Legea privind diminuarea risipei alimentare
6 minute • ElizaT • 12 februarie 2019
Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare vizează întreg procesul de producţie al operatorilor economici din sectorul agroalimentar pentru a minimaliza alimentele ce ajung în coşul de gunoi.
Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt persoanele fizice sau juridice care răspund de îndeplinirea cerințelor legislației alimentare în cadrul întreprinderii cu profil alimentar aflată sub controlul lor.
Operatorii receptori sunt operatorii din sectorul agroalimentar care desfășoară activități sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, ce răspund de respectarea legislației din domeniul igienei alimentelor după preluarea acestora de la operatorii donatori, alimente ce sunt destinate a fi furnizate numai consumatorului final.
Prin consumator final se înţelege ultimul consumator al unui produs alimentar care nu folosește produsul ca parte a unei activități specifice profesioniştilor.
Data durabilității minimale este data-limită de consum până la care produsul alimentar își păstrează proprietățile specifice.
Produse aflate aproape de expirarea datei durabilității sunt produsele agroalimentare care pot fi donate și se încadrează în categoriile și termenele de valabilitate propuse de autoritatea din domeniu.
Donarea alimentelor aflate aproape de expirare
Legea nr. 217/2016 dă posibilitatea operatorilor economici de a lua măsuri privind transferul alimentelor care sunt aproape de data de expirare a durabilității minimale prin donare. Donarea se face către operatorii receptori. Atenţie însă, produsele pot face obiectul transferului oricând în ultimele 10 zile de valabilitate până la atingerea datei de expirare.
Direcționarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, provenite din donații, se face către operatorii receptori, de la caz la caz. Lor le este interzisă comercializarea alimentelor către alți operatori sau direct consumatorului final. Operatorul receptor poate dona alimente doar către consumatorul final, prin utilizarea acestora în incinta cantinelor sociale sau a altor obiective de alimentație publică.
Unitățile de alimentație publică de tipul restaurante, restaurante cu autoservire, cofetării, patiserii, plăcintării, simigerii, covrigării, case de comenzi, cantine-restaurant și altele asemenea pot dona alimente către operatorii receptori și către consumatorii finali.
Sunt excluse de la donare produsele alcoolice. Este, de asemenea, interzisă donarea către consumatorul final și către operatorul receptor a următoarelor alimente perisabile: sucuri de legume și fructe nepasteurizate, legume și fructe pretăiate, semințe germinate, alimente perisabile microbiologic de origine animală (alimentele perisabile microbiologic de origine animală pot fi totuşi donate pentru a fi transformate în produs finit).
Produsele alimentare care nu sunt comercializate din cauza unor aspecte de prezentare, defecte de ambalare sau alte defecte care nu pot prezenta niciun risc pentru sănătatea publică por fi donate; pentru aceasta trebuie efectuată însă o evaluare detaliată de către operatorul economic donator.
Totuşi, asociațiile și fundațiile care funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii nr. 219/2015 şi serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcționează în baza art. 27 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 pot comercializa alimente către consumatorul final, la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activității respective.
În situația în care operatorii receptori nu reușesc să doneze produsele agroalimentare până la expirarea datei durabilității minimale se aplică următoarele măsuri:
- eliminarea și utilizarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate;
- direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal prin transformarea în compost sau vederea valorificării lor prin transformare în biogaz;
- dirijarea către o unitate autorizată de neutralizare.
Beneficii
Operatorii economici care vor direcţiona alimentele provenite din donaţii vor bineficia de facilităţi fiscale potrvit Codului fiscal, adică operatorii economici vor beneficia de cheltuieli deductibile pentru cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradateşi care sunt neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă.
Sancţiuni
Încălcarea dispozițiilor privind donarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale constituie contravenție, dacă nu întrunește condițiile unei infracțiuni. Potrivit Legii 217 se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu atribuții de control în domeniul agroalimentar.
Măsuri concrete de prevenire pentru diminuarea risipei alimentare ce pot fi luate de operatorii economici
Operatorii economici din sectorul agroalimentar care au ca obiect producţia primară a alimentelor pot lua următoarele măsuri:
- planificare sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor;
- măsuri de minimizare a pierderilor înainte de recoltare, precum și măsuri de valorificare după recoltare, prin donare, comercializare, transformare în compost, biogaz;
- adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
- cercetare, inovare, tehnologizare/ retehnologizare – crearea de soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, boli și dăunători, realizarea unor sisteme performante de mașini și utilaje agricole destinate recoltării, sortării, depozitării și ambalării, care au drept scop diminuarea pierderilor de producție;
- adaptarea producției la condițiile de piață – cerere-ofertă, asigurarea trasabilității – plan de cultură în funcție de piața de desfacere;
- măsuri de educare și informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente;
- măsuri de redistribuire/utilizare a surplusului.
În cazul prelucrării şi al procesării, operatorii economici pot să realizeze:
- măsuri de planificare, reutilizare a produselor secundare sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor;
- măsuri de cercetare-dezvoltare-inovare;
- măsuri de tehnologizare/retehnologizare, automatizare/ digitalizare a procesului de producție/prelucrare/procesare în vederea minimizării pierderilor;
- metode inovative de tratare a alimentelor;
- adaptarea producției la condițiile de piață, cerere-ofertă;
- asigurarea trasabilității;
- măsuri privind donarea alimentelor către operatorii receptori și consumatorii finali;
- stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente;
- realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente.
Pentru depozitare, distribuție, comercializare, operatorii economici pot să întreprindă următoarele măsuri:
- realizarea și monitorizarea unui sistem FIFO „primul intrat – primul ieșit“ pentru stocurile de marfă;
- informarea/educarea consumatorilor cu privire la condițiile optime de utilizare și depozitare a alimentelor;
- colaborarea cu consumatorii și înțelegerea nevoilor acestora;
- realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente.
Pentru sectorul de industrie hotelieră și a serviciilor de alimentație publică, operatorii economici pot să întreprindă:
- măsuri de planificare sau alte instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor;
- realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente;
- realizarea unui sistem de monitorizare FIFO „primul intrat – primul ieșit“ a stocurilor de marfă/materii prime;
- măsuri de colectare separată a deșeurilor alimentare, pe categorii, în vederea reciclării/valorificării/eliminării conform ierarhiei deșeurilor și legislației specifice în vigoare.