Dreptul de vot 2 1 1
Sumar articol

    Am dreptul să votez?

    4 minute • FlorentinaS • 22 decembrie 2017

    Dreptul de vot este unul din drepturile electorale fundamentale, iar drepturile electorale sunt prin excelența drepturi exclusiv politice.

    Aceasta se explică prin faptul că, datorită conținutului lor, aceste drepturi pot fi exercitate numai prin participarea cetățenilor la guvernare.

    Într-un stat de drept și democratic poporul trebuie să aibă ultimul cuvânt, iar acest lucru devine  realitate prin exercitarea drepturilor electorale de către cetăteni. Aceste drepturi aparțin, de obicei, doar cetătenilor, nu altor categorii de persoane.-cetăteni străini, apatrizi.

    Așadar, rezultă că străinii și apatrizii nu au acces la aceste drepturi.

    În primul rând, toți cei care beneficiază de dreptul de vot formează electoratul sau corpul electoral. În România, pe langă cetătenii români care se bucură de acest drept, se numără și cei cu dublă cetățenie, care îndeplinesc condițiile limitativ precizate în textul constituțional.
    Incapacitătile electorale variază, ele sunt o constantă a dreptului de vot. Așadar, la exercitarea directă a puterii de stat nu pot participa cei care nu au incă (de exemplu, sugarii) sau nu mai posedă (de exemplu, debilii mintali) maturitatea politică necesară pentru a lua decizii ce afectează viață întregii comunităti.

    Dreptul de vot (inclusiv dreptul la consultare prin referendum) aparține nu doar cetățenilor români cu domiciliul în țara, ci și cetățenilor romani cu domiciliul în străinatate. Acest lucru reiese din alin. (8) al art. 18 din Legea nr. 35/2008:

    “Pe langă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care au domiciliul în străinătate. În afara secțiilor de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului din țara respectivă, secții de votare și în alte localităti decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegătorii care au domiciliul sau reședința într-un alt stat decât România își exercită dreptul de vot la una din secțiile de votare din acea țara în care își au domiciliul sau reședința, constituite în condițiile prezentului titlu. Reședința în străinatate se dovedește cu orice document eliberat de autoritătile străine”.

    Cât privește trăsăturile caracteristice ale votului în România, acestea sunt următoarele:

    • UNIVERSALITATEA VOTULUI-aceasta nu trebuie inteleasă în mod absolut, deoarece constitutantul restrânge dreptul de a participa la vot persoanelor care nu au vârsta majoratului sau se află, din diverse motive, sub anumite interdicții. Astfel, apatrizii, străinii, minorii, incapabilii și nedemnii sunt excluși din cadrul corpului electoral.
    • EGALITATEA VOTULUI –  reprezintă exprimarea principiului egalitătii în drepturi a cetățenilor. Egalitatea votului este reflectată atât în numărul de voturi de care dispune un cetătean, cât și în ponderea fiecărui vot în desemnarea reprezentanților națiunii.
    Conform legii, fiecare cetătean are dreptul la un singur vot, iar acest vot are aceeași pondere cu a tuturor celorlalte voturi în desemnarea aceleiași autorităti a statului, indiferent de persoana celui care a exercitat dreptul de vot.
    • CARACTERUL DIRECT – constă în faptul că cetațenii aleg direct și personal, fără niciun intermediar sau delegat reprezentanții lor în Parlament și pe șeful statului. Acest caracter mai este dat și de esența reprezentativității democratice moderne.
    • VOTUL SECRET – este una dintre cele mai puternice garanții ale corectitudinii votului pentru desemnarea reprezentaților națiunii. Secretul votului garanteaza posibilitatea cetățenilor de a-și manifesta liber și neîngrădit voința cu privire la desemarea unei persoane sau a alteia în funcțiile și demnitățile publice eligibile.
    • VOTUL LIBER EXPRIMAT – vizează, pe de o parte, faptul că exprimarea voinței cetățenilor în alegeri nu trebuie viciată în niciun fel, iar pe de altă parte, faptul că votul nu este obligatoriu. 

    Bibliografie:
    I. Muraru, E.S. Tănăsescu et al., Constituția României – comentarii pe articole, Ed. C.H. BECK, București, 2008

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *