August 29 20184 30 6 00 PMRoom 204 2

Delegarea Legislativă. Ordonanța Simplă. Ordonanța de Urgență

8 minute • Mihai Alexandru-Laurentiu • 03 decembrie 2017


Faptul că Guvernul emite din ce în ce mai multe ordonanțe, devenind un actor important in materie de legiferare, chiar subminând uneori rolul Parlamentului (“unica autoritate legiuitoare a ţării”), reprezintă o realitate  nu doar a spațiului politic românesc, ci și a celorlalte țări europene.
În studiul Dreptului Constituțional, conceptul de delegare legislativă prezinta o importantă aparte. Vom defini astfel aceasta noțiune si vom sublinia distincția dintre o ordonanță simplă și o ordonanță de urgență, analizând aspecte esențiale specifice fiecăreia.

Delegarea Legislativă

Delegarea legislativă semnifică împuternicirea, pe timp limitat, a unei alte autorităţi decât cea legiuitoare să exercite prerogative legislative. În România, instituţia delegării legislative se materializează prin adoptarea ordonanţelor simple!
Delegarea legislativa este prevazută de Constitutie în art. 115.

Ordonanța Simplă

Pentru ca Guvernul sa poată emite o ordonanță simplă, este necesară indeplinirea unor etape.

  • Parlamentul trebuie să adopte o lege de abilitare (articolul 115 alin. 1);
  • Legea de abilitare va prevedea cu exactitate domeniul viitoarei ordonanțe simple.
Ordonanța simplă nu poate fi niciodată in domenii care fac obiectul legilor organice!
Obiectul legilor organice (art. 73):
1. sistemul electoral;  organizarea si funcționarea Autorității Electorale Permanente
2. organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice
3. statutul deputaților si senatorilor
4. organizarea și desfașurarea referendumului
5. organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării
6. regimul stării de mobilizare a armatei și al stării de război
7. regimul stării de asediu și al stării de urgență
8. infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora
9. acordarea amnistiei si grațierii colective
10. statul funcționarilor publici
11. contenciosul administrativ
12. organizarea și funcționarea sistemului judiciar si a Curții de Conturi
13. regimul general al proprietății și al moștenirii
14. organizarea generală a învățământului
15. organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală
16. regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială
17. statutul minorităţilor naţionale din România
18. regimul general al cultelor
19. celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice
  • În mod obligatoriu, pe langă domeniu, data până la care se pot emite ordonanțe simple va fi prevăzută de legea de abilitare (alin. 2);
Facultativ, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului până la împlinirea termenului de abilitare dacă este prevăzut de legea de abilitare (alin. 3).
In acesta situatie, Parlamentul trebuie să discute şi să se pronunțe asupra ordonanței simple emise. Daca nu se respectă termenul, atunci ordonanța simplă este considerată respinsă și incetează efectele ei!

După ce Guvernul emite o ordonanță simplă în domeniul prevăzut si respectând data limită fixată de legea de abilitare, aceasta își produce efectele dupa trei zile de la data publicării ei in Monitorul Oficial sau la o dată ulterioara prevazută in textul ei.
După ce Parlamentul este sesizat cu o ordonanţă simplă, acesta urmează să se pronunţe.

Nu există o dată până la care ordonanţele simple să fie dezbătute în Parlament.
  • Parlamentul poate, printr-o lege, să aprobe cu sau fără amendamente sau să respingă o ordonanţă simplă.
  • Dacă este cazul, prin legea de aprobare sau respingere se vor reglementa măsurile cu privire la efectele deja produse pe perioada de aplicare a ordonanţei simple.
Exemple:
Intrând in vacanţă parlamentară, deputaţii şi senatorii au adoptat o lege de abilitare prin care au prevăzut posibilitatea Guvernului de a emite ordonanţe simple în domeniul pescuitului până pe data de 1 octombrie, atunci când parlamentarii vor reveni la muncă.
Guvernul emite astfel o ordonanţă simplă pe data de 1 August prin care prevede că în România nu se mai poate pescui caras. După trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial, ordonanţa simplă îşi produce efectele pe o perioada nedeterminată.
Revenind la muncă pe data de 1 octombrie, parlamentarii nu consideră a fi de o importanţă deosebită respectiva ordonanţă simplă si decid să o discute la o dată ulterioară. Ordonanţa simplă va continua astfel sa îşi producă efectele neîntrerupt.
Reamintindu-şi de faptul că nu se mai poate pescui caras in România, preşedintele Camerei Deputaţilor decide să fie dezbătută ordonanţa simplă. Astfel, pe data de 1 Februarie, Camera Deputaţilor, urmată de Senat, printr-o lege de respingere a ordonanţei simple determină încetarea efectelor acesteia.
Bonus:
Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe poate fi controlată din punctul de vedere al constituţionalităţii de către Curtea Constituţională.
Legile de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe nu sunt legi organice, ci legi ordinare.
Legea de aprobare sau respingere a ordonanţei simple este votată conform procedurii legilor ordinare.

Ordonanţa de Urgenţă

In cazul ordonanţei de urgenţă, nu este necesară intervenţia prealabilă a Parlamentului pentru ca Guvernul să o poată emite. Totuşi, ordonanţa de urgenţă impune existenţa unor situaţii deosebite şi respectarea anumitor elemente sine qua non.

  • Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă numai in situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată (alin. 3).
  • Guvernul trebuie sa motiveze urgenţa in cuprinsul acestora.
  • Ordonanţele de urgenţă pot fi emise in domeniul legilor organice, cu excepţia domeniului legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate public.
O ordonanţă de urgenţă trebuie să indeplinească simultan toate aceste condiţii!
Dacă în cuprinsul ordonanţei de urgenţă nu avem: menţionată situaţia de urgenţă, motivată emiterea, iar obiectul este unul neconstituţional,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ POATE DECLARA ORDONANŢA DE URGENŢĂ NECONSTITUŢIONALĂ!
  • Ordonanţa de urgenţă intră in vigoare imediat de la data publicării ei în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevazută in textul ordonanţei cu condiţia să fi fost trimisă în prealabil şi Camerei compentente spre dezbatere in procedură de urgenţă.

In ceea ce priveşte procedura de aprobare sau de respingere a ordonanţei de urgenţă de catre Parlament, putem reţine urmatoarele:

  • Camera, dacă nu se află in sesiune, se convoacă în mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau trimitere.
  • Daca în termen de cel mult 30 de zile Camera sesizată nu se pronunţă, ordonanţa de urgenţă este considerată adoptată şi se trimite celeilalte camere spre dezbatere in procedură de urgenţă.

Similar cu procedura ordonanţei simple:

  • Parlamentul poate, printr-o lege, să aprobe cu sau fără amendamente sau să respingă o ordonanţă de urgenţă.
  • Dacă este cazul, prin legea de aprobare sau respingere se vor reglementa măsurile cu privire la efectele deja produse pe perioada de aplicare a ordonanţei de urgenţă.
Exemple:
În Noiembrie, Ministerul Sănătăţii a constat că o parte considerabilă a medicilor care activau pe teritoriul României au plecat în străinătate, generând o situatie critică in spitalele de stat din cauza lipsei de personal.
Guvernul României emite pe data de 10 Decembrie o ordonanţă de urgenţă prin care permite studenţilor din anul VI ai Univerisităţilor de Medicină să activeze in spitale si să opereze până cand se va găsi o soluţie. În cuprinsul ordonanţei de urgenţă, Guvernul mentionează situaţia de urgenţă (lipsa medicilor), motivează decizia (nevoia de a suplini spitalele de stat cu personal) iar obiectul este unul care se încadrează in limitele prevăzute de Constituţie.
Guvernul depune ordonanţa de urgenţă Camerei Deputaţilor spre dezbatere, ulterior trimiţănd-o Monitorului Oficial pentru a fi publicată. Astfel, tot pe 10 Decembrie, ordonanţa de urgenţă intră în vigoare.
Camera Deputaţilor, fiind ocupată cu alte domenii care necesită reglementare şi constatând că ordonanţa de urgenţă nu ar putea avea vreun efect negativ, decide sa amâne dezbaterea asupra acesteia. Dupa 30 de zile in care nu s-a pus problema ordonanţei de urgenţă, aceasta este aprobată tacit de catre Camera Deputaţilor si trece la Senat. Aflat într-o situaţie similara, Senatul ignoră ordonanţa de urgenţă si dupa ce trec alte 30 de zile, aceasta este aprobată tacit si de catre Senat.
Astfel, ordonanţa de urgenţă emisă de Guvern pe data de 10 Decembrie şi-a produs efectele până in Februarie, a fost adoptată tacit de către Parlament si va continua sa îşi producă efectele.
Bonus:
 Ordonanţele de urgentă ale Guvernului se pot emite atât în domeniul legilor organice, cât şi în domeniul legilor ordinare.
1. http://www.cdcip.ro/stefan-deaconu-2
2. http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/465/460

Un răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *