Dreptul la replica

Dreptul la replica. Ce este si cum ne putem apara imaginea in mediul on-line

11 minute • Fasie Geordano • 17 septembrie 2017


Dreptul la replica. Ce este și cum ne putem apăra imaginea în mediul on-line

Pentru a putea discuta despre dreptul la replica trebuie să facem o scurtă introducere cu privire la libertatea de exprimare.

Libertatea de exprimare este un drept fundamental recunoscut de regulă în întreaga lume, prevăzut și reglementat inclusiv de Constituția României.

Prevederile legale cu privire la libertatea de exprimare se regăsesc în Constituția României astfel: la art. 30 alin (1) ni se aduce în vedere caracterul inviolabil al dreptului la libera exprimare în mod public.

Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Prin caracterul inviolabil vom înțelege dreptul fiecărei persoane de a se exprima în mod liber cu privire la opiniile, credințele și creațiile sale în mod public, iar acest drept nu poate fi interzis de nimeni.

Ce este esențial să reținem este faptul că, alin (6) al art. 30 din Constituție precizează faptul că, Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Acest lucru înseamnă că, dacă prin exercitarea dreptului la libera exprimare de către o persoană, se aduce atingere demnității, onoarei sau vieții particulare a altei persoane, atunci libertatea de exprimare este înțeleasă în mod eronat, iar această conduită încalcă fără îndoială prevederile legale.

Libertatea de exprimare se încalcă în situația în care, prin exercitarea acestui drept, aducem atingere drepturilor alte persoane. Acest lucru nu înseamnă că, nu suntem chiar atât de liberi în exprimare, ci înseamnă că trebuie să ne exercităm acest drept astfel încât să nu aducem atingere drepturilor altei/altor persoane.

Există două posibilități în care se poate încălca dreptul la libera exprimare și anume: în mod deliberat (conștient, intenționat) sau din culpă (spre exemplu în situația în care, din greșeală, neintenționat se răspândesc anumite informații false, care prejudiciază direct sau indirect drepturile unei persoane)

Indiferent în ce împrejurări s-au realizat acțiunile trebuie să reținem că, ambele pot atrage răspunderea autorilor, coautorilor etc.

În situația în care unei persoane i s-au produs prejudicii prin exercitarea defectuoasă a dreptului la libera exprimare, alin (8) al aceluiași art. din Constituție prevede faptul că, răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

Cu alte cuvinte, editorul, realizatorul, autorul, organizatorul manifestărilor artistice precum și proprietarul postului de radio sau televiziune poate fi tras la răspundere dacă prin exercitarea dreptului la libera exprimare se aduc prejudicii altor persoane. În ceea ce privește răspunderea, Constituția face referire la răspunderea civilă, spre exemplu această răspundere se poate realiza sub forma unor despăgubiri morale pentru prejudiciul efectiv suferit.

Protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine

În ceea ce privește demnitatea și dreptul la propria imagine, Codul de reglementare a conținutului audiovizual face următoarele precizări:

Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine, conform art. 30.

Dreptul la replica şi la rectificare

În situația în care ne aflăm în prezența unei încălcări a drepturilor, trebuie să avem în vedere faptul că, avem atât dreptul la replica cât și la rectificare.

Articolul 49

Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replica.

Din conținutul art. 49 trebuie să reținem că, beneficiem de dreptul la replica numai în situația în care, în cadrul unui program audiovizual se prezintă fapte neadevărate, fapte capabile de a produce prejudicii cu privire la drepturile noastre.

Nu putem solicita dreptul la replica în următoarele situații:

Articolul 50

(1) Dreptul la replica nu poate fi solicitat:

  1. a) pentru opinii şi judecăţi de valoare exprimate sau pentru a emite opinii şi judecăţi de valoare;
  2. b) în situaţia în care radiodifuzorii au respectat principiul audiatur et altera pars;
  3. c) în situaţia în care se solicită replica la replică;
  4. d) în cazul în care radiodifuzorul răspunde acuzaţiilor unei persoane, cu condiţia să nu afecteze drepturile sau interesele legitime ale unui terţ.

(2) Respectarea principiului audiatur et altera pars presupune condiţii nediscriminatorii de exprimare în cadrul aceluiaşi program.

Articolul 51

(1) Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor informaţii eronate beneficiază de dreptul la rectificare.

(2) Rectificarea nu poate fi solicitată în cazul în care eroarea nu este evidentă şi semnificativă.

Articolul 52

(1) Persoana care se consideră lezată de prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate sau informaţii eronate, denumită în continuare solicitant, poate cere radiodifuzorului, în termen de cel mult 15 zile de la data difuzării acestuia, revizionarea sau reaudierea programului în cauză.

(2) Radiodifuzorul are obligaţia de a asigura accesul la revizionarea ori la reaudierea programului în termen de 24 de ore de la data primirii unei solicitări scrise, fie direct, la sediul radiodifuzorului, fie indirect, prin înmânarea unei copii video sau audio, după caz.

(3) În cazul în care solicitantul este minor în vârstă de până la 14 ani, cererea de revizionare sau de reaudiere va fi semnată de părinţi ori de reprezentantul legal; pentru minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, cererea va fi semnată de acesta şi de părinţi sau de reprezentantul legal.

(4) Minorul va fi asistat la revizionări sau la reaudieri de părinţi ori de reprezentantul legal.

Articolul 53

(1) În termen de cel mult 15 zile de la data difuzării emisiunii în care s-a produs lezarea, solicitantul unui drept la replică sau la rectificare va transmite în scris, la sediul postului care a difuzat programul incriminat, o cerere care va conţine, după caz, următoarele:

  1. a) numele şi adresa acestuia, numărul de telefon sau coordonatele oricărui alt mijloc care să facă posibilă contactarea sa rapidă şi eficientă;
  2. b) denumirea emisiunii şi data difuzării;
  3. c) faptele neadevărate pentru care se solicită dreptul la replică sau informaţiile eronate pentru care se solicită rectificarea;
  4. d) motivarea cererii;
  5. e) textul replicii, care trebuie să se refere numai la faptele neadevărate contestate.

(2) În cazul minorului în vârstă de până la 14 ani, cererea va fi semnată de părinţi sau de reprezentantul legal; pentru minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani, cererea va fi semnată de acesta şi de părinţi sau de reprezentantul legal.

Articolul 54

(1) Cererea de drept la replică/rectificare va fi înregistrată de radiodifuzor, cu precizarea datei şi orei primirii, iar solicitantului i se va înmâna o dovadă scrisă în acest sens.

(2) În cazul în care radiodifuzorul refuză să înregistreze cererea, solicitantul se poate adresa direct Consiliului Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, în termen de cel mult 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.

Articolul 55

Radiodifuzorul poate refuza exercitarea dreptului la replică sau la rectificare în următoarele situaţii:

  1. a) cererea nu a fost trimisă în termenul şi în condiţiile prevăzute la art. 53;
  2. b) radiodifuzorul deţine dovezi care probează adevărul faptelor prezentate sau, după caz, este îndeplinită una dintre condiţiile prevăzute la art. 50 şi art. 51 alin. (2);
  3. c) lungimea textului replicii depăşeşte cu mult necesarul dreptului la replică şi persoana lezată nu acceptă scurtarea textului.

Articolul 56

(1) În termen de două zile de la primirea cererii, radiodifuzorul este obligat să comunice, în scris, solicitantului fie ziua şi ora difuzării dreptului la replică sau a rectificării, fie motivul refuzului.

(2) Refuzul motivat va preciza în mod obligatoriu posibilitatea solicitantului de a se adresa Consiliului în termen de cel mult 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea.

Articolul 57

(1) Dreptul la replică va fi difuzat gratuit, fără comentarii ale radiodifuzorului, în termen de maximum 3 zile de la data aprobării cererii, în aceleaşi condiţii în care drepturile sau interesele legitime ale persoanei au fost lezate: în cadrul aceluiaşi interval orar, al aceleiaşi emisiuni, în limitele aceleiaşi durate şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.

(2) Dacă următoarea ediţie a emisiunii în care s-a produs lezarea este programată într-un termen mai lung de 7 zile, calculat de la data aprobării cererii, dreptul la replică se difuzează în maximum 3 zile de la această dată, în acelaşi interval orar şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.

(3) Dreptul la replică se exercită fie prin difuzarea pe post a intervenţiei directe a persoanei lezate, fie prin difuzarea unei înregistrări realizate de radiodifuzor sau de solicitant; înregistrarea realizată de solicitant trebuie să corespundă standardelor tehnice utilizate de radiodifuzor.

(4) În situaţia în care solicitantul este de acord, dreptul la replică poate fi difuzat şi sub forma unui text scris.

Articolul 58

(1) Dreptul la rectificare se exercită prin difuzarea gratuită pe post, în termen de maximum 3 zile de la data aprobării cererii, în acelaşi interval orar, a unor precizări prin care radiodifuzorul corectează informaţiile eronate care au produs lezarea, menţionând emisiunea în care au fost prezentate informaţiile eronate şi data difuzării ei.

(2) Forma rectificării trebuie convenită în prealabil cu persoana lezată.

Ce se întâmplă dacă dreptul meu la replică a fost respins sau refuzat?

Prezentul cod stabilește la art. 59 faptul că, Solicitantul căruia i s-a refuzat de către radiodifuzor dreptul la replica ori la rectificare se poate adresa Consiliului în termen de maximum 30 de zile de la data difuzării programului care a produs lezarea. Sesizarea respectivă, cu toate documentele aferente urmează a se înregistra la Registratura Consiliului, conform art. 60.

Într-un termen de 7 zile de la data înregistrării sesizării, Consiliul este obligat să se pronunțe asupra acesteia, conform art. 61.

În situația în care Consiliul consideră că sesizarea solicitantului este întemeiată, va proceda la obligarea radiodifuzorului să înlăture și să rectifice elementele care îl prejudiciază pe autorul sesizării, într-un termen care să nu depășească 3 zile de la data comunicării deciziei Consiliului, conform art. 62.

Înregistrarea unei sesizări la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) nu îl împiedică pe autor de a se adresa în continuare instanțelor judecătorești, conform art. 63.

Atenție! În anumite condiții, discuțiile/pozele de pe rețelele de socializare pot fi admise ca probe în instanță – citește mai multe AICI.

Sancțiuni

Articolul 144

(1) Nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1), ale art. 27, 47 şi 48, ale art. 90 alin. (1) şi (3), ale art. 96, precum şi nerespectarea prevederilor legale privind acordarea dreptului la replică se sancţionează conform dispoziţiilor art. 90 alin. (2) din Legea audiovizualului.

(2) Nerespectarea prevederilor celorlalte articole ale prezentei decizii, precum şi refuzul ducerii la îndeplinire a dispoziţiilor referitoare la acordarea rectificării se sancţionează conform dispoziţiilor art. 91 din Legea audiovizualului.

(3) În individualizarea sancţiunii Consiliul va ţine cont, după caz, de următoarele aspecte:

  1. a) gravitatea faptei şi efectele acesteia;
  2. b) sancţiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an, şi modul în care furnizorul de servicii s-a raportat la acestea;
  3. c) ziua din săptămână şi intervalul de difuzare a emisiunii în cauză;
  4. d) durata emisiunii;
  5. e) audienţa înregistrată.

Referințe:
[1] Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu completările și modificările ulterioare, DECIZIE 197/2014
[2] Constituția României, republicată.
[3] Legea audiovizualului, LEGE 66/2017

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *