Decizia CCR 4052F2016 1

Infracțiunea de abuz în serviciu

4 minute • Păcălici Florian Gabriel • 05 decembrie 2018


În cele ce urmează, vom prezenta cum infracțiunea de abuz în serviciu (subiect tratat în articolul de aici) a fost dezincriminată parțial odată cu motivarea deciziei CCR nr. 405/2016, iar efectele acestei decizii, coroborate cu articolul 4 din Noul Cod Penal, retroactivează.

Sfera de incriminare a unei norme penale poate fi restrânsă și ca efect al unei decizii CCR. Prin această decizie s-a adus o limitare a incriminării, s-a restrâns sfera actelor abuzive numai la cele care au fost încălcate atribuțiile de serviciu stipulate explicit în lege, scoțând astfel din sfera incriminării actele nelegale sau defectuoase care au fost comise prin încălcarea atribuțiilor de serviciu stipulate în acte normative care nu constituie legislație primară.

  •             Ce înseamnă asta ?

În absența intervenției legiuitorului, conform art. 147 din Constituție, în cazul deciziilor interpretative precum decizia 405/2016, norma penală rămâne în corpul activ al legii și dă o nouă configurare infracțiunii examinate, conform paragrafului 88 din prezenta decizie. Așadar, dacă nu se rețin a fi încălcate norme legale primare (lege, ordonanță sau ordonață de urgență a Guvernului), fapta respectivă nu mai este considerată ca fiind o infracțiune, fiind aplicat articolul 4 din Noul Cod Penal (aplicarea legii penale de dezincriminare). După publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR 405/2016, nici Parlamentul și nici Guvernul nu au intervenit în intervalul de timp prevăzut în art. 147 alin. 1 din Constituție pentru aducerea textelor art. 297 alin. 1 Noul Cod Penal în limitele legii fundamentale, conform celor stabilite de Curtea Constituțională.

  •             Cum se aplică în practică articolul 147 din Constituție în cazul de față ?

Potrivit art. 147 alin. 1 din Constituție, dispozițiile din legile în vigoare constatate neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă în acest interval legiuitorul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. S-a statuat că efectele deciziei de admitere a excepției de neconstituționalitate sunt echivalente abrogării textului de incriminare, inclusiv dezincriminării acesteia. Constatarea neconstituționalității unei norme de incriminare, având ca efect dezincriminarea, poate privi norma în integralitatea sa ori numai anumite variante de incriminare (prin constatarea neconstituționalității unor teze, sintagme din norme care determină existența unor variante de incriminare) – ipoteză în care constatarea neconstituționalității are ca efect dezincriminarea acelei variante vizate de decizia CCR, iar nu a tuturor variantelor prevăzute în normă. În acest caz, dezincriminarea operează retroactiv, indiferent de data săvârșirii faptei.

  •             Care sunt efectele deciziei 405/2016 ? Se pot produce, totuși, și unele efecte în trecut ?

Conform deciziei, prin sintagma îndeplinește în mod defectuos din cuprinsul acestora se înțelege îndeplinește prin încălcarea legii. S-a arătat că dispozițiile criticate folosesc o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acțiunile sau inacțiunile prin care se săvârșește infracțiunea, fiind încălcate dispozițiile art. 1 alin. 5 din Constituție, întrucât acea sintagmă nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată. S-a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuțiile de serviciu reglementate expres prin legislația primară.
Toate deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii. În cazul deciziilor de interpretare, în lipsa intervenției legiuitorului, textul este păstrat în fondul activ al legislației – dar în forma stabilită de Curtea Constituțională. Legea este cea care stabilește faptul că scoaterea unui anumit comportament în afara ilicitului penal produce efecte retroactive. Nu decizia Curții Constituționale este cea care retroactivează. Sunt analizate numai efectele deciziei asupra normei de incriminare, iar rezultatul este valorificat în condițiile legii. Cu alte cuvinte, dispoziția legală astfel modificată se aplică retroactiv.

            În concluzie, cu atât mai mult cu cât Curtea Constituțională constată că legiuitorul a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale, se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale. Totodată, Curtea reține că sarcina aplicării principiului ultima ratio revine, pe de o parte legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *