Despre burnout, riscuri psihosociale și impactul asupra sănătății
5 minute • Raluca-Maria Vasiliu • 29 martie 2023
Acest articol face parte dintr-o serie de materiale sub egida parteneriatului dintre Regina Maria și Avocatoo. Sănătatea este pe locul al doilea ca importanță generală în calitatea vieții, după copii. Cu toate acestea, oamenii fac prea puțin pentru a fi bine cu ei. Asta implică și sănătatea psihoemoțională. Un studiu realizat în 2022 de Rețeaua de Sănătate Regina Maria – „Starea de bine a românilor” – spune că 1 din 2 români se confruntă cu o problemă de natură psihoemoțională. Și mai spune că 38% resimt acasă oboseala de la muncă. Astăzi vorbim despre burnout, riscuri psihosociale și impactul asupra sănătății, urmând ca în următoarele trei articole să detaliem problemele legislative pe acest subiect, drepturile și obligațiile angajaților/angajatorilor, dar și care sunt riscurile pentru angajatorii care neglijează sănătatea salariaților. În plus, găsești deja pe rețelele noastre de socializare postări fix pe acest subiect.
Epuizarea poate apărea atunci când există o deconectare între organizație și individ cu privire la principalele domenii ale vieții profesionale: valori, corectitudine, comunitate, recompensă, control și sarcină de muncă. Epuizarea este, în principal, rezultatul următorilor factori psihosociali:
- volum mare de muncă sau imposibil de gestionat (solicitări cantitative și emoționale),
- ambiguitatea rolului,
- schimbările organizaționale,
- nivel redus de satisfacție a muncii și realizare personală,
- dezechilibru dintre viața profesională și personală,
- dezechilibru efort-recompensă,
- puține relații interpersonale și sprijin slab în muncă,
- violența la locul de muncă, inclusiv hărțuirea și agresiunea.
Unele simptome nespecifice asociate sindromului Burnout sunt durerile de cap, insomnia, tulburările de somn și alimentație, oboseala și iritabilitatea, instabilitatea emoțională și rigiditate în relațiile sociale.
Epuizarea a fost, de asemenea, asociată cu alcoolism și probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiunea și infarctul miocardic. În plus, un număr tot mai mare de studii au arătat că sexul feminin este asociat cu creșterea riscului de epuizare. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că diferiți factori psihosociali legați de epuizare și stres profesional pot fi mai frecvenți la femei (de exemplu, rolul dublu pe care acestea trebuie să-l îndeplinească acasă și la muncă, rolurile de gen ale societății și influența așteptărilor sociale; riscul de hărțuire sexuală la muncă și violența domestică, precum și discriminarea de gen reflectată în salarii mai mici și cerințe mai mari ale muncii).
Organizarea la locul de muncă și legătura cu burnout-ul
Munca în schimburi, munca de noapte și orele suplimentare sunt asociate cu tulburările de bioritm circadian, durata și calitatea redusă a somnului în timpul zilei și solicitările conflictuale muncă – acasă, care contribuie la creșterea nivelului de stres și a oboselii.
Dovezile disponibile arată că riscurile psihosociale și stresul profesional sunt asociate cu un risc comportamental afectând sănătatea, inclusiv consumul excesiv de alcool, excesul de greutate, exercițiile fizice slabe ca frecvență, fumatul excesiv și tulburările de somn.
Stresul perceput, volumul de muncă (inclusiv orele suplimentare), dezechilibrul efort-recompensă și hărțuirea la locul de muncă sunt factori determinanți care duc la abuzul de alcool.
Există studii conform cărora riscurile de accidente cardiovasculare sunt cu cel puțin 50% mai mari în rândul celor care suferă de stres profesional, în comparație cu cei care nu au stres la muncă.
Rezultatele studiilor au indicat că problemele de sănătate psihică (în special epuizarea) influențează negativ procedurile de lucru în condiții de securitate, crescând probabilitatea unui accident de muncă.
Stresul profesional
Un număr mare de studii a identificat că sănătatea psihică precară și depresia sunt asociate cu volumul de muncă (incluzând ore suplimentare de muncă și solicitări mari fizice, psihice sau emoționale), latitudine decizională mică, sprijin redus, dezechilibru efort-recompensă, nesiguranța locului de muncă și restructurare organizațională.
Primul Studiu European al Întreprinderilor privind Riscurile Noi și Emergente (en.: ESENER), realizat de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (en.: EU-OSHA), în 2009, a constatat că, chiar dacă stresul profesional a fost raportat printre preocupările cheie de SSM pentru întreprinderile europene, numai aproximativ jumătate dintre unitățile chestionate a raportat că informează lucrătorii despre riscurile psihosociale și efectele acestora asupra sănătății și securității. Și mai puțin de o treime a raportat că a instituit proceduri pentru a gestiona stresul profesional.
Studiile care au investigat impactul stresului profesional asupra rezultatelor organizaționale au relevat, pe lângă impactul asupra sănătății și stării de bine a lucrătorilor, faptul că stresul profesional poate duce la creșterea absenteismului și prezenteismului, precum și la scăderea motivației, satisfacției și implicării, împreună cu o creștere a fluctuației de personal și a intenției de a pleca.
Cercetările indică faptul că mai multe oportunități de participare la luarea deciziilor sunt asociate cu o mai mare satisfacție și un sentiment mai puternic de stimă de sine.
În articolul următor vom detalia cum stau lucrurile în România din punct de vedere legislativ în ceea ce privește burnout-ul.
Toate informațiile din această secțiune sunt luate din lucrarea publicată de Biroul Internaţional al Muncii, la Geneva, sub titlul “Workplace Stress: a collective challenge. World Day for Safety and Health at Work: 28 April 2016”, tradusă în limba română de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Inspecţia Muncii.
Fotografie de Verne Ho pe Unsplash
