Dreptul la apărare
3 minute • Alexandra Enachescu • 28 septembrie 2017
Dreptul la apărare este unul dintre drepturile fundamentale prevăzute atât în legislația interna a statelor, cât și în documentele internațioanale adoptate de state.
Dreptul la apărare cunoaște două accepțiuni:
- dreptul oricărei persoane de a beneficia de un apărător calificat, de un avocat;
- posibilitatea oricărei persoane de a beneficia de toate garanțiile oferite de lege pentru dovedirea nevinovăției în cursul unui proces (civil, penal, comercial, administrativ). Aceste garanții pe care legea trebuie să le ofere oricărei persoane pentru a-și apăra drepturile sau a-și demonstra nevinovăția fac parte din principiile de realizare a justiției: principiul legalității, principiul aflării adevărului, principiul rolului activ al judecătorului în cadrul procesului.
Prin urmare, dreptul la apărare are în vedere toate acele garanții oferite de lege și puse la dispoziția oricărei persoane pentru a se putea apăra în cursul unui proces. Astfel, părțile au dreptul, în cadrul unui proces, să-și angajeze un avocat.
De asemenea, învinuirile care se aduc de către organele de cercetare sau de urmărire penală trebuie făcute în prezența unui avocat și cu ascultarea persoanei învinuite, iar dacă aceasta nu cunoaște limba română, prevederile legale dau posibilitatea asigurării unui interpret, atât în faza de cercetare și urmările penală, cât și în faza de judecată.
Părțile au, de asemenea, dreptul de a face apel la toate mijloacele de probă pentru apărarea drepturilor lor sau pentru a-și demonstra nevinovăția.
Legea oferă chiar posibilitatea oricărei persoane de a se apăra singură în cazul în care dorește acest lucru. Pentru situații speciale, legea oferă chiar posibilitatea asigurării unui apărător plătit de către stat.
OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă stabilește ca ajutorul public judiciar se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale.
Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.
Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:
- plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept sau pentru prevenirea unui litigiu;
- plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului;
- plata onorariului executorului judecătoresc;
- scutiri, reduceri, eșsalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege.
Dreptul la apărare este reglementat nu numai de Constituție, ci și de Noul Cod de procedură penală în articolul 10.
BIBLIOGRAFIE:
Drept constitutional si Insitutii politice, Ioan Muraru si Simina Elena Tanasescu, Ed. C.H. Beck
