Independența justiției – decizia Comisiei Europene în privința Poloniei
7 minute • CristinaLD • 22 decembrie 2017
În ciuda eforturilor repetate, de aproape doi ani, de a implica autoritățile poloneze într-un dialog constructiv în contextul stabilirii cadrului statului de drept, Comisia a concluzionat pe 20 decembrie că există un risc clar de încălcare a statului de drept în Polonia.
Comisia propune Consiliului să adopte o decizie în temeiul art. 7 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Comisia Europeană întreprinde acțiuni pentru a proteja statul de drept în Europa. Reformele juridice din Polonia semnifică faptul că sistemul juridic al țării este în prezent sub controlul politic al majorității de guvernământ.
În absența independenței justiției sunt ridicate întrebări serioase cu privire la aplicare efectivă a legislației Uniunii Europene, de la protecția investițiilor la recunoașterea reciprocă a deciziilor în domenii atât de diverse, cum ar fi litigiile privind custodia copilului sau executarea mandatelor europene de arestare.
De asemenea, Comisia a emis o recomandare complementară ( cea de-a patra) privind statul de drept stabilind, în mod clar, măsurile pe care autoritățile poloneze le pot lua pentru a remedia situația actuală. În cazul în care aceste măsuri vor fi puse în aplicare, Comisia este pregătită, în strânsă colaborare cu Parlamentul European și Consiliul, să-și reconsidere propunerea motivată.
În plus, Comisia a decis să facă un pas înainte în procedura sa de încălcare a dreptului comunitar împotriva Poloniei pentru încălcarea dreptului UE prin Legea privind organizarea instanțelor ordinare care trimite Polonia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
În pofida acestor măsuri, Comisia își menține poziția pentru un dialog constructiv care să remedieze situația actuală.
1.PROPUNERE MOTIVATĂ DE DECIZIE A CONSILIULUI
Pentru o perioadă de doi ani, autoritățile poloneze au adoptat mai mult de 13 legi care afectează întreaga structură a sistemului judiciar din Polonia, de exemplu: Tribunalul Constituțional, Curtea Supremă, tribunalele ordinare, Consiliul Național pentru Justiție, serviciul de urmărire penală, Școala Națională de Justiție. Modelul comun este că ramurile executive și legislative au fost sistematic activate să intervină politic în compoziția, administrarea și funcționarea ramurii juridice.
În cazul în care autoritățile poloneze pun în aplicare acțiunile de remediere stabilite în Recomandarea privind statul de drept care însoțește propunerea sa motivată, Comisia este pregătită să reconsidere propunerea.
-
RECOMANDAREA PRIVIND SUPREMAȚIA LEGII
Recomandarea din 20 decembrie 2017 completează alte trei acțiuni similare anterioare din perioada 27 iulie 2016 – 27 iulie 2017.
Cea mai nouă îndrumare se referă la noile preocupări ridicate de noua lege privind Curtea Supremă, lege adoptată de Parlamentul polonez pe 15 decembrie 2017 și legea privind Consiliul Național de Justiție din aceeași dată.
Autoritățile poloneze nu au abordat încă preocupările identificate în primele trei recomandări ale Comisiei, recomandări care rămân valabile.
Setul de acțiuni ce trebuie luate de autoritățile poloneze:
- Modificarea legii Curții Supreme, neaplicarea unei vârste de pensionare reduse judecătorilor actuali, înlăturarea puterii discreționare a Președintelui pentru a prelungi mandatul judecătorilor Curții Supreme și eliminarea procedurii extraordinare de apel, procedură care include puterea de a redeschide hotărâri judecătorești definitive luate cu ani în urmă;
- Modificarea legii cu privire la Consiliul Național de Justiție, să nu realizeze mandatul judecătorilor –membri și să se asigure că noul regim de numire continuă să garanteze alegerea judecătorilor membri de către colegii lor;
- Modificarea sau retragerea legii privind organizarea instanțelor judiciare, în special în vederea eliminării noului regim de pensionare pentru judecători, care include competențe discreționare pentru prelungirea mandatului judecătorilor și numirea și demiterea președinților de instanțe;
- Să restabilească independența și legitimitatea Tribunalului Constituțional, asigurându-se că judecătorii, președintele și vicepreședintele sunt aleși în mod legal și că toate hotărârile sale sunt publicate și aplicate pe deplin;
- Să se abțină de la acțiuni și declarații publice care ar putea submina în continuare legitimitatea sistemului judiciar.
-
3. PROCEDURA DE ÎNCĂLCARE ÎN TEMEIUL LEGISLAȚIEI UE
A fost sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene, din cauza încălcării legislației UE în legătură cu Legea privind instanțele ordinare și cu regimul de pensionare pe care îl introduce. Este menționată discriminarea de gen introdusă de legea pensionării, discriminare ce provine din introducerea unui prag de vârstă diferit pentru femei (60 de ani) și bărbați (65 de ani).
Astfel, legea privind pensionarea magistraților încalcă art. 157 din TFUE și Directiva 2006/54 în legătură cu egalitatea de gen în ceea ce privește încadrarea în muncă.
Un alt argument pentru sesizare este bazat pe independența instanțelor poloneze. Conform noii legi aceasta este subminată, deoarece Ministrului Justiției i se acordă puterea discreționară de a prelungi mandatul judecătorilor ce au ajuns la vârsta de pensionare.
URMĂTORII PAȘI
Recomandarea Comisiei invită autoritățile poloneze să abordeze problemele în termen de 3 luni și să informeze Comisia cu privire la măsurile luate în acest sens. Comisia este pregătită să continue să aibă un dialog constructiv cu guvernul polonez.
Astfel, în cazul în care autoritățile poloneze pun în aplicare acțiunile recomandate, Comisia este pregătită, în strânsă consultare cu Parlamentul European și cu Consiliul, să-și reconsidere propunerea.
FUNDALUL
Art. 7 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede ca Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către un stat membru a valorilor comune menționate la art. 2 din Tratat. Comisia poate declanșa acest proces printr-o propunere motivată.
Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Este consacrat în art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Comisia Europeană, împreună cu Parlamentul European și Consiliul, este responsabilă în temeiul tratatelor pentru a garanta respectarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și pentru a se asigura respectarea dreptului, valorilor și principiilor UE.
Este de competența Poloniei să-și identifice propriul model al sistemului său de justiție, dar ar trebui să facă acest lucru într-un mod care respectă statul de drept; aceasta necesită protejarea independenței sistemului judiciar, a separării puterilor și a certitudinii juridice.
O încălcare a statului de drept într-un stat membru are un efect asupra tuturor statelor membre și asupra Uniunii în ansamblu. În primul rând, pentru că independența sistemului judiciar – fără interferențe politice nejustificate – este o valoare care reflectă conceptul de democrație europeană pe care l-am construit împreună, luând în considerare lecțiile trecutului. În al doilea rând, deoarece, atunci când statul de drept din orice stat membru este pus la îndoială, este pusă în discuție și funcționarea Uniunii în ansamblu, în special în ceea ce privește cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne și funcționarea pieței interne.
O gamă largă de actori la nivel european și internațional și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la reforma sistemului judiciar polonez: reprezentanți ai sistemului judiciar din întreaga Europă, inclusiv Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție a Uniunii Europene și Rețeaua europeană a Consiliile pentru justiție, Comisia de la Veneția, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Comitetul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, precum și numeroase organizații ale societății civile, cum ar fi Amnesty International și Rețeaua pentru drepturile omului și democrație.
Traducere: Europa.eu
