RIL HP penal 2017 1

ÎCCJ. RIL-uri și HP-uri în materia dreptului penal publicate în 2017

8 minute • Raluca Dumitrascu • 31 decembrie 2017


Ne-am gândit că ar fi util să facem un rezumat al deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în ceea ce privește recursurile în interesul legii și dezlegările unor probleme de drept în materia dreptului penal.

Recursuri în interesul legii

 “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, stabileşte că în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal pentru persoanele condamnate judecate în lipsă, cauza se reia din faza judecăţii în primă instanţă.”

  • Decizia nr.14/2017  din 18 septembrie 2017 – Executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate 

“În interpretarea dispoziţiilor art. 56 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul penitenciarului a cărui administraţie a dispus măsuri pretins a fi îngrădit exercitarea drepturilor persoanei condamnate este competent să soluţioneze pe fond plângerea formulată, chiar dacă ulterior aceasta a fost transferată definitiv sau temporar.”

“În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicţionale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăşi, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate.”

  • Decizia nr.19/2017 din 16 octombrie 2017 Măsurile asigurătorii în cauzele penale 

“Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înfiinţează măsura asigurătorie.

  • Decizia nr.20/2017 din 16 octombrie 2017 – Arestare preventivă

“În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 235 alin.(1) din Codul de procedură penală, stabileşte că: termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin.(1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art.269 alin. (1),(2) şi (4) din Codul de procedură penală.”

“În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor vizând încadrarea juridică a faptei de evidenţiere, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în ipoteza înregistrării unor facturi fiscale şi chitanţe de plată întocmite în fals în numele unor societăţi comerciale care nu recunosc tranzacţiile sau care au avut în perioada funcţionării comportamentul fiscal asemănător societăţilor comerciale „fantomă”, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale; raportul dintre infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.(1) din Legea nr.241/2005 şi infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată/uz de fals prevăzute de art.322/art.323 din Codul penal, stabileşte că fapta de evidenţiere în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, prin folosirea de facturi şi chitanţe fiscale falsificate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, constituie infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.(1) lit.c) din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.”

“În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, stabileşte că în procesul penal, Fondul de garantare a asiguraţilor în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment nu are calitatea de parte responsabilă civilmente.”

Hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

  • Decizia nr. 7/2017 din 15 martie 2017 – Primul termen al recidivei postexecutorii

„În aplicarea dispoziţiilor art.41 alin.1 din Codul penal, la stabilirea stării de recidivă postexecutorie se are în vedere, ca prim termen al recidivei,  pedeapsa stabilită prin cumul, potrivit art.83 din Codul penal anterior (art.96 raportat la art.43 din Codul penal).”

  • Decizia nr. 9/2017 din 15 martie 2017 – Cauză de nepedepsire

„Stabileşte că dispoziţiile art.10 alin.1 din Legea nr.241/2005, în forma în vigoare până la data 1 februarie 2014, reglementează o cauză de nepedepsire/reducere a limitelor de pedeapsă cu caracter personal.”

  • Decizia nr. 8/2017 din 15 martie 2017 – Profesorul este funcționar public în sensul legii penale 

”Stabileşte că profesorul din învăţământul preuniversitar de stat are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II- a din Codul penal.„

  • Decizia nr. 10/2017 din 29 martie 2017 – Contestația în anulare. Reanalizarea unei cauze de încetare a procesului penal

”Stabilește că, în interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal.„

”În interpretarea noțiunii de „autovehicul”, prevăzută de art.334 alin.1 din Codul penal şi art.335 alin.1 din Codul penal, raportat la art.6 pct.6 şi pct.30  din O.U.G. nr.195/2002, modificată şi completată prin OG nr.21/26.08.2014conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întruneşte condiţiile de tipicitate ale  infracţiunilor prevăzute de art. 334 alin. 1 din Codul penal, respectiv, de art. 335 alin. 1 din Codul penal.„

  • Decizia nr. 13/2017 din 25 aprilie 2017 – Legea penală mai favorabilă

„Stabilește că dispoziţiile art. 6 din Codul penal sunt incidente în ipoteza în care legea penală mai favorabilă a intervenit după liberarea condiţionată a persoanei condamnate, iar ulterior s-a dispus executarea restului de pedeapsă, printr-o nouă hotărâre definitivă de condamnare, prin care instanţa nu s-a pronunţat cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.”

  • Decizia nr. 15/2017 din 25 aprilie 2017 – Transport de droguri în România și în alt stat (concurs ideal)

„În interpretarea dispoziţiilor art.2 şi art.3 din Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acţiunea unică continuă de transport al drogurilor pe teritoriul unui stat străin şi pe teritoriul României, fără drept, întruneşte atât elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art.2 din Legea nr.143/2000, cât şi elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art.3 din acelaşi act normativ, în concurs formal (ideal).”

  • Decizia nr. 18/2017 din 30 mai 2017 – Funcționarul bancar este funcționar public potrivit legii penale

În sensul legii penale, funcţionarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naţionale a României, este funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.(2) din Codul penal.

  • Decizia nr. 23/2017 din 19 septembrie 2017 – Confiscarea specială în cazul concursului de infracțiuni dintre evaziune fiscală și spălarea banilor

”În interpretarea dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor și art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în ipoteza concursului de infracțiuni dintre infracțiunea de evaziune fiscală și infracțiunea de spălare a banilor nu se impune luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a sumelor de bani ce au făcut obiectul infracțiunii de spălare a banilor și care provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală concomitent cu obligarea inculpaților la plata sumelor reprezentând obligații fiscale datorate statului ca urmare a săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală.”

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 83 alin. 1 lit. b) din Codul penal şi art. 88 alin. 3 din Codul penal stabileşte că în ipoteza săvârşirii unei noi infracţiuni intenţionate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse, atât pronunţarea soluţiei de condamnare pentru noua infracţiune, cât şi revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare sunt obligatorii.”

„Stabileşte că acţiunile şi inacţiunile enunţate în art.9 alin.1 lit.b şi c din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care se referă la aceeaşi societate comercială, reprezintă variante alternative de săvârşire a faptei, constituind o infracţiune unică de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b şi c din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.„
Vezi și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *