Forme de guvernamant

Forme de guvernământ

3 minute • Andreea Bisca • 26 septembrie 2017


Ce sunt formele de guvernământ?
Forma de guvernământ reflectă modul în care autoritățile statului – în special Parlamentul și șeful de stat – se constituie și funcționează.
Există două mari forme de guvernământ: monarhia și republica.

Monarhia:

Ceea ce este caracteristic tuturor tipurilor de monarhii este faptul că șeful statului este ales pe cale ereditară și, de obicei, pe viață. Șeful statului poartă denumirea de rege, monarh, domn, împărat etc. Monarhia este cea mai veche formă de guvernământ.
Cele patru tipuri de monarhii sunt:

  • absolută – conducătorul statului are puteri absolute, le exercită în mod discreționar și nu este răspunzător pentru faptele sale, fiind considerat un reprezentant al Divinității pe pământ.
  • constituțională – puterile șefului de stat sunt limitate de constituția existentă în țara respectivă; totuşi, el are, în continuare, putere legislativă, executivă şi judecătorească, iar rolul parlamentului este unul redus.
  • parlamentarădualistă – parlamentul își consolidează rolul de organ legislativ al statului, iar, deși șeful de stat păstrează dreptul de inițiativă legislativă, puterea acestuia este egală cu cea a parlamentului.
  • contemporană – rolul șefului de stat este doar acela de reprezentare a statului, el având mai mult un caracter simbolic (se folosește sintagma „domnește și nu guvernează”).

Republica:

Într-o republică, există un șef de stat – președinte, ales pe o perioadă determinată fie de către popor prin vot direct sau indirect, fie de către parlament.
De aceea, sunt diferite tipuri de republici:

  • parlamentară – șeful de stat este ales de parlament (astfel, el fiind pe o poziție inferioară parlamentului).
  • prezidențială – șeful de stat este ales de popor fie direct, fie indirect prin intermediul unui colegiu de electori, electorii fiind aleși direct de către popor (parlamentul și șeful de stat se află pe picior de egalitate).

România este o republică semi-prezidențială, principala diferență între aceasta formă a republicii și cea prezidențială fiind aceea că șeful de stat nu este și șeful Guvernului. Președintele este ales de către popor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, el având aceeași legitimitate ca parlamentul, cele două instituții aflându-se pe picior de egalitate. Primul-ministru este desemnat de către președinte, dar Guvernul și membrii acestuia primesc votul de încredere din partea Parlamentului, în fața căruia sunt direct răspunzători, iar Parlamentul controlează Guvernul prin intermediul moțiunii de cenzură.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.