euro seem money finance

Dobanda datorata in cazul obligatiilor banesti

15 minute • Adelina Voicu • 27 iulie 2017


Majoritatea convenţiilor privind sume de bani pe care le încheiem conţin anumite clauze care fac referire la dobânda ce trebuie plătită. O asemenea prevedere poate fi stipulată expres sau, în caz contrar, ar trebui în mod rezonabil să ne aşteptăm la plata unor accesorii aferente capitalului (cum este dobânda). Este important să cunoaştem şi să diferenţiem în mod corect aceste noţiuni, pentru ca, în final, să avem o imagine clară asupra sumelor pe care suntem obligaţi să le plătim.

Pe cale de consecinţă, vom analiza care sunt implicaţiile în situaţia în care dobânda este stabilită convenţional, dar şi în cazul în care dobânda se calculează în conformitate cu OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar (dobânda legală).  

1. Ce este dobânda convenţională şi ce este dobânda legală?

Potrivit art. 1498 din Codul civil, dobânda este cea convenită de părţi sau, în lipsă, cea stabilită de lege.

Dobânda convenţională este acea dobândă stabilită potrivit liberului acord de voinţe al părţilor (dobânda stabilită contractual). Aşadar, manifestarea de voinţă a părţilor va guverna raporturile dintre acestea, sumele de bani ce urmează a fi plătite cu titlu de dobândă calculându-se prin raportare la formula stabilită în contract.

Pe de-altă parte, dobânda legală este aceea ce se determină în baza legii şi care se aplică în situaţiile în care părţile nu au stabilit nimic în legătură cu aceasta în contract. Omisiunea unei astfel de clauze nu poate fi interpretată în sensul în care părţile ar fi dorit să renunţe la dreptul de a obţine dobânda, ci în sensul în care au dorit ca raporturile dintre ele să se întemeieze pe lege.

2. Care sunt actele normative aplicabile?

  • Codul civil;
  • OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar;
  • Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante.

3. Ce este dobânda remuneratorie şi cea penalizatoare?

În înţelesul art. 1 din ordonanţă, dobânda remuneratorie este dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei. Se observă, aşadar, că dobânda remuneratorie este remuneraţia/ preţul ce se cuvine creditorului pentru folosinţa capitalului.

Dobânda penalizatoare reprezintă dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă. De data aceasta însă dobânda penalizatoare are funcţia de a sancţiona neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a unei obligaţii asumate la scadenţă, având natura unei daune moratorii, noţiune cu care operează Codul civil.

Dacă este cazul, dobânzile remuneratorii şi cele penalizatoare se pot cumula. Spre exemplu, dacă debitorul datorează o sumă de bani în baza unui contract de împrumut iar acesta nu restituie capitalul la scadenţa convenită va datora:

(i)    capitalul;

(ii)    dobânda remuneratorie aferentă folosinţei capitalului până la scadenţă;

(iii)    dobânda penalizatoare pentru neexecutarea obligaţiei de a restitui capitalul la termen ce poate fi cerută de la scadenţă şi până la executarea obligaţiei.

De asemenea, şi aceste categorii de dobânzi pot fi clasificate potrivit criteriului de mai sus, dacă dobânda în cauză a fost sau nu stabilită de părţi. Astfel, putem avea:

  • dobândă convenţională remuneratorie;
  • dobândă convenţională penalizatoare;
  • dobândă legală remuneratorie;
  • dobândă legală penalizatoare.

4. Cum se calculează dobânda remuneratorie şi cea penalizatoare?

Dacă suntem în situaţia în care dobânda este stabilită pe cale convenţională, atunci nu avem de-a face cu probleme deosebite.

!!! Trebuie să fim însă atenţi ca rata dobânzii agreată contractual să se încadreze în limitele prevăzute de lege (despre care vom vorbi ulterior). În concluzie, libertatea de voinţe a părţilor nu este absolută, tocmai pentru a preveni apariţia unor situaţii dezechilibrate din punct de vedere economic.         

Referitor la dobânda legală, OG nr. 13/2011 distinge între mai multe situaţii:

  • Situaţia nr.1: DOBÂNDĂ LEGALĂ REMUNERATORIE
    • raporturi între profesionişti: Potrivit art. 3 alin. (1) din OG nr. 13/2011, rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.  => Dobânda legală remuneratorie va fi egală cu dobânda de referinţă BNR
    • raporturi între un profesionist şi un neprofesionist: Prevederea expusă anterior este aplicabilă şi în această situaţie. => Ca atare, dobânda legală remuneratorie va fi egală cu dobânda de referinţă BNR.
    • raporturi între neprofesionişti: În conformitate cu art. 3 alin. (3) din OG nr. 13/2011, în raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, rata dobânzii legale se stabileşte potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%. => Dobânda legală remuneratorie va fi egală cu 80% * dobânda de referinţă.
  • Situaţia nr.2: DOBÂNDĂ LEGALĂ PENALIZATOARE
    • raporturi între profesionişti: Din art. 3 alin. (2^1) reiese: În raporturile dintre profesionişti şi între aceştia şi autorităţile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale. => Dobânda legală penalizatoare va fi egală cu dobânda de referinţă BNR + 8%
    • raporturi între un profesionist şi un neprofesionist: Conform art. 3 alin. (2) din ordonanţa în cauză, rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale. => Dobânda legală penalizatoare va fi egală cu dobânda de referinţă BNR + 4%.
    • raporturi între neprofesionişti: Coroborând dispoziţiile art.3 alin. (2) şi (3) din ordonanţă rezultă: Rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale. În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, rata dobânzii legale se stabileşte potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%.  => Dobânda legală penalizatoare va fi egală cu 80% * (dobânda de referinţă + 4%).

5. Care sunt limitele între care poate fi stabilită dobânda convenţională?

Se afirmă de multe ori “contractul este legea părţilor”, ceea ce ne-ar putea conduce la concluzia potrivit căreia ceea ce au stabilit părţile prin contract este literă de lege pentru acestea. Totuşi, afirmaţia aceasta este numai parţial adevărată, întrucât potrivit art. 1270 din Codul civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante. Nu trebuie să omitem sintagma “valabil încheiat” din discuţie.

Mergând pe acelaşi raţionament şi cercetând dispoziţiile ordonanţei, observăm că în ceea ce priveşte raporturile contractuale dintre neprofesionişti, părţile nu pot conveni orice nivel al ratei dobânzii. În acest sens, învederăm art. 5 alin. (1) care dispune: În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, dobânda nu poate depăşi dobânda legală cu mai mult de 50% pe an. Aşadar, dobânda convenţională:

  • remuneratorie –  nu poate depăşi dobânda legală remuneratorie cu mai mult de 50%, ceea ce înseamnă că nu poate depăşi valoarea de 150% * dobânda legală remuneratorie => Limita maximă pentru dobânda legală remuneratorie în cazul neprofesioniştilor = 120% dobânda de referinţă BNR;
  • penalizatoare – nu poate depăşi dobânda legală penalizatoare cu mai mult de 50%, ceea ce înseamnă că nu poate depăşi valoarea de 150% * dobânda legală penalizatoare => Limita maximă pentru dobânda legală penalizatoare în cazul neprofesioniştilor = 120% * (dobânda de referinţă + 4%).

!!! De observat este şi faptul că limitările vizează numai valoarea maximă a dobânzii, iar nu şi cea minimă şi totodată se referă numai la raporturile dintre neprofesionişti sau dintre un profesionist şi un neprofesionist, astfel că, din punct de vedere teoretic, în ceea ce priveşte raporturile dintre profesionişti nu există limitări în OG nr. 13/ 2011.

Legea prevede şi o sancţiune pentru nerespectarea acestor dispoziţii şi anume, orice clauză prin care se încalcă dispoziţiile alin. (1) este nulă de drept. În acest caz, creditorul este decăzut din dreptul de a pretinde dobânda legală. Prin urmare, nu numai că respectiva clauză este lovită de nulitate, dar, mai mult decât atât, creditorul pierde însuşi dreptul de a cere dobânda legală remuneratorie/ penalizatoare care i s-ar cuveni în temeiul OG nr. 13/ 2011.


Jurisprudenţă

1. Tribunalul Gorj 1076/ 2016

Astfel, potrivit art. 1 alin. 4 din O.G. 13/2011, dacă nu se precizează altfel, termenul dobândă din prezenta ordonanţă priveşte atât dobânda remuneratorie, cât şi dobânda penalizatoare.

Se observă că sentinţa pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi fiscal, rămasă irevocabilă şi sentinţa pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi fiscal, rămasă irevocabilă constituie titlu executoriu, rămânând definitive la data de 14.01.2009, respectiv 01.07.2009, astfel că de la aceste date erau scadente sumele la care pârâta a fost obligată, fiind incidente dispoziţiile legale menţionate anterior, referitoare la dobânda penalizatoare, care se datorează de la scadenţă.

Cum reclamanta a solicitat dobânda la sumele cuprinse în titlurile executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti definitive, începând cu o perioadă de trei ani anterior datei introducerii acţiunii din cauza de faţă, această dobândă nu poate fi decât cea penalizatoare, neexistând un termen de scadenţă a obligaţiei de plată a debitului principal, pentru a putea fi acordată dobânda remuneratorie.

În concret, de la data rămânerii definitive a hotărârilor judecătoreşti obligaţia de plată a sumelor respective era scadentă, deci este datorată dobânda penalizatoare, conform art. 1 alin. 3 din OG 13/2011.

Faţă de considerentele enunţate, tribunalul va admite în parte acţiunea cu precizările ulterioare, şi va obliga pârâta la plata către reclamantă a dobânzii legale penalizatoare, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a obligaţiei de plată stabilită irevocabil în sarcina acestora prin sentinţe începând cu data de 28 martie 2013 şi până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.

2. Curtea de Apel Bacău 1204/2015

Cu privire la posibilitatea acordării dobânzilor legale pentru executarea cu întârziere a obligației de plată stabilită irevocabil prin titlurile executorii, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept s-a pronunțat prin decizia 2/2014 reținând:

“Este evident faptul că prin executarea eșalonată a obligației de plată creditorul a suferit un prejudiciu a cărui existență este confirmată chiar de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, care, în cuprinsul art. 1 alin. (3), prevede că sumele plătite eșalonat se actualizează cu indicele prețurilor de consum. Or, prin instituirea obligației de actualizare a sumei cu indicele prețurilor de consum, legiuitorul recunoaște implicit existența prejudiciului cauzat prin executarea eșalonată și, în consecință, instituie o reparație parțială, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens).

În aceste condiții, cererea de chemare în judecată marchează momentul la care instanța de judecată se raportează pentru a aprecia dacă scadența tranșelor plătite pentru care se calculează distinct dobânzi penalizatoare se înscrie în termenul de prescripție de trei ani anteriori acestei date, dobânzile putând fi solicitate pentru perioada pentru care nu s-a împlinit prescripția. Pentru suma rămasă restantă după plata parțială, dobânzile penalizatoare curg în continuare și pot fi acordate pe trei ani anteriori datei introducerii acțiunii.

Pentru tranșele din debitul principal ce au fost achitate cu mai mult de trei ani anteriori introducerii acțiunii ce pretinde plata acestora, dobânzile s-au prescris și nu mai pot fi solicitate.

În consecință, dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acțiunii.

Prin urmare, reținând că salariul reprezintă o obligație de plată a unei sume de bani, că există posibilitatea legală de acordare a unor daune-interese pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neplata drepturilor salariale, că art. 1088 vechiul Cod civil reglementează explicit în ce constau daunele-interese pentru neexecutare (neplata salariului integral echivalând din punct de vedere al efectelor juridice cu o neexecutare, chiar dacă parțială, a obligațiilor), nu există niciun impediment legal pentru acordarea dobânzii legale civile în cuantumul reglementat de dispozițiile Ordonanței nr. 13/2011.

3. Tribunalul Bucureşti – 1057/2016

Prin urmare, dobânda legală se datorează nu numai în cazul obligațiilor bănești asumate de părți prin contractele încheiate de acestea, întrucât din articolul 2 al OG nr. 13/2001 rezultă foarte clar că dobânda legală se aplică și atunci când obligația în cauză este purtătoare de dobânzi în temeiul unei dispoziții legale.

Or, obligația apelantei contestatoare, astfel cum rezultă din titlul executoriu este purtătoare de dobânzi în temeiul art. 1535 C.civ., aplicându-se dobânda legală.

De asemenea, este eronată susținerea apelantei contestatoare în sensul că ar datora numai dobânda legală, iar nu dobânda legală penalizatoare, având în vedere, așa cum corect a punctat prima instanță, că nu există două tipuri de dobândă, legală și penalizatoare, aspect ce rezultă cu suficientă claritate din definiția termenilor dată de art. 1 din OG 13/2001. Astfel, conform art. 1 alin. 3, dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare. Conform art. 3 alin. 2 rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință (a BNR) plus 4 puncte procentuale, astfel cum a și fost calculat de către expertul contabil. Prin urmare, nu poate fi vorba de o dobândă legală stabilită prin raportare la dobânda de referință a BNR, așa cum afirmă apelanta, distinctă de dobânda legală penalizatoare calculată conform celor expuse anterior.

4. Curtea de Apel Bucureşti – 1053/2015

Având în vedere că părțile nu au precizat cursul leu/euro în raport de care se calculează suma la care se aplică dobânda legală (cursul leu/euro de la data încheierii contractului sau cursul de la data la care se restituie împrumutul) și având în vedere regula in dubio pro reo prevăzută de art. 913 Cod civil (când este îndoială convenția se interpretează în favoarea celui ce se obligă). Tribunalul a apreciat că pârâtul datorează o dobândă legală calculată la suma de 614.955 lei reprezentând echivalentul în lei al sumei de 150.000 Euro la cursul leu/euro de 4,0997 la data încheierii contractului, iar nu la cursul leu/euro de la data de efectuării expertizei cu a susținut reclamantul.

Pârâtul a susținut că nu are obligația de a plăti dobânda legală întrucât cuantumul dobânzii legale solicitate de reclamant se aplică împrumuturilor acordate în lei, nu celor în moneda unică europeană.

Este adevărat că nivelul dobânzii legale prevăzut de art. 3 din OG nr. 9/2000 și art. 3 din OG nr.13/2011 este aplicabil raporturilor juridice în care s-a prevăzut plata în moneda națională, însă voința părților a fost acea ca împrumutul să fie purtător de dobândă, astfel încât, în conformitate cu dispozițiile art. 978 Cod civil, clauza referitoare la obligația de plată a dobânzii trebuie interpretată în sensul în care poate avea un efect, iar nu în sensul în care nu ar putea produce niciunul.

5. Curtea de Apel Pitești – 455/2016

Prevederile O.G.nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, reglementează dobânda legală, nu sunt incidente, deoarece prevederile cu caracter special aplicabile în materie fiscală, O.G. nr.92/2003, au prioritate.

O.G. nr.13/2011 constituie dreptul comun în privința dobânzii legale, în materie fiscală nivelul dobânzii fiind diferit, mai mare decât cel al dobânzii legale reglementate de O.G.nr.13/2011.

Instanța supremă a reținut în decizia nr.14/2015, pronunțată în recurs în interesul legii că dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare și taxă pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri judecătorești, este dobânda fiscală prevăzută de dispozițiile art. 124 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură fiscală, coroborat cu dispozițiile art. 120 alin. (7) din același act normativ.

.

4 răspunsuri

  1. Buna seara. Va rog, concret, in leg cu dobanda legala la un contract intre persoane fizice, in care nu este stipulat nici un fel de dobanda. Cum se calculeaza, care este limita maxima de plata? Mentionez ca suma exacta din contract a fost restituita integral pana la data scadenta! Care este dobanda legala si termenul limita de plata? Multumesc anticipat!

    1. Buna ziua,
      In cazul unui contract incheiat intre doua persoane fizice (presupunem neprofesionisti) se datoreaza urmatoarele sume de bani:
      1. Capitalul = suma imprumutata – despre care spuneti ca a fost integral achitata;
      2. Dobanda remuneratorie = pentru faptul ca ati folosit suma de bani pe perioada contractuala
      Cu privire la dobanda remuneratorie, dvs va aflati in situatia nr. 1 pct. 3 (raporturi intre neprofesionisti) explicata in articol. Ca atare, formula de calcul va arata asa: Dobanda de referinta BNR – 20% * Dobanda de referinta BNR= 80% * Dobanda de referinta BNR.
      La aceasta valoare adaugati suma imprumutata pentru a determina suma finala. => De plata = 80% * Dobanda de referinta BNR * suma imprumutata.
      Dobanda de referinta BNR, la momentul de fata, este de 1,75% si o puteti gasi aici: http://www.bnr.ro/Rata-dobanzii-de-referinta-1746-Mobile.aspx?pid=1746
      Cu toate acestea, trebuie sa verificati perioada contractuala si mai apoi dobanda de referinta, pentru ca exista posibilitatea ca in perioada in care s-au derulat raporturile contractuale ale dvs, rata dobanzii de referinta sa se fi schimbat si sa se modifice si calculul.
      Limita maxima de plata: nu avem limita maxima de plata in cazul dobanzii legale. Limitele maximale privesc exclusiv dobanda conventionala tocmai pentru a preveni anumite dobanzi excesive ce ar putea fi cerute de persoane de rea-credinta (cunoscute sub numele de dobanzi camataresti). Prin urmare, daca nu ati stabilit nimic in contract veti datora dobanda legala remuneratorie stabilita prin lege, dupa formula explicata anterior.
      Termenul de plata ar fi trebuit sa fie data scadenta restituirii imprumutului, daca nu s-a prevazut altfel in contract. Aceasta dobanda se datoreaza pe perioada acordarii imprumutului, adica pana la restituirea sumei de bani. Daca nu vi s-a solicitat plata dobanzii pana la un anumit termen, chiar si ulterior celui al restituirii sumei de bani, aceasta tine de partile din acel contract :).
      Trebuie sa avem in vedere ca potrivit art. 8 alin. (3) din OG nr.13/2011, dobanzile remuneratorii se pot capitaliza și pot produce dobânzi – adica puteti plati dobanda la dobanda.
      In speranta ca v-am raspuns la toate intrebarile, va dorim o zi frumoasa!

  2. Buna ziua! In cazul unui litigiu de munca, atunci cand un fost salariat cade in pretentii pentru un prejudiciu pe care l a cauzat societatii, este admisibil capul de cerere in care se cere dobanda legala(0,1) din valoarea prejudiciului?

  3. buna ziua!
    In cazul in care se acorda un imprumut cu dobanda preferentiala, diferenta intre suma imprumutata cu dobanda preferentiala si suma imprumutata cu dobanda standard, se impoziteaza?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *