sotiacte2

Efectele mandatului între soți

4 minute • IoanaS • 16 ianuarie 2019


Ce este mandatul între soți ?

  • Reprezentarea își are izvorul în manifestarea de voință expresă a celuilalt soț, mandatul tacit reciproc nu mai funcționează ca prezumție legală.
  •   În raporturile dintre soți sunt incidente dispozițiile privind contractul de mandat cu reprezentare.
  • Unul dintre soți îl poate mandata pe celălalt în vederea exercitării drepturilor sale, fie că discutăm de acte juridice referitoare la bunurile comune, pentru care este necesar consimțământul celuilalt soț, fie că este vorba despre perfectarea unor acte juridice vizând bunurile proprii.

Ce efecte produce mandatul între soți ?

  • În conformitate cu articolul 2009 din Codul civil, mandatul convențional între soți a fost definit în literatura de specialitate că fiind contractul în virtutea căruia un soț încheie un act juridic ori mai multe acte juridice, pe seama celuilalt soț, cu respectarea regimului matrimonial ales.
  • Contractul de mandat poate îmbracă formă verbală ori formă scrisă, cu respectarea regulilor referitoare la simetria actelor juridice, cu precizarea că mandatul dat pentru un act trebuie să îmbrace formă aplicabilă actului, sub sancțiunea aplicabilă actului însuși.
  • Mandatul este unul gratuit, însă poate fi și unul cu titlu oneros, în funcție de relațiile sociale ce urmează a fi reglementate.
  • În ipoteza în care acesta a acționat cu depășirea limitelor mandatului ori cu rea-credință, acesta răspunde pentru prejudiciile aduse terțului contractant, care a fost de bună-credință, în conformitate cu articolul 1310 din Codul civil.
  • În cazul soților aflați sub regimul matrimonial de bunuri, legal sau convențional, actul încheiat fără consimțământul celuilalt soț este anulabil, efectele nulității nu se rasfrang asupra terțului de bună-credință care a depus diligențe pentru a se informa despre obiectul contractului, caz în care nu se poate solicită anularea actului, ci doar daune-interese (articolele 347, 345 din Codul civil).

 
     Ce acte vizează mandatul între soți ?
Pentru a putea încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacții ori compromisuri, pentru a promova acțiuni civile, trebuie să existe un mandat expres, care se întinde asupra tuturor actelor necesare executării, fiind clauze contractuale, în acest sens.
    Ce obligații are mandantul ?

  •       Soțul mandant este dator să procedeze la îndepărtarea prejudiciului cauzat, în situația în care prejudiciul nu provine din culpă mandatarului.
  •       Dacă mandatul este unul oneros, soțul mandant are obligația de a plăti remunerația aferentă mandatului, chiar și în cazul în care mandatul nu a fost executat.

Când încetează mandatul ?
Modurile de încetare a mandatului convențional sunt supuse reglementărilor din articolelele 1321, 20302038 din Codul civil.

  • Soțul mandant poate revoca oricând mandatul, expres sau tacit, chiar dacă a fost declarat irevocabil.
  • Renunțarea soțului mandatar.
  • Soțul mandatar poate renunta oricând la mandatul convențional, cu notificare prealabilă.
  • Așadar, distinct de cauzele generale de încetare a contractului, mandatul convențional încetează în următoarele situații:
  • Moartea, incapacitatea, falimentul soțului mandant ori a celui mandatar.
  • În cazurile sus-menționate, moștenitorii ori reprezentanții acestora au obligația de a informa urgent cealaltă parte.

Ce este mandatul judiciar ?

  •          Când unul dintre soți este în incapacitate de a-și exprima voința, pentru a nu există un prejudiciu de ordin patrimonial asupra celuilalt soț, celălalt soț poate cere instanței de tutela încuviințarea, în vederea reprezentării intereselor pe care le are, în conformitate cu regimul matrimonial.
  •         Mandatul judiciar este contractul prin care instanța de tutela încuviințează că soțul mandatar să exercite drepturile în numele celuilalt soț, în conformitate cu articolul 2009 din Codul civil.
  •         Imposibilitatea de a-și manifesta voință poate fi dată de absența de la domiciliu pe o perioada însemnată, de executarea unei pedepse privative de libertate, de o boală organică ori psihică, precum și de incapacități ce rezultă dintr-o vârstă înaintată.
  •      Imposibilitatea manifestării de voință nu trebuie să fie absolută.
  •    Starea de neputință este una interpretabilă.

 
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *