LEGEA 5542F2004

Legea 554/2004 – Contencios administrativ. Propunere legislativă.

11 minute • Miruna Casiana Dumitrașcu • 12 martie 2018


Parlamentarii noştri au venit cu o propunere legislativă în ceea ce priveşte Legea 554/2004 a contenciosului administrativ. Pentru a fi mult mai uşor de urmărit modificările, vom lua fiecare articol modificat, alăturat fiind forma pe care o regăsiți în vigoare.
-> Astfel, un prim articol ce se vrea modificat este art.2 alin.(1) lit.c).

FORMA ÎN VIGOARE

“act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;”

FORMA MODIFICATĂ

“act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ; litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt de competenţă de soluţionare a instanţelor de drept comun.”
-> Al doilea articol este art.5 alin.(3):

FORMA ÎN VIGOARE

“Actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgenţă, cele care privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale, epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.”

FORMA MODIFICATĂ

“În litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de razboi, al stării de asediu sau al celei de urgență, cele care privesc apararea și securitatea națională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum și pentru înlaturarea consecințelor calamitaților naturale, epidemiilor și epizotiilor nu sunt aplicabile prevederile art.14.

  • S-a decis ca alin.(4) art.5 să fie abrogat. Acesta prevede ca “În litigiile prevăzute la alin. (3) nu sunt aplicabile prevederile art. 14 şi 21.

-> A patra modificare consta în art.8 alin.(2).

FORMA ÎN VIGOARE

“Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului administrativ.”

FORMA MODIFICATĂ

“Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea și modificarea contractului administrativ, inclusiv cele avand ca obiect anularea acestor contracte.”
-> A cincea modificare: art.10 alin.(1)

FORMA ÎN VIGOARE

“Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”

FORMA MODIFICATĂ

“Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”

  • Se dorește a fi abrogat art.10 alin.(1^1), ce prevede: “Toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.

-> A șaptea modificare: art.10 alin.(3)

FORMA ÎN VIGOARE
“Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale.”
FORMA MODIFICATĂ

“Reclamantul se poate adresa numai instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul/sediul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul/sediul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale. Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci cand acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acesteia din proces. Orice dispoziții contrare se abrogă.”
-> A opta modificare: art.14, alin.(2).

FORMA ÎN VIGOARE

“Instanţa soluţionează cererea de suspendare, de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.”

FORMA MODIFICATĂ

“Instanţa soluţionează cererea de suspendare, de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. Procedura prevazută de art.200 si 201 C.P.C nu este aplicabilă. Întampinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 3 zile înainte de termenul de judecată. Reclamantul va lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei.
-> A noua modificare: art.17 alin.(1)

FORMA ÎN VIGOARE

“Cererile adresate instanţei se judecă de urgenţă şi cu precădere în şedinţă publică, în completul stabilit de lege.”

FORMA MODIFICATĂ

“Cererile adresate instanţei se judecă de urgenţă şi cu precădere în şedinţă publică, în completul stabilit de lege. Întampinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 10 zile înainte de termenul de judecată. Reclamantul va lua cunoștință de conținutul întampinării de la dosarul cauzei. Primul termen de judecată se va fixa în maxim 70 de zile de la data depuneri acțiunii pe rolul instanței.
-> A zecea modificare: art.20 alin.(2)

FORMA ÎN VIGOARE

“Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă.”

FORMA MODIFICATĂ

“Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă. Procedura prevăzută de art.493 C.P.C. nu se aplică în materia contenciosului administrativ.
-> A unsprezecea modificare: art.21

FORMA ÎN VIGOARE
Este abrogată.
FORMA MODIFICATĂ
(1) Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevazute de C.P.C, pronunțarea hotărârilor rămase definitive prin încălcarea principiului priorității dreptului Uniunii Europene, reglementat de art.148 alin.(2) coroborat cu art.20 alin.(2) din Constituția României, republicată.
(2) Sunt supuse revizuirii pentru motivul prevazut la alin.(1) și hotărarile definitive care nu evocă fondul.
(3) Cererea de revizuire se introduce în termenul de o lună de la data comunicarii hotărârii definitive și se soluționeaza de urgență si cu precădere.”

-> A douasprezecea modificare: art.24 alin.(3) si (4) 

FORMA ÎN VIGOARE
“(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate, instanţa de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 905 din Codul de procedură civilă.
(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.”
FORMA MODIFICATĂ
(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate, instanţa de executare, prin hotărârea dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 906 din Codul de procedură civilă.

(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 892 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.”
-> A treisprezecea modificare: art.25 alin.(2) si (3)
FORMA ÎN VIGOARE
“(2) Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) şi (4) se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
(3) Hotărârea pronunţată în condiţiile art. 24 alin. (4) este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la comunicare. Dacă hotărârea a fost pronunţată de curtea de apel ea va fi supusă recursului, în acelaşi termen.”
FORMA MODIFICATĂ
“(2) Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) şi (4) se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Procedura prevazută de art.200 si 201 C.P.P nu este aplicabilă. Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 3 zile înainte de termenul de judecată. Reclamantul va lua cunostință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei.

(3) Hotărârea pronunţată în condiţiile art. 24 alin. (4) este supusă numai recursului in termen de 5 zile de la comunicare.

-> Ultima modificare: dupa art.31 se introduce un nou articol.
“Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echhivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, și, respectiv, a Legii nr.164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Tinutul Herta, ca urmare a stării de razboi și a aplicarii Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative sunt de competența secțiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acțiunii.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *