„La toți ni-i greu”. Despre insolvența persoanelor fizice
13 minute • Alexandru Raț • 01 noiembrie 2022
La 17 septembrie 2022 a intrat în vigoare Ordinul nr. 450/2022, emis de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Prin acest ordin, ANPC obligă toți operatorii de servicii financiar-bancare, nebancare și casele de amanet din țara noastră să afișeze în spațiul în care își desfășoară activitatea o ”plachetă”, prin care să informeze clienții cu privire la posibilitatea acestora de a apela la procedurile de insolvență a persoanelor fizice.
Așadar pe viitor, atunci când vei intra într-o bancă te vei întâlni cu siguranță cu un afiș care te va informa că ai la dispoziție o procedură în instanță care să îți facă viața mai ușoară.
Și totuși, poate te întrebi ce e insolvența persoanelor fizice și ce avantaje ai dacă apelezi la ea. În cele ce urmează, o să îți explicăm cât mai simplu și mai clar ce e procedura de insolvență a persoanei fizice, cum se desfășoară și ce efecte produce.
📌De unde vine insolvența persoanei fizice și unde o poți găsi?
Reglementarea insolvenței și a procedurilor de insolvență a persoanelor juridice a făcut carieră în România și, în aceste condiții, probabil s-a simțit nevoia de a exista o procedură de insolvență care să se aplice și persoanelor fizice. Până la urmă, dacă societățile, PFA-urile și întreprinderile individuale au o lege a insolvenței, de ce n-am avea și noi, oamenii de rând, una?
Așa a luat naștere Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, care reglementează exact ce spune și titlul ei, și anume procedura și etapele de urmat în cazul în care o persoană fizică ”intră în insolvență”.
Cu siguranță inspirația pentru o lege a insolvenței persoanelor fizice în dreptul nostru vine tot de peste ocean, din Statele Unite. Acolo există noțiunea de ”personal bankruptcy” sau ”individual bankruptcy”, adică, mot-a-mot, insolvență individuală, ”pe persoană fizică”. Aceasta e diferită de ”corporate/business insolvency”, adincă insolvența persoanelor juridice, implementată cu mult mai mare succes la noi prin legile de care am amintit mai sus.
În SUA, procedurile de insolvență a persoanelor fizice sunt folosite la scară largă de o parte importantă a populației, pentru a atenua din datoriile acumulate de persoane. Aici, procedura de insolvență se dovedește un ”bun prieten”, la care oamenii nu ezită să apeleze în momentele delicate din punct de vedere financiar.
📝 Condiții
Ca orice procedură în fața instanței, insolvența în cazul persoanelor fizice presupune îndeplinirea unor condiții, pe care Legea nr. 151/2015 le stabilește.
Ce este insolvența?
În primul rând, să lămurim, totuși, ce înseamnă ca o persoană fizică ”să fie în insolvență”. Pe scurt, insolvența presupune că o anumită persoană nu mai are bani pentru a-și plăti datoriile la data la care ele ar trebui să fie achitate. Practic, poți avea de toate, dar dacă nu ai bani suficienți (cash sau în conturi bancare) pentru a plăti datoriile, te afli pur și simplu în insolvență.
Totuși, doar dacă datoriile sunt atât de mari încât este evident că nu le vei putea acoperi într-un an poți beneficia de procedura de insolvență. Probabilitatea de a acoperi aceste datorii va lua în calcul gradul tău de pregătire profesională și veniturile pe care, în mod normal, le-ai putea avea în viitor.
Valoarea datoriilor
Totuși, ar fi ilogic ca orice datorie pe care n-o poți plăti să te ducă direct în insolvență. Pentru asta, legea stabilește așa-numita ”valoare-prag”, adică valoare minimă pe care trebuie să o aibă datoriile tale pentru a te afla în insolvență.
Așadar, nu orice datorie te face insolvent, ci trebuie ca suma totală a datoriilor pe care le acumulezi să fie de minim 15 salarii minime pe economie.
Ai putea spune ”eh, no stress, n-am eu așa datorii mari”. Totuși, valoarea-prag cuprinde toate datoriile, iar din multe datorii de valoare mică se poate depăși această valoare fără să îți dai seama. Așa că niciodată nu strică să fii atent și, pe cât posibil, să plătești datoriile la zi.
🤑 Salariul minim pe economie în 2022 este 2.550 lei (pentru că se ia în considerare valoarea brută). Asta înseamnă că avem 2.550 lei x 15 = 33.750 lei. +/- 6.750 EUR/USD. Nu mai pare așa mult, nu?
Cine poate intra în insolvență?
Pentru a fi aplicabilă procedura insolvenței, trebuie să ai fie domiciliul, fie reședința, fie să locuiești efectiv în România timp de cel puțin 6 luni înainte de formularea cererii de deschidere a procedurii față de tine.
De asemenea, nu poți beneficia de procedura de insolvență dacă te afli în anumite cazuri în care îți aparține vina pentru lipsa banilor, astfel că nu îți este permis să beneficiezi de avantajele pe care le oferă procedura de insolvență. Aceste cazuri sunt prevăzute la articolul 4 din Legea 151/2015, iar între ele se numără inclusiv faptul că ai fost concediat din motive ce îți sunt imputabile sau o condamnare definitivă pentru evaziune fiscală.
Procedura de insolvență
Ce posibilități ai la îndemână?
Dat fiind faptul că situațiile dificile din punct de vedere financiar sunt variate, legea pune la dispoziție trei variante de urmat în procedura de insolvență, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 151/2015:
Procedurile de insolvență reglementate de prezenta lege sunt:
a) procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor;
b) procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active;
c) procedura simplificată de insolvență.
Planul de rambursare
Planul de rambursare a datoriilor presupune ca debitorul să elaboreze un ”proiect” în vederea achitării datoriilor pe care le are. Prin acest plan se vor prezenta detaliat modul în care intenționează să plătească datoriile, veniturile pe care consideră că le va avea în viitor, cât urmează să plătească din fiecare datorie și când va face plata.
Pentru a deveni aplicabil, planul de rambursare trebuie să fie aprobat fie de creditori, fie de instanță. Dacă planul de rambursare este aprobat de creditori sau de instanță, debitorul va plăti datoriile conform acestui plan. Până la plata tuturor datoriilor, acesta va fi atent monitorizat pentru a respecta planul.
Lichidarea de active
Dacă debitorul va urma calea lichidării de active, bunurile acestuia vor fi vândute pentru a fi obținute sumele de bani necesare plății datoriilor. Practic, lichidatorul inventariază toate bunurile care pot fi vândute, le vinde iar banii pe care îi obține se împart către creditori pentru a-ți achita datoriile.
Procedura simplificată
Procedura simplificată de insolvență se aplică unor anumite categorii de persoane, care nu au datorii prea însemnate și nu mai pot avea venituri consistente pentru a propune un plan de rambursare a datoriilor sau nu au bunuri care să poată fi vândute în procedura de lichidare a activelor.
La fel cum îi spune și numele, procedura simplificată se desfășoară în etape mai simple, iar pe parcursul ei datornicul este urmărit atent pentru a-și plăti, treptat, toate datoriile pe care le are.
Cine aplică procedura?
Procedura insolvenței persoanelor fizice are organe specifice, care asigură buna desfășurare și supravegherea modului în care aceasta se derulează.
Comisia de insolvență – este un organ administrativ care se ocupă cu îndrumarea, controlul și supravegherea procedurii în toate cele 3 variante ale sale. Cererea de deschidere a procedurii se depune, de asemenea, la comisia de insolvență.
Instanțele – au un rol mai restrâns în procedură, ele soluționează doar eventuale probleme care apar pe parcursul procedurii, cum ar fi contestații împotriva deciziilor comisiei, acțiuni și alte cereri.
Administratorul procedurii – este cel care conduce procedura de insolvență prin plan de rambursare a datoriilor. El rămâne mereu în legătură cu debitorul, supraveghează modul în care acesta îndeplinește planul de rambursare și comunică orice nereguli comisiei. El lucrează sub supravegherea comisiei de insolvență.
Lichidatorul – intervine în procedurile de lichidare a activelor. Este cel care inventariază bunurile datornicului, ia măsuri pentru evaluarea lor și se ocupă de vânzarea bunurilor pentru a obține banii necesari plății datoriilor.
Cine și cum aprobă?
Deschiderea procedurii de insolvență se realizează diferit, în funcție de varianta care este urmată.
În cazul procedurii prin plan de rambursare, cererea de deschidere a procedurii se depune la comisia de insolvență, care verifică dacă sunt îndeplinite toate condițiile pe care ți le-am prezentat anterior. În urma verificărilor, comisia admite sau respinge cererea de deschidere a insolvenței, printr-o decizie. Dacă admite cererea, prin aceeași decizie numește administratorul procedurii. Mai apoi, planul de rambursare trebuie să fie aprobat de creditorii persoanei aflate în insolvență.
În cazul insolvenței prin lichidarea activelor, cererea de deschidere a procedurii se depune la instanță. Instanța verifică dacă sunt îndeplinite toate condițiile și, printr-o sentință, admite sau respinge cererea formulată. În cazul în care deschide procedura, prin aceeași sentință instanța numește și lichidatorul.
În situația procedurii simplificate, atât comisia, cât și instanța sunt implicate în procedură. Cererea se depune la comisia de insolvență, care o analizează și, dacă apreciază că sunt îndeplinite condițiile legale, transmite cererea mai departe instanței. Dacă și instanța constată că sunt îndeplinite condițiile deschiderii procedurii, dispune deschiderea prin sentință. Dacă condițiile nu sunt îndeplinite, comisia sau instanța vor respinge cererea.
🗓️Pe ce perioadă se desfășoară procedura?
Dat fiind faptul că debitorul în insolvență nu are fondurile necesare să plătească toate datoriile deodată, procedurile presupun un anumit interval de timp, în care datoriile să fie plătite.
Procedura prin plan de rambursare durează cel mult 5 ani și poate fi prelungit cu maxim un an, iar procedura simplificată are o durată de maxim 3 ani.
În schimb, procedura prin lichidarea de active nu este limitată în timp. Dat fiind faptul că poate fi mai dificil să găsești cumpărători cărora să fie vândute bunurile, procedura prin lichidare de active durează atât timp cât este necesar să fie lichidate bunurile debitorului.
După deschiderea procedurii
Bun, ți-am prezentat partea teoretică a insolvenței persoanelor fizice. Acum poate te întrebi cum arată în practică situația unei persoane fizice cu privire la care s-a deschis procedura de insolvență. Mai exact, cum va arăta viața celui aflat în insolvență? Se schimbă ceva radical sau va trăi ca și până atunci, cu câteva modificări?
Te mai execută silit cineva?
Poate cel mai important efect și, totodată, cel mai mare avantaj în cazul deschiderii procedurilor de insolvență individuală îl reprezintă suspendarea executărilor silite împotriva persoanei care se află în insolvență.
Ce înseamnă asta? Practic, odată ce s-a deschis procedura de insolvență împotriva ta, orice executare silită pornită încetează cel puțin temporar. De asemenea, nu mai poate fi demarată nicio procedură de executare împotriva ta.
Poate te întrebi ”bun, și atunci dacă intru în insolvență nu mă mai pot executa băncile?” Răspunsul este că da, suspendarea executărilor silite cuprinde inclusiv executările pornite de bănci împotriva ta. Așadar, băncile nu te mai execută silit cât timp ești în insolvență. Dacă vor să obțină banii pe care îi datorezi, trebuie să participe la procedură și să își aștepte rândul, dacă este cazul, ca și ceilalți creditori. Totuși, suspendarea executării ar putea fi înlăturată în anumite situații, iar despre asta vom discuta acum.
Totuși, deși ”mirajul” suspendării tuturor executărilor silite s-ar putea să te cucerească iremediabil, trebuie să știi că, în anumite situații, suspendarea se poate înlătura, iar ulterior executarea silită se poate realiza. Într-o situație de genul ăsta, banca poate să te execute silit cu toate că te afli în insovență.
E o executare controlată?
Într-un fel, prin procedura de insolvență se asigură o executare controlată împotriva ta. Așadar, în loc să te trezești bombardat din toate părțile cu procese și executări silite împotriva tuturor bunurilor tale, procedura insolvenței se asigură că tu îți achiți datoriile într-un cadru organizat, în care participă toți creditorii și care e supravegheat de o singură instanță.
Mai poți cumpăra lucruri pe numele tău?
În procedura de insolvență întreaga ta activitate economică este atent monitorizată și controlată, de la banii pe care îi încasezi la cheltuielile pe care le faci. Totuși, procedura de insolvență îți permite să faci cumpărături și să cheltui bani. Totuși, lucrurile pe care le cumperi ar trebui să fie necesare traiului tău, nu să îți faci de cap cu banii cu care ar urma să îți plătești datoriile.
Ce frumos ar fi să îți poți cumpăra un avion personal în timp ce te afli în insolvență. Te informăm că este imposibil să faci asta, pentru că avionul nu îți este strict necesar în viața de zi cu zi. Totuși, cumpărăturile obișnuite, alimente, haine, cheltuielile care țin de locuința ta sunt acceptate și ar fi absurd să fie interzise.
Mai plătești taxe la stat?
Deși legea insolvenței persoanelor fizice prezintă numeroase avantaje, ea nu te scutește de la plata datoriilor către stat. Așadar, impozitele și contribuțiile care trebuie plătite în timpul procedurii vor fi plătite la momentul la care ele se nasc.
Bineînțeles, ele vor fi plătite tot în cadrul procedurii, fie în cadrul planului de rambursare, fie pe perioada procedurii simplficate, fie odată cu lichidarea activelor și plata altor datorii,
Cum se iese din insolvență?
Închiderea procedurii de insolvență se realizează, în primul rând, după trecerea perioadei maxime de timp stabilite de lege. Atunci când planul de rambursare a fost executat, comisia de insolvență va constata îndeplinirea măsurilor în termen de 30 de zile de la primirea raportului final.
Dacă planul de rambursare nu este executat, depinde dacă neexecutarea este sau nu din vina debitorului. Dacă nu este vina lui, atunci se adresează comisiei de insolvență cu o cerere de închidere a procedurii pe bază de plan de rambursare și de deschidere a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active.
Dacă este vina debitorului, orice creditor, administrator sau comisia de insolvență poate cere instanței închiderea procedurii de insolvență și deschiderea procedurii judiciare prin lichidare de active.
Fotografie de Karolina Grabowska, pe Pexels
