imbogatirea fara justa cauza scaled 1

Îmbogățirea fără justă cauză între romantism și un pic de crypto

7 minute • Gabriela Umbrărescu • 09 aprilie 2022


Îmbogățirea fără justă cauză – acel as din mânecă la nevoie atunci când poate ai avut ghinion sau nu ți-ai organizat prea bine lucrurile, iar din cauza asta ai suferit o pierdere (evaluabilă în bani, bineînțeles). Ce te faci când nu găsești un articol în lege care să-ți arate “negru pe alb” cum să procedezi pentru a-ți recupera pierderea? Haide să vedem ce se poate face.

Ce este îmbogățirea fără justă cauză?

După cum îi spune și numele: o persoană are norocul fie de câștiga ceva nemeritat, fie de a evita să scoată bani din buzunar, însă fără să facă “nimic rău”; mai exact – nu e împins de la spate de lege sau de o hotărâre judecătorească să facă sau să nu facă ceva, nu a făcut ocolișuri sau “scheme”, dar s-a trezit mai bogat.

Ca să avem în vedere și o definiție legală, art.1345 Cod Civil spune că:

Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogăţit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ţinut dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri.

Când poate avea loc îmbogățirea fără justă cauză?

Să pornim de la următoarea situație de fapt: presupunem că Gigi e foarte îndrăgostit de Gigica, iar pentru că ea își dorește foarte mult ultimul parfum apărut pe piață, Gigi e dispus să-și golească portofelul electronic și să-i trimită Gigicăi 700 de lei pe card pentru achiziționarea parfumului. Numai că, atunci când a completat datele bancare, Gigi a scris greșit o cifră, motiv pentru care respectiva suma a ajuns în contul lui Gigel.

În mod evident, pe Gigi și Gigel nu-i leagă nimic din punct de vedere juridic, pur și simplu Gigi a fost puțin neglijent cu bănuții săi personali. Gigi nu a avut intenția să facă o plată lui Gigel (pentru că nu-i datora nimic), deci nu se poate îndrepta împotriva lui pe temeiul plății nedatorate. Și totuși, nu e chiar totul pierdut.

Care sunt condițiile îmbogățirii fără justă cauză?

1. O persoană se îmbogățește fără a avea un temei legal în acest sens, dar fără a fi de rea-credință – fie dobândește un bun, o sumă de bani sau un lucru valoros material, fie pur și simplu evită să facă o cheltuială pe care în mod normal ar fi trebuit s-o facă.

Ce înseamnă temei legal? – de cele mai multe ori înseamnă:

  • act juridic
  • hotărâre judecătorească
  • lege.

De asemenea, art. 1346 Cod Civil spune că:

“Îmbogățirea este justificată atunci când rezultă:

a) din executarea unei obligații valabile;

b) din neexercitarea de către cel păgubit a unui drept contra celui îmbogățit (adică atunci când tu ai dreptul să recuperezi/iei niște bani de la cineva, dar “te faci că plouă” și se prescrie dreptul la acțiune);

c) dintr-un act îndeplinit de cel păgubit în interesul său personal și exclusiv, pe riscul său ori, după caz, cu intenţia de a gratifica” (a gratifica = a face un dar, un cadou (în termeni populari), după cum în cazul nostru, Gigel a dorit să-i facă un dar iubitei sale).”

2. O persoană sărăcește – suferă o pierdere (ca urmare a îmbogățirii celeilalte persoane) – Gigel este supărat deoarece banii nu au ajuns la Gigica, ci la o altă persoană, ceea ce reprezintă o pierdere pentru el.

3. Între îmbogățire și sărăcire există o legătură, au o cauză comună (care poate fi directă sau indirectă) – în cazul nostru, e vorba de greșita completare a datelor de identificare a cardului.

4. Nu mai ai la dispoziție o altă acțiune în instanță prin care să recuperezi pierderea.

După cum am spus, între cei doi nu exista un contract, nu era vorba o plată nedatorată, iar Gigel nu a făcut nicio faptă ilicită (o “schemă”) prin care să ia banii de la Gigi. Dacă ne-am fi aflat în unul din aceste cazuri, atunci Gigi trebuia să apeleze obligatoriu la acea acțiune prevăzută de lege pentru cazul respectiv.

Ce fac după ce văd că sunt îndeplinite condițiile?

În mod ideal, Gigel, ca un cetățean cu un bun simț civil, va ști că nu e ok să păstreze banii și îl va contacta pe Gigi pentru a-i restitui banii. Nu, nu se va întâmpla asta din păcate în multe cazuri😢. Aici vine legea.

Gigel e obligat la restituire

Gigi se va putea îndrepta împotriva lui Gigel cu o acțiune în îmbogățire fără justă cauză pentru a recupera suma de bani, însă cu anumite limite:

  • îmbogățirea trebuie să subziste la data sesizării instanței = data introducerii cererii de chemare în judecată
  • Gigel va restitui doar în măsura propriei îmbogățirii – adică nu-i va da lui Gigi mai mult de 700 de lei (nu i se pot cere dobânzi, despăgubiri, eventualul comision pentru transferul bancar efectuat de Gigi) pentru că Gigel a fost de bună-credință la momentul când a primit banii – nu e vina lui că a greșit Gigi.)

Totodată, dacă respectivul cont a fost executat silit până la data sesizării instanței, presupunând că Gigel rămâne de bună-credință (nu verifică respectivul cont pentru a vedea că s-a îmbogățit nejustificat), atunci Gigel va restitui doar suma rămasă din cea trimisă de Gigi. Spre exemplu, dacă în urma executării îi mai rămân doar 350 de lei pe card, iar Gigel mai are și alte resurse din care să trăiască, atunci Gigel va restitui doar acei 350 de lei (limita propriei îmbogățiri la momentul sesizării instanței).

  • Gigi nu poate cere mai mult decât propria pierdere patrimonială – adică nu mai mult de 700 de lei

Până când poate Gigi să-și recupereze banii?

Gigi trebuie să introducă acțiunea în termenul de prescripție de 3 ani, care curge de la data când acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască pierderea sa lipsită de justă cauză (trimiterea către persoana greșită), precum și persoana care s-a îmbogățit în acest fel (pe Gigel).

Caz expres de îmbogățire fără justă cauză prevăzut în Codul Civil

Art. 1361: Starea de necesitate

Cel care, aflat în stare de necesitate, a distrus sau a deteriorat bunurile altuia pentru a se apăra pe sine ori bunurile proprii de un prejudiciu sau pericol iminent este obligat să repare prejudiciul cauzat, potrivit regulilor aplicabile îmbogățirii fără justă cauză.

Un exemplu clasic este atunci când o persoană, în timpul stingerii unui incendiu, este nevoit să distrugă sau să altereze anumite bunuri ale vecinului. Se consideră că bunurile de care s-a folosit pentru stingerea incendiului reprezintă un câștig nejustificat pentru el. Dar nici vecinul său nu este vinovat (prin ipoteză). Tocmai pentru că este în situația disperată de a stinge incendiul, nu va fi obligat la o restituire integrală, în natură a bunurilor, în măsura în care nu e posibil, dar va putea să restituie echivalentul acestora, în limita propriei îmbogățiri.

Concluzie

Chiar dacă de foarte multe ori legea reglementează mecanisme de rezolvare pentru tot felul de probleme cu care ne confruntăm, putem ajunge și la acest ultim resort atunci când nu găsim o soluție juridică potrivită situației în care ne aflăm în concret.

Fotografie realizată de Shane pe Unsplash

Bibliografie

Codul Civil art. 1345-1348

Fișe de drept civil – Ediția a 6-a, revizuită și adăugită, Hamangiu, 2021, Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Ioana Nicolae

Drept civil – Obligațiile, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Universul Juridic, București, 2019, Ioan Ilieș Neamț, Laura Toma-Dăuceanu

Curs de drept civil – Obligațiile, Universul Juridic, București, 2015, Liviu Pop, Ionuț-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.