Modificarile aduse codului de procedura penala
15 minute • Mihai Mutulescu • 10 noiembrie 2016
Nici codul de procedură penală nu a fost uitat, suferind astfel o multitudine de modificări prin OUG 18/2016.
Astfel, din modificările aduse NCPP le vom enumera pe cele mai importante, considerându-le veritabile modificări de fond.
Noi cazuri in care instanta penala nu solutioneaza actiunea civila
Legiuitorul a introdus prima modificare substanțială în alin. 5 al art. 25 NCPP, articol ce reglementează faptul ca, instanța, atunci când soluționează un proces penal, va rezolva prin hotărârea respectivă și acțiunea civilă ce decurge cu procesul penal. În acțiunea civilă, persoanele reglementate de lege iși întemeiază pretențiile pe care le au pentru repararea prejudiciilor suferite din fapta penală. În alineatul 5 erau menționate cazurile în care instanța penală nu rezolva acțiunea civilă. La aceste cazuri (achitare sau încetare a procesului penal) s-a adaugat și cel în care persoana vătămată își retrage plângerea prin care a început acțiunea penală, astfel, acțiunea civilă va urma să fie soluționată de o instanță civilă.
Art. 25: Rezolvarea acţiunii civile în procesul penal
(1)Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiunii penale, cât şi asupra acţiunii civile.
(2)Când acţiunea civilă are ca obiect repararea prejudiciului material prin restituirea lucrului, iar aceasta este posibilă, instanţa dispune ca lucrul să fie restituit părţii civile.
(3)Instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.
(5)În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
(6)Instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă şi în cazul în care moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii civile nu îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile sau, după caz, partea civilă nu indică moştenitorii, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) şi (2).
Persoana vatamata poate cere reunirea cauzei
Altă modificare survine în alin. 1 al art. 45 NCPP, unde modificarea constă în faptul că și persoana vatămată poate cere reunirea cauzei, nu doar procurorul și părțile (inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente), aceeași modificare având loc si la art. 72 NCPP, cu privire la strămutarea cauzei.
Art. 45: Procedura de reunire a cauzelor(1)Reunirea cauzelor se poate dispune la cererea procurorului, a părţilor, a persoanei vătămate şi din oficiu de către instanţa competentă.(2)Cauzele se pot reuni dacă ele se află în faţa primei instanţe, chiar după desfiinţarea sau casarea hotărârii, sau în faţa instanţei de apel.(3)Instanţa se pronunţă prin încheiere care poate fi atacată numai odată cu fondul.
Comisia rogatorie
În art. 59 NCPP s-a renunțat la sintagma ”el însuși” din construcția ”când anumite acte de urmărire penală trebuie să fie efectuate în afara razei teritoriale în care se face urmărirea, procurorul sau, după caz, organul de cercetare penală poate să le efectueze el insusi” și s-a renunțat la enunțarea procurorului din teza finală, ce limita sfera celor care puteau dispune efecturea comisiei rogatorii (comisia rogatorie se dispune atunci când e nevoie de efectuarea unor acte de cercetare sau urmărire penală acolo unde organul împuternicit nu are jurisdicție).
Prin analiza lexico-gramaticală a articolului inainte de modificare, se obtinea o restrangere a atributiilor procurorului si a organului de cercetare penala, in prima teza fiind eliminat procurorul, iar in ultima fiind eliminat organul de cercetare penala.
Art. 59: Extinderea competenţei teritoriale(1)Când anumite acte de urmărire penală trebuie să fie efectuate în afara razei teritoriale în care se face urmărirea, procurorul sau, după caz, organul de cercetare penală poate să le efectueze ori poate dispune efectuarea lor prin comisie rogatorie sau prin delegare.(2)În cuprinsul aceleiaşi localităţi, procurorul sau organul de cercetare penală, după caz, efectuează toate actele de urmărire, chiar dacă unele dintre acestea trebuie îndeplinite în afara razei sale teritoriale.
Procedura de solutionare a abtinerii si recuzarii
Art. 68 NCPP se extinde, fiind imbogățit cu un nou alineat – 91 – care stabilește procedura prin care se rezolvă cererea de abținere sau recuzare, stabilind ca aceasta va fi rezolvată de un judecator de la aceeași instanță, care iși desfășoară activitatea intr-o secție ce are aceeași specializare, iar in cazul in care o secție cu aceeași specializare nu există, un judecător de la o instanță ierarhic superioară va desemna un judecator de la altă instanță, aceeași specializare.
Art. 68: Procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării(1)Abţinerea sau recuzarea judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară se soluţionează de un judecător de la aceeaşi instanţă.(2)Abţinerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluţionează de un alt complet de judecată.(3)Abţinerea sau recuzarea magistratului-asistent se soluţionează de completul de judecată.(4)Abţinerea sau recuzarea grefierului se soluţionează de judecătorul de drepturi şi libertăţi, de judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de completul de judecată.(5)Soluţionarea abţinerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu. Dacă apreciază necesar pentru soluţionarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări şi poate asculta procurorul, subiecţii procesuali principali, părţile şi persoana care se abţine sau a cărei recuzare se solicită.(6)În caz de admitere a abţinerii sau a recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se menţin.(7)Încheierea prin care se soluţionează abţinerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac.(8)Când pentru soluţionarea abţinerii sau a recuzării nu poate fi desemnat un judecător din cadrul aceleiaşi instanţe sau, în cazul instanţelor organizate pe secţii, din cadrul aceleiaşi secţii şi nici din cadrul unei secţii cu aceeaşi specializare, cererea se soluţionează de un judecător de la instanţa ierarhic superioară.(9)La instanţele care nu sunt organizate pe secţii, în cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea şi nu se poate desemna un judecător de la instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.(91)În cazul în care se admite abţinerea sau recuzarea, dacă instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei este organizată pe secţii şi nu se poate desemna un judecător de la secţia corespunzătoare a acestei instanţe, soluţionarea cauzei se realizează de o altă secţie a aceleiaşi instanţe, care are aceeaşi specializare. Dacă nu există o secţie cu aceeaşi specializare, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară desemnează o altă instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.(10)Dispoziţiile alin. (8)-(91) se aplică în mod corespunzător şi în cazul soluţionării abţinerii sau recuzării judecătorului care face parte din completul de judecată.
Stramutarea este posibila si in camera preliminara
Camera preliminara reprezinta etapa procesului penal, care, după punerea în mișcare a acțiunii penale și înainte de trimiterea cauzei spre judecare se verifică legalitatea trimiterii în judecată, mai exact dacă fapta a fost încadrată corect, dacă au fost respectate prevederile legale în ceea ce privește administrarea probelor etc.
O altă modificare importantă o reprezintă faptul că strămutarea cauzei este posibilă şi în cazul procedurii de cameră preliminară, iar judecarea acesteia se efectuează de către instanţa de la care s-a strămutat cauza. Până la aprobarea ordonanţei nu exista posibilitatea de a cere strămutarea cauzei în procedura de cameră preliminară.
Art. 75: Alte dispoziţii(1)După strămutarea cauzei, contestaţiile şi celelalte căi de atac se judecă de instanţele corespunzătoare din circumscripţia instanţei la care s-a strămutat cauza(2)Prevederile art. 71-74 se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră preliminară.(3)Când strămutarea se dispune în cursul procedurii de cameră preliminară, judecarea cauzei se efectuează de către instanţa la care s-a strămutat cauza, iar procurorul căruia i-a fost restituit dosarul, dacă dispune din nou trimiterea în judecată, va sesiza tot instanţa la care s-a strămutat cauza, cu excepţia situaţiei în care aceasta nu mai este competentă.(4)În cazul în care se dispune strămutarea judecării căii de atac a apelului, rejudecarea cauzei, în caz de desfiinţare a sentinţei cu trimitere spre rejudecare, se va efectua de către instanţa corespunzătoare în grad celei care a soluţionat fondul din circumscripţia celei la care s-a strămutat cauza, indicată prin decizia de desfiinţare.
Gratuitatea interpretului
In art. 81NCPP se introduce un nou alineat care stipulează faptul că, în cazul în care persoana vătămată nu se poate exprima sau comunica bine în limba română, aceasta va beneficia de un interpret în mod gratuit. Aceasta prevedere intervine în cazul procedurii de cameră preliminară. În cazurile urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se apreciază că acest lucru este necesar și că nu împiedică exercitarea drepturilor persoanei vătămate.
Asistenta juridica obligatorie in cazul camerei preliminare
O modificare importantă o reprezintă faptul că asistenţa juridică devine obligatorie şi în cazul procedurii de cameră preliminară în cazul în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
Noi reguli de audiere a persoanei vatamate
Art. 111 NCPP se modifica, primind 5 alineate, de la alin. 6 pana la 10, stabilind noi reguli de audiere a persoanei vătămate, astfel, ea putând fi audiată în incinte concepute special în acest scop, făcându-se prin intermediul sau în prezenţa unui psiholog ori a unui specialist în consilierea victimelor. De asemenea, audierea şi eventuala reaudiere se va realiza de aceaşi persoană, dacă acest lucru nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului.
Art. 111: Modul de audiere a persoanei vătămate(1)La începutul primei audieri, organul judiciar adresează persoanei vătămate întrebările prevăzute la art. 107, care se aplică în mod corespunzător.(2)Persoanei vătămate i se aduc la cunoştinţă următoarele drepturi şi obligaţii:a)dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;b)dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;c)dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, în condiţiile prevăzute de lege;d)dreptul de a fi încunoştinţată cu privire la desfăşurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum şi dreptul de a se constitui parte civilă;e)obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare;f)obligaţia de a comunica orice schimbare de adresă;(3)Dispoziţiile art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 110 se aplică în mod corespunzător.(4)În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă.(5)Persoanei vătămate i se aduce la cunoştinţă cu ocazia primei audieri faptul că, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, poate să fie informată cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea acestuia.(6)În cazul persoanelor vătămate pentru care a fost stabilită în condiţiile legii existenţa unor nevoi specifice de protecţie, organul judiciar poate dispune una sau mai multe dintre următoarele măsuri, atunci când este posibil şi când acesta apreciază că nu se aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor:a)audierea acestora în incinte concepute sau adaptate acestui scop;b)audierea acestora prin intermediul sau în prezenţa unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor;c)audierea acestora, cât şi eventuala lor reaudiere se realizează de aceeaşi persoană, dacă acest lucru este posibil şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.(7)Audierea de către organele de cercetare penală a persoanelor vătămate care au fost victime ale infracţiunii de violenţă în familie, prevăzută de art. 199 din Codul penal, ale infracţiunilor de viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor şi corupere sexuală a minorilor, prevăzute la art. 218-221 din Codul penal, ale infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută la art. 197 din Codul penal, hărţuire, prevăzută de art. 208 din Codul penal, şi hărţuire sexuală, prevăzută de art. 223 din Codul penal, precum şi în alte cazuri în care, din cauza împrejurărilor comiterii faptei, acest lucru se apreciază ca fiind necesar, se efectuează numai de către o persoană de acelaşi sex cu persoana vătămată, la cererea acesteia, cu excepţia cazului când organul judiciar apreciază că aceasta aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.(8)Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio sau audiovideo este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia persoanei vătămate, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.(9)Audierea persoanei vătămate de către organul judiciar care a înregistrat o plângere cu privire la săvârşirea unei infracţiuni se desfăşoară de îndată, iar, dacă acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate.(10)Declaraţia dată de persoana vătămată în condiţiile alin. (9) constituie mijloc de probă chiar dacă a fost administrată înainte de începerea urmăririi penale.
Solicitarea situatiilor financiare
În alin. 1 al art. 153 întalnim o modificare ce constă in faptul că procurorul va putea solicita informaţii unei instituţii de credit sau oricărei alte instituţii care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane, dacă există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Procurorul are întreaga libertate de a solicita acest lucru, el nu este constrâns așa cum era înainte de modificare de aprobarea din partea judecătorului.
Perchezitia informatica
Dupa art. 168 NCPP se introduce un nou articol, si anume 1681, prin care se lărgește sfera de aplicare a efeectuării unei percheziții informatice, în sensul că aceeasta se poate realiza şi de către lucrători de poliţie specializaţi, în prezența procurorului sau a organului de cercetare penală.
Revocarea sau inlocuirea masurilor preventive
Totodată, cererea de revocare sau înlocuire a măsurii preventive formulată de inculpat se va adresa în scris şi procurorului nu doar judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară sau instanţei de judecată, conform art. 242 alin. 5 NCPP.
Extradarea activa
Contestaţia împotriva suspendării judecării în caz de extrădare activă se va judeca cu participarea procurorului. În vechea reglementare contestaţia era soluţionată fără participarea procurorului şi a părţilor, ele fiind doar citate.
Contestatia in anulare
O ultimă schimbare importantă o regăsim în cazul contestaţiei în anulare, termenul de introducere a acesteia se modifică. Aceasta poate fi introdusă în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel, faţă de 10 zile prevăzut anterior.
O nouă excepţie de la această regulă este introdusă. Cererea poate fi introdusă oricând, în cazul, art. 426 lit. b) NCPP, atunci când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, dar şi în cazul în care împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă, prevăzută de art. 427 lit. i) NCPP.
