cpu processor macro pen 40879

Intel – Victorie istorică împotriva Comisiei Europene

6 minute • Tudor N. Pana • 21 februarie 2022


Intel Corp. a câștigat o victorie istorică în lupta sa în instanțele Uniunii Europene împotriva Comisiei care a amendat compania cu 1,06 miliarde EUR pentru activități anticoncurențiale.

(Photo by Lukas Hartmann from Pexels)

26 ianuarie 2022 : Tribunalul Uniunii Europene anulează decizia Comisiei care a impus Intel o amendă de 1,06 miliarde EUR pentru abuzul poziției sale dominante pe piața mondială a procesoarelor numite „x86”, pentru perioada octombrie 2002 – decembrie 2007. Aceasta a venit ca urmare a implementării unor strategii care (conform Comisiei) vizau excluderea de pe piață a unui concurent principal, Advanced Micro Devices (AMD), pe baza acordării de reduceri și plăți de exclusivitate, precum așa-numitele „restricții libere” (naked restrictions sau hard core restrictions).

În decizia sa inițială din 2009, Comisia a susținut că Intel a abuzat de poziția sa dominantă prin punerea în aplicare a unei strategii menite să excludă de pe piață AMD.

S-a presupus că această strategie a constat în:

  • acordarea de reduceri și plăți clienților OEM (original equipment manufacturer) cu condiția ca aceștia să cumpere de la Intel procesoarele x86 ;
  • acordarea de reduceri și plăți clienților OEM cu condiția ca aceștia să întârzie sau să amâne vânzarea computerelor care conțin cipuri AMD (așa-numitele „restricții libere” de mai sus); și
  • acordarea anumitor plăți către retailer-ul Media Saturn (MSH), condiționate de vânzarea exclusivă a computerelor care conțin procesoarele Intel x86.

Apoi, în 2014 instanța UE a menținut amenda, dar în 2017, CEJ a invocat o eroare legală – care ne aduce la decizia de anulare a amenzii din 26 ianuarie.

Aceasta ar fi fost una dintre cele mai mare amenzi acordate vreodată in istoria Uniunii, însă tribunalul a decis că nu există suficiente dovezi pentru a demonstra activitățile anticoncurențiale.

Mai mult decât atât, tribunalul a reiterat obligația Comisiei de a lua în considerare amploarea poziției dominante, cota de piață acoperită de practică, condițiile și modalitățile de acordare a reducerilor (inclusiv durata și cuantumul). În plus, Comisia trebuie sa ia in considerare testul AEC – care analizează comportamentul unei întreprinderi dominante, constatând ilegalitatea doar dacă ar exclude un rival la fel de eficient sau mai eficient.

În această privință, Curtea de Justiție a criticat tribunalul pentru că a presupus că reducerile de fidelitate acordate de o întreprindere aflată într-o poziție dominantă prin însăși natura lor restrâng concurența, astfel încât nu ar fi fost necesară analizarea tuturor împrejurărilor sau efectuarea unui test AEC.

(Photo by Lisa Fotios from Pexels)

Tribunalul a efectuat apoi o analiză aprofundată a testului AEC cu privire la rabaturile și plățile acordate de Intel către Dell, HP, NEC, Lenovo și MSH și a concluzionat că numeroase erori au viciat analiza Comisiei, după cum se explică mai jos:

  • Dell: Comisia nu a stabilit în conformitate cu standardele legale necesare că evaluarea cotei contestabile din cererea Dell era întemeiată. În plus, tribunalul a observat că decizia atacată a constatat o contradicție care a stabilit că reducerea acordată Dell era susceptibilă de a avea un efect de blocare pe toată perioada de încălcare, în timp ce constatarea conform căreia Intel a trecut testul AEC a fost limitată la doar câteva sferturi din perioada de încălcare relevantă.
  • HP: Comisia nu a stabilit în conformitate cu standardele legale necesare că, în perioada noiembrie 2002 – mai 2005, rabatul acordat de Intel către HP era capabil să aibă un efect anticoncurențial de blocare a pieței sau era probabil să aibă un astfel de efect.
  • NEC: Comisia a greșit pentru că in calcularea valorii reducerii condiționate pe care Intel o acordase NEC s-a bazat pe date referitoare exclusiv la trimestrul al patrulea din 2002 pentru a trage concluzii cu privire la capacitatea practicilor Intel să excludă un concurent la fel de eficient pe o perioadă mult mai lungă, și anume între 2002 și noiembrie 2005.
  • Lenovo: Comisia nu a prezentat suficiente dovezi cu privire la capacitatea reducerii acordate Lenovo de a avea un efect anticoncurențial, din cauza erorilor Comisiei în evaluarea reducerilor condiționate în cauză.
  • MSH: Comisia nu a stabilit la standardul legal necesar că, în perioada 1997 – 2008, plățile Intel către MSH erau capabile să aibă sau ar putea avea efecte anticoncurențiale.

În final, tribunalul a concluzionat că decizia atacată a fost totodată viciată de următoarele erori: Comisia (i) nu a luat în considerare în mod corespunzător criteriul privind cota de piață acoperită prin practica contestată; și (ii) nu a examinat durata reală a reducerilor. Având în vedere toate cele de mai sus, tribunalul a anulat decizia atacată în măsura în care a considerat că reducerile și plățile în cauză ar fi încălcat articolul 102 TFUE (privind abuzul poziției dominante). Întrucât tribunalul a considerat că nu era în măsură să identifice cuantumul amenzii care se referă numai la partea din decizie care nu a fost anulată, și anume restricțiile simple, amenda de 1,06 miliarde EUR aplicată Intel a fost anulată în totalitate.

Conform Dentons, un lucru este cert: Comisia trebuie sa acorde mai multă atenție testului AEC pentru a stabili o încălcare a regulilor concurenței. În cazul în care Comisia decide să nu efectueze un test AEC din motive tactice, pârâtul poate întotdeauna să își prezinte propria evaluare AEC, care trebuie apoi analizată de Comisie. Mai mult, abordarea probatorie și strictă a tribunalului cu privire la testul AEC evidențiază reticența Comisiei în aplicarea testului în cauză.

Chiar dacă decizia surpriză poate fi atacată încă o dată, aceasta este o înfrângere clară pentru Comisia Europeană, care nu a pierdut un dosar de această anvergură în instanță de mai bine de 20 de ani. În orice caz, Agustin Reyna (Organizaţia Europeană a Consumatorilor) susține ca avem nevoie urgentă de o accelerare a procedurilor antitrust si că nu poate dura atât de mult până la încheierea unui caz în care există preocupări atât de grave.

Decizia vine la sfârșitul unei îndelungate saga juridice, însă aceasta nu este o situație întru totul ieșită din comun, având în vedere amenzile deja acordate de Comisie, precum:

  • 2016 VW si BMW: aproximativ 700 milioane EUR pentru încălcarea regulilor antitrust, cu scopul de a limita utilizarea tehnologiei de curățare a emisiilor de CO2;
  • 2017 Google: 2.4 miliarde EUR pentru favorizarea propriilor servicii de cumpărături comparative;
  • 2018 Qualcomm: 1 miliard EUR pentru abuzul poziției dominante, făcând plăți semnificative către un client cheie, cu condiția ca acesta să nu cumpere de la competitori (precedent utilizat pentru amenda Intel); sau
  • 2018 Google: 4.3 miliarde EUR pentru practici ilegale privind dispozitivele mobile Android pentru a consolida și a favoriza motorul de căutare Google.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.