datoria externa 1

Finanțarea și controlul finanțării partidelor politice

4 minute • Alexandra Enachescu • 23 septembrie 2017


Necesitatea finanțării partidelor politice poate fi înțeleasă și acceptată NUMAI prin înțelegerea cu mare exactitate a relației dintre societatea civilă (poporul) și democrație.
Din punct de vedere al sursei de proveniență al banilor, finanțarea partidelor politice cunoaște două mari sisteme: a) finanțarea publică (guvernamentală) și b) finanțarea privată (neguvernamentală)


Finanțarea publică (guvernamentală) cunoaște doua modalității de realizare:

  • finanțarea publică directă prin acordarea de subvenții de la bugetul de stat pentru cheltuielile legate de desfășurarea campaniei electorale;
  • finanțarea publică indirectă prin acordarea gratuită a timpilor de antenă sau a diverselor facilității acoradate donatorilor privați.

În ceea ce privește finanțarea publică directă, Legea 334/2006 stabilește subvențiile alocate partidelor politice în perioada campaniei electorale și cuantumul acestora. Astfel, toate partidele care participă la campania electorală pot primi o subvenție de la bugetul de stat. Partidele care nu au obținut pragul electoral stabilit pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului (5%) sau pentru alegerile locale (5%), trebuie să restituie subvenția primită în termen de două luni de la data publicării rezultatelor finale ale alegerilor, sub sancțiunea plății unei amenzi contravenționale. În cazul partidelor ce se prezintă în alegeri făcând parte dintr-o alianță politică, subvenția se acorda alianței și nu fiecărui partid în parte. În privința candidaților independenți, legea NU prevede subvenții de la bugetul de stat.
Finanțarea publică indirectă poate îmbrăca mai multe forme, printre care: a) alocarea timpilor la antenă; b) corespondența electorală sau c) reduceri ori scutiri de taxe și impozite (TVA, taxe poștale etc.)  Legea română privind finanțarea campaniei electorale prevede finanțarea publică indirectă pentru partide, formațiuni politice și candidați independenți prin acordarea gratuită a timpilor la antenă la posturile publice și private de radio și TV. De remarcat este faptul că, deși legea nu prevede nimic în legatură cu gratuitatea corespondenței electorale, persoanele care îndeplinesc funcția de parlamentar beneficiază de gratuitatea corespondenței poștale cu alegătorii, iar în campaniile electorale pot folosi acest mijloc, gratuit, fără a încălca legea.


Finanțarea privată (neguvernamentală) privește regimul contribuțiilor și al donațiilor sau legatelor provenite de la persoane fizice și juridice. Sunt vizate aici: instituirea plafonului legal al donațiilor, interzicerea anumitor categorii de donatari, precum și interzicerea unor anumite tipuri de cheltuieli.

Limitarea contribuțiilor se face cu scopul de a reduce posibilitatea de influențare a unui candidat sau partid de către un contribuabil.

În cazul României, veniturile totale ce pot proveni din cotizații sunt neplafonate, dar suma acestora, plătite într-un an de un membru al partidului, nu poate depăși 100 de salarii de bază minime pe țară.


În ceea ce privește controlul finanțării (art. 34 din Legea 334/2006), primirea pentru campania electorală a subvențiilor de la bugetul de stat, a donațiilor sau a legatelor de la persoane fizice sau juridice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului. Mandatarul financiar este obligat să țină evindența contabilă a operațiunilor financiare pentru fiecare circumscripție (în cazul alegerilor naționale), precum și pentru fiecare județ și candidat (în cazul alegerilor locale). Acest mandatar răspunde solidar cu partidul ce l-a desemnat de legalitatea operațiunilor financiare efectuate în perioada de campanie.
 

Bibliografie:
  • Instituții politice, Ștefan Deaconu, Editura C.H. Beck;
  • Legea 334/2006 republicată privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniei electorale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.