right 1712994 1280

Legea electorală pentru Senat şi Camera Deputaţilor – aspecte de interes general

11 minute • Cristiana-Maria Druță • 11 decembrie 2016


Legea 208/2015 reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare, precum şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Caracterele dreptului la vot

Universal – toţi cetăţenii României pot vota, indiferent de sex, fără niciun fel de discriminare.

Liber exprimat – nimeni nu poate influenţa alegerea electorală a cetăţenilor români cu drept de vot sau nu îi poate constrânge să voteze/să nu voteze/să voteze cu cineva anume.

!Dreptul de vot este un drept potestativ  – cetăţenii români cu drept de vot pot alege să nu îşi exercite acest drept, fără a justifica alegerea făcută. Doar instanţa de judecată, prin hotărâre definitivă, poate limita dreptul la vot al unui cetăţean român!

Egal – fiecare cetăţean al României cu drept de vot are dreptul la un singur vot în cadrul unui scrutin electoral.

Secret – cetăţenii României cu drept de vot nu pot fi obligaţi şi nu li se poate pretinde de către nimeni să divulge cu cine au votat, iar cabinele de vot trebuie să asigure respectarea acestui drept.

Direct – fiecare cetăţean al României cu drept de vot poate vota personal în cadrul unui scrutin şi nu poate mandata pe altcineva să voteze în locul său.

!Cetăţenii români cu drept de vot de au domiciliul/reşedinţa în străinătate pot vota prin corespondenţă (vezi aici Legea privind votul prin corespondenţă http://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2015/11/Legea-288-pentru-completarea-Legii-208-2015.pdf )!

Nu au drept de vot:

  • persoanele cu probleme psihice constatate prin hotărâre judecătorească (puşi sub interdicţie)
  • persoanele cărora le-a fost limitat prin hotărâre judecătorească dreptul la vot

Nu au dreptul de a fi aleşi:

  • judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică
  • persoanele cu probleme psihice constatate prin hotărâre judecătorească (puşi sub interdicţie)
  • persoanele cărora le-a fost limitat/cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească dreptul la vot

Registrul electoral

!Cetăţenii români care împlinesc 18 ani în ziua alegerilor au drept de vot. Toţi cetăţenii români cu drept de vot sunt înscrişi în Registrul electoral!

!Orice alegător are dreptul de a solicita în scris primarului localităţii de  domiciliul/reşedinţă, respectiv Ministerului Afacerilor Externe, dacă are domiciliul sau reşedinţa în străinătate, informaţii cu privire la propriile date cu caracter personal înscrise în Registru şi dreptul de a primi răspuns la cererea sa în termen de 15 zile de la primirea ei!

Datele din Registrul electoral sunt folosite exclusiv în scopul derulării proceselor electorale.  Date obligatorii pentru cetăţenii cu domiciliul  în România:

  • numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
  • data naşterii şi locul naşterii;
  • codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, data emiterii actului de identitate şi data expirării acestuia;
  • ţara în care îşi are reşedinţa, dacă este cazul, adresa de domiciliu, adresa de reşedinţă, în ţară, precum şi perioada de valabilitate a acesteia;
  • numărul secţiei de votare.

Date obligatorii pentru cetăţenii cu domiciliul  în străinătate:

  • numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
  • data naşterii şi locul naşterii;
  • codul numeric personal şi adresa de domiciliu;
  • numărul paşaportului, data eliberării paşaportului şi data expirării acestuia.

Date obligatorii pentru cetăţenii români cu domiciliu în străinătate, dar care au reşedinţa temporară în România, pe lângă cele de mai sus:

  • adresa de reşedinţă din România;
  • seria şi numărul cărţii de identitate provizorii, data emiterii cărţii de identitate provizorii şi data expirării acesteia.

Radierea din Registrul electoral în caz de deces al cetăţenilor cu drept de vot cu domiciliu în România sau în străinătate se face din oficiu/la cererea persoanei interesate.

!Registrul electoral ≠ liste electorale!

Circumscripţiile electorale

!Există 43 de circumscripţii – câte una pentru fiecare judeţ al ţării (41), una pentru Municipiul Bucureşti şi una pentru cetăţenii români care votează în străinătate!

Numărul mandatelor senatorilor şi al deputaţilor este stabilit în fiecare circumscripţie în funcţie de numărul locuitorilor ce au domiciliul în circumscripţia respectivă (!atenţie! nu al persoanelor cu drept de vot):

  • 1 deputat la 73.000 de locuitori
  • 1 senator la 168.000 de locuitori

Pentru circumscripţiile în care se depăşeşte cu jumătate norma de reprezentare se mai adaugă un mandat de senator/deputat.

!Numărul mandatelor de deputaţi nu poate fi mai mic de 4, iar cel al mandatelor de senator nu poate fi mai mic de 2 pentru fiecare circumscripţie!

!Ziua alegerilor este în mod obligatoriu duminica!

Organismele electorale

  • Autoritatea Electorală Permanentă – are activitate permanentă, cu atribuţii în monitorizarea şi coordonarea procesului electoral, finanţarea corectă a partidelor politice.
  • Biroul Electoral Central – are activitate temporară, pe durata desfăşurării alegerilor; este format din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din maxim 12 reprezentanţi ai partidelor/alianţelor/ politice/electorale, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Are atribuţii de centralizare a rezultatelor alegerilor şi alte activităţi conexe, ce pot include şi anularea rezultatului alegerilor dintr-o secţie de votare/circuscripţie electorală în caz de nereguli.
  • Birouri electorale de circumscripţii – formate din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din maxim 9 reprezentanţi ai partidelor/alianţelor politice/electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în circumscripţia respectivă. Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are sediul în municipiul Bucureşti. Are atribuţii de monitorizare a alegerilor la nivel de circumscripţie, de înregistrare şi confirmare a candidaturilor depuse, precum şi alte activităţi conexe.
  • Oficii electorale de sector – funcţionează la nivelul fiecărui sector al Municipiului Bucureşti
  • Birouri electorale ale secţiilor de votare – sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, de regulă, magistraţi sau jurişti, precum şi din 7 membri, iar cele din străinătate au un preşedinte şi maxim 8 membri. Birourile electorale ale secţiilor de votare pot funcţiona cu minim 5 membri, iar cele din străinătate cu mai puţin de 3 membri, inclusiv preşedintele. Au atribuţii în verificarea îndeplinirii condiţiilor de vot, predarea buletinelor de vot şi alte atribuţii conexe.

!Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţul/soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale, iar calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni electorale!

!Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către participanţii la alegeri aflaţi pe buletinele de vot din circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data închiderii urnelor, sub sancţiunea decăderii!

Infracţiuni electorale (art. 385 – 319 din Codul penal):

  • Împiedicarea exercitării drepturilor electorale
  • Coruperea alegătorilor
  • Frauda la vot
  • Frauda la votul electronic
  • Violarea confidenţialităţii votului
  • Nerespectarea regimului urnei de vot
  • Falsificarea documentelor si evidentelor electorale

! Fraudă electorală =  orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral!

Secţiile de votare

Condiţii ce trebuie îndeplinite pentru fiecare secţie de votare

  • nu pot depăşi limitele localităţilor;
  • aceeaşi adresă a unui alegător nu poate fi arondată la mai multe secţii de votare;
  • numărul de alegători arondaţi unei secţii de votare nu poate fi mai mare de 2.000 şi mai mic de 50;
  • distanţa dintre sediul secţiei de votare şi domiciliul/reşedinţa alegătorului nu trebuie să depăşească 3 kilometri, iar aria teritorială a secţiei de votare trebuie să fie  compactă.

Secţiile de votare pentru cetăţenii români cu drept de vot ce au domiciliu/reşedinţa în străinătate se organizează pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare.

Buletinele de vot sunt NULE dacă se regăsesc în una din următoarele situaţii:

  • nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare;
  • au alt model decât cel legal aprobat;
  • ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora;
  • sunt voturi albe – nu au aplicată ştampila.

Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabile.

!În cazul în care pentru unele buletine de vot există opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul, în funcţie de părerea majorităţii membrilor biroului electoral al secţiei de votare!

!În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni. Acestea se soluţionează pe loc de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare!

Campania electorală

Listele de candidaţi pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor trebuie să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat. La algerile parlamentare nu au dreptul să participe candidaţi independenţi pe listele de candidaţi depuse de partidele/alianţele politice sau alianţele electorale.

Locuri în care este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală şi activităţi interzise:

  • unităţile militare;
  • spaţiile din şcoli în perioada de desfăşurare a cursurilor;
  • folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă;
  • orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase;
  • prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă cu 48 de ore înainte de ziua votării;
  • prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de ora 21,00, ora României în ziua votării.

Documente în baza cărora se poate exercita dreptul de vot

Cetăţenii români cu domiciliul/reşedinţa în România care îşi exercită dreptul de vot în ţată:

  • cartea de identitate;
  • cartea electronică de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate;
  • paşaportul diplomatic;
  • paşaportul diplomatic electronic;
  • paşaportul de serviciu;
  • paşaportul de serviciu electronic;
  • carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar cu adresa de reşedinţă în străinătate, care îşi exercită dreptul de vot în străinătate:

  • cartea de identitate;
  • cartea electronică de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate;
  • paşaportul diplomatic;
  • paşaportul diplomatic electronic;
  • paşaportul de serviciu;
  • paşaportul de serviciu electronic;
  • paşaportul simplu;
  • paşaportul simplu electronic;
  • paşaportul simplu temporar
  • obilagoriu: un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, care îşi exercită dreptul de vot în afara ţării:

  • paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu;
  • paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu;
  • paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţârii de domiciliu

!Toate documentele enumerate mai sus trebuie să fie valabile în ziua votului!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.