Dreptul la propria imagine – drept al personalității
5 minute • RalucaP • 13 ianuarie 2019
Bun venit în secolul ”douășiunu”, secolul viteză, secolul tehnologiei. La orice pas vezi lumea reală conectată la propriu, în lumea virtuală. Pe stradă, la școală, în autobuz, în sala de așteptare la doctor, oriunde vezi cu ochii lumea e concentrată asupra telefonului mobil. Acum, generația a doua, ar fi cârcotașă și ar da vina doar pe noi, ”aștia tineri” din ziua de azi, dar adevărul este că și ei au luat cu asalt ”febra” Facebook, Instagram; asta nu o spun eu, ci cercetătorii de la ”Morgan Stanley”.
Majoritatea dintre noi folosim telefonul în toate activitățile zilnice, indiferent de domeniu. Suntem cei care postăm orice lucru banal, măreț, grandios, inutil sau neinteresant pe ”story”.
Ei bine, dacă te-ai întrebat vreodată dacă ai dreptul să fotografiezi și să postezi o poză cu o altă persoană fără acordul ei, te invit să citești mai jos:
Potrivit articolului 73 alin. (1) Codul Civil:
”Orice persoană are dreptul la propria imagine.”
Ce înseamnă asta?
- Practic, fiecare persoană are dreptul de a dispune de ea însăși și se poate expune societății în felul în care își dorește el (altfel spus, cum vrea ”mușchiul ei”).
Atenție
Dreptul la propria imagine nu trebuie confundat cu dreptul la demnitate! Dreptul la propria imagine este un drept distinct și autonom, ce face referire strict la reprezentarea vizuală sau auditivă a imaginii unei persoane (adică cum arătăm și cum ne exprimăm).
- În exercitarea dreptului la propria imagine, o persoană poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
Facem referire totodată și la articolul 75 din Codul Civil, privind limitele vieții private, cum e și firesc. Altfel spus, noi putem să ne simțim bine în pielea noastră și să ne exprimăm liber, atâta timp cât nu deranjăm alte persoane, conform reglementărilor legale.
Dreptul la propria imagine poate fi invocat de o persoană dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- Imaginea trebuie să fie ușor de recunoscut, identificabilă; degeaba se difuzează o imagine dacă lumea nu-şi dă seama că este imaginea mea. Practica judiciară consideră că până şi o imagine luată din spate, care nu surprinde faţa, dar din care publicul își poate da seama de cine este persoana, poate fi sub incidența acestui drept la imagine.
- Consimțământul o persoană trebuie să-și exprime acordul cu privire la publicarea și reproducerea imaginii sale.
De exemplu: dacă o persoană publică participă la un eveniment, este evident faptul că va exista un fotograf, presă, etc; persoana are dreptul de a refuza difuzarea proprii imagini, fără a da explicații, pur și simplu nu dorește publicarea fotografiei pe internet.
Limitele dreptului la imagine:
Potrivit articolului 75 Codul Civil:
- Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
- Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.
În primul rând, legea – unde includem si pactele internaționale și convențiile la care suntem parte.
Exemplu: captarea imaginii unui infractor, recidivist, aflați în urmărire generală este permisă în scopul înștiințării societății și prevenirii contactelor cu infractorii.
Dreptul la imagine continuă şi după decesul persoanei. „Dreptul la propria imagine e netransmisibil astfel încât prin decesul subiectului, acesta încetează.” Totuşi, nu are dreptul nicio persoană de a fotografia cadavrul, iar mai apoi imaginea să fie încărcată pe internet – imaginea răposatului rămâne protejată.
De ce continuă acest drept și după deces?
Pentru că articolul 78 Codul Civil şi următoarele instituite o obligaţie de respect datorat memoriei persoanei decedate, care se exercită în condiţii identice celor privind imaginea persoanei aflate în viaţă.
Ce trebuie să reținem de aici?
Ei bine, dreptul la propria imagine este foarte puțin discutat la noi, în general mergându-se pe ideea ”lasă că merge și așa”. Cu toate astea, este important de conștientizat importanța acestuia și mai mult, faptul că există posibilitatea de a te adresa instanței de judecată pentru a cere ca acesta să fie respectat. În cazul în care consideri că ți-a fost încălcat dreptul la propria imagine, poți obține chiar despăgubiri, în măsura în care demonstrezi prejudiciul (de exemplu, te duci la un eveniment, ești pozat, tu spui că nu vrei să apari în pozele pe Facebook, dar apari, soția vede că erai cu amanta, intentează divorț și te lasă fără casă. E doar un exemplu, nu că ar fi foarte frecvente aceste situații în viața reală, bineînțeles).
Ai nevoie de ajutor pe partea asta? Scrie-ne mai jos! Și nu uita să te abonezi la newsletter – trimitem chestii interesante atunci când chiar scriem.
Bibliografie:
Codul Civil
www.morganstanley.ro
Bună, o firmă are voie să folosească imaginea mea în videoclipuri prin care ei își fac reclama? Vă mulțumesc.