Facebook și reclamele personalizate. Ce a decis CJUE privind confidențialitatea datelor și reclamele?
4 minute • Huleni Elena • 14 iulie 2023
Curtea Europeană de Justiție a declarat că organele de supraveghere ale concurenței pot analiza dacă companii precum Facebook respectă regulile stricte de confidențialitate practicate de autoritățile europene.
Mai comun spus, instanța a subliniat faptul că Meta trebuie să ceară acord specific de la utilizatori pentru reclamele personalizate.
Care este contextul?
⚖️ Oficiul Federal al Concurenței a inițiat o procedură împotriva Meta Platforms, Meta Platforms Irlanda și Facebook Deutschland, în urma căreia, prin decizia din 6 februarie 2019, le-a interzis să subordoneze utilizarea rețelei sociale Facebook de către utilizatori privați care au reședința in Germania și să prelucreze, fără consimțământul lor, aceste date. De asemenea, le-a impus să adapteze aceste condiții generale astfel încât să reiasă cu claritate că datele menționate nu vor fi colectate, nici asociate cu conturile utilizatorilor Facebook.
La 11 februarie 2019, Meta Platforms, Meta Platforms Irlanda și Facebook Deutschland au introdus o acțiune împotriva deciziei Oficiului Federal al Concurenței la Tribunalul Regional Superior din Dusseldorf, instanța de trimitere. Astfel, toate autoritățile naționale implicate sunt ținute de principiul cooperării loiale și trebuie să respecte obligațiile care decurg din GDPR, precum și obiectivele acestui regulament, iar efectul lor util să fie menținut.
Ce ne spune decizia CJUE?
📍 Oficiul de combatere a cartelurilor (Bundeskartellamt – autoritatea germană de control al concurenței) nu interzice utilizarea de către Facebook a datelor clienților cu scopul afișării reclamelor preferențiale pe platforma Facebook, însă sugestia BKartA este ca Facebook să obțină permisiunea utilizatorilor separat să le fie folosite datele din alte aplicații și site-uri web.
📱 În prezent, compania colectează date despre activitățile utilizatorilor pe Facebook și celelalte aplicații pe care le deține împreună cu site-uri web ale terților. De exemplu, dacă tu distribui sau apreciezi un reel pe Instagram cu o locație superbă din Santorini, este foarte posibil să primești pe Facebook un anunț cu o ofertă de vacanță spre Santorini.
Care este de fapt problema?
🟥 Real, problema este modul în care Facebook obține consimțământul utilizatorilor pentru a-și procesa datele. Compania nu poate justifica susținerea unui „interes legitim” ca motiv pentru utilizarea datelor personale ca să difuzeze reclame utilizatorilor fără ca aceștia să-și dea liber consimțământul pentru ca datele lor să fie utilizate.
Totodată, Facebook a continuat să integreze WhatsApp și Instagram în serviciul său principal, deși anterior a hotărât să păstreze ambele companii independente. CEO-ul Mark Zuckerberg a declarat că ideea este să ajute utilizatorii să ia contact mai ușor, fără a fi nevoiți să își facă griji cu privire la cine se află sau nu pe o anumită platformă.
Cum stă treaba cu prelucrarea datelor personale?
🚨 Prelucrarea datelor personale efectuată de un operator al unei rețele sociale online care constă în colectarea de date ale utilizatorilor unei astfel de rețele provenite din alte servicii ale grupului din care face parte respectivul utilizator și utilizarea datelor menționate poate fi considerată necesară pentru executarea unui contract la care persoanele vizate sunt părți, numai cu condiția ca prelucrarea respectivă să fie în mod obiectiv indispensabilă pentru realizarea unui scop care face parte integrantă din prestația contractuală destinată acelorași utilizatori.
🔴 De exemplu, ți-a apărut pe Instagram o reclamă la un obiect care te interesează în mod special și accesezi site-ul magazinului respectiv ca să afli mai multe detalii. Dacă plasezi comanda îți va apărea un auto-fill cu toate datele tale personale preluate de site-ul respectiv de pe Instagram (nume, prenume, număr de telefon, adresă de e-mail, adresa în cazul în care ai completat).
Ce interdicții impune legislația UE?
- Guvernele vor putea cere companiilor sa elimine o gamă largă de conținut care este considerat ilegal, inclusiv materiale care promovează terorismul, abuzul sexual asupra copiilor, discursurile instigatoare la ură și escrocheriile comerciale. Platformele precum Facebook și Twitter vor trebui să ofere utilizatorilor instrumente pentru a semnala astfel de conținut într-un mod rapid și eficient.
- Digital Services Act interzice reclamele care vizează minori, precum și anunțurile bazate pe genul, etnia sau orientarea sexuală a utilizatorilor.
Ca noile reguli să fie puse în aplicare, Comisia executivă a UE va angaja peste 200 de noi angajați, iar companiilor de tehnologie li se va percepe o „taxă de supraveghere”.
Fotografie de Dima Solomin pe Unsplash
