cercetare de marca
Sumar articol

Marca ta e disponibilă? Cum se face o cercetare de marcă? #banidinIDEI

9 minute • Ana-Maria Udriste • 06 martie 2021

Marcă înregistrată, o sintagmă cu mare încărcătură emoțională (și bănească) pentru titular. Totuși, e nevoie de o atenție sporită până să ajungi să savurezi momentul înregistrării, altfel drumul este parcurs inutil. Tocmai de aceea este foarte important să știi ce înseamnă o cercetare de marcă și cum faci una.

E minunat să ai o idee și mai apoi să o faci cunoscută lumii. Oare sigur ești prima persoană căreia i-a încolțit această idee asupra denumirii sau reprezentării grafice?

De unde începi o cercetare de marcă?

Odată ce ai ales un teritoriu sau o țară (de exemplu, România, UE sau altă țară prin intermediul unei mărci internaționale) pentru care să ai protecție asupra mărcii, trebuie verificate motivele absolute de refuz ale mărcii la înregistrare (art. 5, L. nr. 84 din 5 aprilie 1998, republicată, privind mărcile și indicațiile geografice).

Dacă nu sunt respectate condițiile impuse de motivele absolute, atunci marca va fi respinsă printr-un Aviz de Refuz Provizoriu. Totuși, nu îți face griji, împotriva acestuia se poate depune un Punct de Vedere, prin care poți convinge examinatorul că marca ta poate fi înregistrată. Vom discuta pe larg acest subiect, într-un episod următor.

Cercetarea de marcă începe cu întrebarea: „Marca mea este identică sau chiar similară cu alte mărci?”. La această întrebare îți vei răspunde dacă vei căuta într-un loc anume conceput.

Locul acesta este registrul fiecărui oficiu. Registrul este public și poate fi accesat gratuit de către oricine.

Localizarea oficiului depinde de teritoriul pe care te-ai gândit să-ți faci cunoscută marca:

  • pentru teritoriul României, ai Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM);
  • când se dorește verificarea înregistrării pentru întreaga Uniune Europeană, vei căuta la Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO);
  • o marcă poate fi înregistrată și prin Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO); iată încă un oficiu în care să cauți;
  • pentru verificarea unei mărci în țări precum: Luxemburg, Belgia sau Țările de Jos, Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală (BOIP) îți va fi de folos;

Bonus: pentru a sprijini antreprenorii, Oficiul European pune la dispoziția acestora Procedura Fast Track, prin care se poate obține înregistrarea unei mărci într-un mod mult mai rapid decât la celelalte Oficii din Statele Membre.

Cum cauți în fiecare registru?

De reținut! Când începi cercetarea pentru marca ta, trebuie să verifici în fiecare registru. Dacă pe toate plaiurile sunt în regulă lucrurile, poți trece la înregistrarea mărcii.

Cum stabilești dacă marca este identică sau similară?

Ai găsit o marcă ce are „acel ceva” din marca ta. Pentru a-ți confirma că este identică sau similară, trebuie stabilit gradul de similaritate.

Gradul de similaritate se stabilește făcând analiza următoarelor aspecte:

  1. identitatea sau similaritatea semnelor **aflate în discuție;
  2. identitatea sau similaritatea/complementaritatea produselor și/sau serviciilor;
  3. existența riscului de confuzie, precum și a riscului de asociere **cu marca anterioară;

Pentru a fi sigur că ce ai căutat și găsit este corect, recomandăm apelarea la serviciile unui avocat în proprietate intelectuală sau ale unui consilier în proprietate industrială. Ochiul lor deja este format, astfel ai siguranța că încă ești pe tărâm legal.

Atenția asupra denumirii sau reprezentării grafice a viitoarei tale mărci se acordă când o concepi. Motivul, cum spuneam la început, este să nu depui efort degeaba și să te trezești în situația în care introduci cerere de marcă, dar deja există alta identică sau similară cu a ta.

În această situație, există riscul să ți se respingă marca. Dacă acest lucru se întâmplă, nu îți vei mai putea recupera banii dați pe taxele de înregistrare, onorariu designer, buget marketing, etc.

În legătură cu denumirea, specialiștii în marketing sunt acolo pentru tine ca să dea naștere părții estetice a mărcii, să o realizeze exact cum le spui tu (logo și alte cele trebuinciose). Logo-ul este luat aici strict cu referire la denumire, atunci când denumirea este stilizată (de exemplu, vrei ca numele mărcii să fie scris în stil gotic); „alte cele trebuincioase” înseamnă cuvântul/cuvintele cu care ți-ai botezat marca (de exemplu, alegi să dai mărcii numele „Gotica”… ar fi o linie vestimentară interesantă). Pentru mai multe detalii, vezi episodul 2 din seria noastră, unde am discutat despre diferențele dintre logo, brand și marcă.

https://youtu.be/JD9mFoIxxkQ

Cum faci ca denumirea să fie ceva unic? Există acele două mari criterii care merită luate în calcul: marca nu trebuie să arate întocmai la ce se referă produsul și/sau serviciul (descriptivă), trebuie să fie „aparte” și recognoscibilă, pentru a diferenția marca ta de toate celelalte (distinctivitate).

În privința clasificării mărcii, există (tot) două tipuri de clasificare:

  • clasificarea de la Viena – elementele vizuale ce se regăsesc în marca figurativă sau combinată (de exemplu: cercuri, coroane, pești, stele, etc.); aici putem vorbi despre un al doilea tip de logo, cel care este un simplu element figurativ, fără acompanierea denumirii
  • clasificarea de la Nisa – aici descoperi cele 45 de clase împărțite astfel: de la 1 la 34 sunt tipurile de produse la care poate face referire o marcă, iar de la 35 la 45 sunt serviciile

Într-o marcă pot fi regăsite atât produse, cât și servicii sau mai multe de același tip (mai multe produse/mai multe servicii). De exemplu, marca „Don Quijote” poate promova atât echitația (serviciu), cât și articole pentru vânătoare (produs).

De reținut: Da, tot pentru a avea o marcă unică, te gândești să folosești mai multe clase. Totuși, atenție sporită, rogu-te, pentru că ajungi să fii decăzut din folosirea mărcii tale dacă nu dovedești ulterior că sunt folosite toate clasele pentru care ai cerut protecție (ele trebuie să fie utile). Dacă „Don Quijote” nu a comercializat vreodată articole de vânătoare, atunci tu, titularul mărcii, pierzi dreptul de a o folosi pentru acea clasă, căci tu de la început ai văzut-o ca pe un tot unitar (cu echitație ȘI articole de vânătoare).

Rezumatul celor spuse: atunci când faci o cercetare de marcă, pentru a stabili dacă marca la care te-ai gândit este identică sau similară cu alta deja înregistrată, trebuie să fii atent la denumirea mărcii și la clasificarea căreia îi aparține. Pentru analize profunde ale acestora, avocatul în proprietate intelectuală sau consilierul în proprietate industrială te poate ajuta cu plăcere.

Poți salva marca?

Ai făcut cercetarea de marcă și ai ajuns la o concluzie. Ai fost atent, dar tot ai ajuns să fii surprins, descoperind o marcă identică sau una similară deja existentă. Acum, este normal să vrei să afli ce soluții ai. Din moment ce, în principiu, o formă similară nu e permisă, înregistrarea unei mărci poate deveni mai dificilă. Însă, când vine vorba de similaritate între mărci, cel mai bine este să discuți în prealabil cu un avocat pe proprietate intelectuală sau un consilier în proprietate industrială.

Povestioarele fac publicul atent, așa că iată cauza Big Mac. Aici, McDonald’s s-a simțit jignit și a formulat opoziție, pentru că un fast food din Irlanda a dorit să înregistreze o marcă teoretic similară. Vorbeam despre denumirea și clasificarea mărcii; fast food-ul din Irlanda dorea folosirea atât a denumirii burger-ului (Supermac), cât și a clasei pentru mâncare, mai ales burger.

Totuși, lucrurile au luat o turnură interesantă în momentul în care solicitantul irlandez al mărcii Supermac a cerut EUIPO ca, înainte de a continua opoziția, cei de la McDonald’s să facă dovada folosirii efective a mărcii Big Mac, așa cum a fost ea înregistrată. Examinatorii EUIPO nu au fost mulțumiți cu documentele depuse de către marele lanț internațional de fast food, așa că a decăzut McDonald’s din dreptul de a folosi marca Big Mac.

În prezent, procesul se află în faza apelului.

Drept consecință, până la definitivarea hotărârii, acum pe teritoriul UE, oricine poate folosi denumirea ***Big Mac. De altminteri, asta au făcut cei de la Burger King, schimbându-și pentru scurt timp în meniu denumirea produsului propriu Whopper în *Like a Big Mac, but juicier.

Acum sper că am făcut clar și de ce este important să alegi cu atenție lista de produse și/sau servicii încă de la început. Pentru că dacă nu folosești marca pentru toate clasele, așa cum a fost înregistrată, există riscul să fii decăzut.

Așadar, soluțiile pentru salvarea mărcii tale vor curge în urma formulării unei opoziții. Cum suspansul face viața palpitantă, vor fi date detalii despre opoziție într-un alt articol.

La ce ne ajută o cercetare de marcă în final?

O cercetare de marcă este esențială atunci când vrei să dai naștere unei mărci. Ea te poate scuti de pierderea timpului și de depunerea în zadar a unor sume semnificative de bani.

Pentru a fi sigur că realizezi o cercetare de marcă ce dă roade, ține cont de:

  • teritoriul pentru care vrei protecție;
  • denumirea și lista de servicii și/sau produse;
  • gradul de similaritate între marca ta și una anterioară;
  • discută în prealabil cu un avocat în proprietate intelectuală sau un consilier în proprietate industrială.

Dacă toate arată bine, poți trece la înregistrarea mărcii.

Noi îți urăm mult succes! Dacă ai nevoie de un pic de ajutor la înregistrarea mărcii sau ai alte întrebări, scrie-ne.

Poză de Gabby K from pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *