de la scrutin la scrutin din cauza dorinței persoanei de a vota prin corespondențã. Numãrul birourilor electorale pentru votul prin corespondențã nu este fix, ele se înființeazã dupã ce lista persoanelor ce aleg sã voteze prin votul prin corespondențã este definitivã. Iar acest fapt diferã de cel referitor la înființarea secțiilor de votare din țarã, unde ele sunt fixe. 2. ART. 62, ALIN.(1) – “Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.” Se contest cã nu se respectã caracterul de vot direct, în sensul cã nimeni nu controleazã dacã cel care voteazã este persoana care trebuie sã voteze și între cel ce voteazã și secția de votare nu trebuie sã se interpunã o anumitã persoanã, ceea ce se face fix prin faptul cã alegãtorul în situația votului prin corespondențã nu introduce buletinul sãu de vot în urna electoralã. O altã contestare se apleacã asupra problemei neexistenței unor mijloace prin care sã se asigure exercitarea dreptului la vot, în sensul cã nu existã un anumit control asupra persoanei care voteazã sau a anulãrii unor buletine în cazul în care le este divulgat conținutul. Se încalcã, de asemenea, caracterul liber exprimat al votului deoarece legea contestatã nu introduce niciun fel de metode prin care sã se elimine posibilitatea “votului în familie” sau cel în colectivitãți. Se mai criticã și faptul cã numãrul de voturi neutilizate în circumscripția electoralã nr.43 se adunã cu cele neutilizate din celelalte circumscripții iar aceasta ar duce la atribuirea mandatelor de deputat sau senator în alte circumscripții din țarã dat fiind cã voturile neutilizate se adunã în toatã țara -> reprezentativitatea membrilor Parlamentului în funcție de numãrul populației nu se poate realiza deoarece existã diferențe dintre numãrul cetãțenilor cu domiciliul sau reședința în strãinãtate și norma din Legea nr.208/2015. De altfel, legea cu privire la votul prin corespondențã a fost adoptatã cu un anumit scop, mai ales cã în mai puțin de un an de la adoptare ar avea loc alegerile electorale, ceea ce contravine spiritului stabilitãții legilor electorale, adicã de a nu se aplica alegerilor din 2016. CONCLUZIA este cã se încalcã: a) Libertatea alegerilor parlamentare; b) Votul direct și secret; c) Egalitatea în fața legii; d) Proporționalitatea mandatelor obținute cu dorința electoratului. |
| 4. |
Decizia Curții Constituționale a României
|
Curtea Constituționalã a României respinge ca fiind neîntemeiatã sesizarea și constatã cã dispozițiile supuse controlului de constituționalitate a priori, ofensiv, pe cale de acțiune sunt constituționale. |
| 5. |
Motivarea deciziei Curții Constituționale a României
|
ART.2 ALIN.(1) DIN CONSTITUȚIE 1. Numãrul de voturi neutilizate în circumscripția electoralã nr.43 – Circumscripția electoralã pentru cetãțenii români cu domiciliul în afara țãrii se adunã cu cele neutilizate din celelalte circumscripții din țarã. CCR constatã cã legiuitorul nu poate stabili un regim juridic distinct pentru votul prin corespondențã, critica de neconstituționalitate nu vizeazã conținutul legii ce este supusã controlului de constituționalitate, înainte de aceasta existând atribuirea mandatelor prin repartizare centralizatã ce lua în calcul voturile din strãinãtate => Legea nr.208/2015 este, în fapt, cea care trezește suspiciuni senatorilor, nu cea cu privire la votul prin corespondențã, ceea ce determinã CCR sã nu o analizeze întrucât nu face obiectul de reglementare al legii analizate. 2. Legea analizatã nu cuprinde prevederi care sã garanteze corectitudinea votului prin corespondențã deoarece toți alegãtorii sunt trecuți pe o listã nepermanentã ce are un caracter provizoriu iar numãrul birourilor electorale pentru votul prin corespondențã nu este fix spre deosebire de cele din țarã. Procedura de înscriere a cetãțeanului cu domiciului sau reședința în strãinãtate este prevãzutã în lege și este una transparentã, cetãțeanul poate sã solicite înscrierea și poate verifica dacã a fost realizatã. Din moment ce alegãtorul a fost înscris în Registrul electoral pentru votul prin corespondențã, el va vota doar prin aceastã modalitate, deci nu de 2 ori. Pentru înființarea birourilor electorale pentru fiecare 10.000 de alegãtori care au optat pentru votul prin corespondențã, nu reprezintã o chestiune incorectã, ci doar referitoare la organizarea alegerilor. Numãrul alegãtorilor va fi cunoscut abia dupã expirarea termenului pentru care se putea opta pentru acest vot. Un alt aspect legat de corectitudinea votului este exprimat și prin livrarea plicului exterior în termen de 3 zile inclusiv înainte de data alegerilor pentru a se evita votarea de 2 ori, tocmai pentru cã existã o legãturã între biroul electoral al secției de votare și cel pentru votul prin corespondențã prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. Cât privește documentele necesare votãrii, acestea cuprind elemente de siguranțã, chiar pe prima paginã scriind “Buletin de vot prin corespondențã”. ART. 16 ALIN.(1) DIN CONSTITUȚIE 1. Cetãțenii români cu domiciliul sau reședința din strãinãtate care doresc sã voteze prin corespondențã au alte drepturi decât cetãțenii români cu domiciliul sau reședința în țarã, întrucât aceștia primii iși pot trimite plicurile cuprinzând voturile lor indiferent de locul în care se aflã în momentul acestei trimiteri. CCR constatã ca votul prin corespondențã este o excepție de la regulã și se aplicã unei anumite categorii de persoane, iar apelul la acest vot se face doar dacã existã un anumit criteriu obiectiv și rezonabil în cazul persoanelor din strãinatate. Se mai poate privi și din unghiul puținelor secții de votare care sunt amplasate la o anumitã distanțã de persoanele în cauzã. De asemenea, pentru persoanele invalide sau bolnave se utilizeazã o urnã specialã pentru a putea vota. Așadar, cele 2 categorii de persoane menționate anterior nu se aflã în aceeași situație pentru a beneficia de același tratament. ART. 62 ALIN.(1) DIN CONSTITUȚIE 1. Sub aspectul caracterului direct al votului vizând exprimarea direct, nemijlocitã a dreptului de vot. CCR analizeazã aspectul caracterului direct, spunând cã pentru ca votul alegãtorului sã fie unul direct, acesta trebuie sã se pronunțe asupra candidatului/listei de candidați. Prin intermediul votului prin corespondențã, fapta de a lipi autocolantul pe opțiunea fiecãruia reprezintã votul direct și nu se interpune între legãtor și alegerea membrilor o anumitã persoanã. 2. Sub aspectul caracterului secret al votului. Nu se poate pune în discuție caracterul secret al votului deoarece asupra votului de corespondențã se exercitã numeroase garanții legale pentru a fi protejat acesta. Se menționeazã cã lipirea autocolantului și introducerea plicului interior în cel exterior, desigilarea plicului exterior fãrã a fi desigilat plicul interior de cãtre biroul electoral constituie garanții pentru asigurarea caracterului secret al votului. !Plicurile interioare ce sunt deteriorate și astfel este vizibilã opțiunea alegãtorului nu sunt introduse în urnã tocmai pentru cã sunt inapte de a produce efectele juridice așteptate deoarece nu sunt secrete. De asemenea, nici criticile referitoare la “votul în familie” sau “sub supravegherea anagajtorului” nu pot fi admise deoarece alegãtorul semneazã cã va exercita dreptul la vot în mod liber, direct, secret, iar aceste chestiuni nu privesc textul normative al legii, ci elementele exterioare acestuia. 3. Sub aspectul caracterului liber exprimat al votului. Curtea constatã cã mențiunile referitoare la caracterul secret al votului sunt mutatis mutandis cu cele ale caracterului liber exprimat, astfel cã legea îi asigura toate condițiile necesare pentru ca alegãtorul sã își exercite dreptul la vot dar nu vizeazã și aspectele referitoare la intervenirea unei anumite situații când alegãtorul ar fi obligat de alți participanți. ART.62 ALIN.(3) DIN CONSTITUȚIE 1. Cetãțenii români care locuiesc pe teritoriul țãrii la un moment dar, fie au domiciliu, fie reședința pe teritoriul acesteia. Nu constituie obiectul analizei CCR acest aspect întrucãt nu vizeazã modul de atribuire a mandatelor parlamentare. MODIFICAREA CADRULUI ELECTORAL CU 1 AN ÎNAINTE DE DATA ALEGERILOR Nu prezintã o relevanțã semnificativã intervalul de timp deoarece s-a adoptat cu cel puțin un an înainte de data alegerilor. Motivațiile ce stau la baza acestei adoptãri a legii nu constituie impedimente sã ducã la neaplicarea votului prin corespondențã la alegerile parlamentare din anul 2016. CONCLUZIE: Existã un just echilibru între exigența asigurãrii unversalitãții votului și a caracterului liber și corect al alegerilor, precum și a caracterului direct, secret și liber exprimat al votului.
|
Vezi AICI si Decizia 75/2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.19 alin.(1) și (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003.
