Template avocatoo

Monitorul Oficial al Romaniei nr. 906 din 10 noiembrie 2016

123 minute • Monitorul Oficial • 10 noiembrie 2016


DECRET pentru promulgarea Legii privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun

Emitent PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

Preşedintele României d e c r e t e a z ă:

ARTICOL UNIC

Se promulgă Legea privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS Bucureşti, 3 noiembrie 2016.

Nr. 915.

LEGE privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun Emitent PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I

Dispoziţii generale Articolul 1

Obiectul de reglementare

(1)    Prezenta lege stabileşte măsurile aplicabile pentru:

a) fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe prin reglementarea utilizării ingredientelor, emisiilor produselor din tutun şi obligaţiilor de raportare aferente, nivelurilor maxime aferente emisiilor de gudron, nicotină şi monoxid de carbon pentru ţigarete;

b) etichetarea şi ambalarea, inclusiv avertismentele de sănătate care trebuie să figureze pe pachetele unitare ale produselor din tutun şi pe orice ambalaj exterior, trasabilitatea şi elementele de securitate care se aplică produselor din tutun;

c) interdicţia introducerii pe piaţă a tutunului pentru uz oral;

d) vânzările transfrontaliere la distanţă de produse din tutun;

e) notificarea produselor noi din tutun;

f) introducerea pe piaţă şi etichetarea anumitor produse care sunt similare produselor din tutun, şi anume ţigaretele electronice şi flacoanele de reumplere şi produsele din plante pentru fumat.

(2)    Scopul prezentei legi este asigurarea unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii publice, în special a tinerilor, faţă de efectele dăunătoare ale consumului de tutun şi de produse conexe, în condiţiile asigurării liberei circulaţii a produselor din tutun şi a produselor conexe şi a respectării prevederilor Convenţiei-cadru WHO pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva, Elveţia, la 21 mai 2003, ratificată prin Legea nr. 332/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.088 din 2 decembrie 2005.

Articolul 2

Definiţii

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) tutun – frunze şi alte părţi naturale, prelucrate sau neprelucrate, ale plantelor de tutun, inclusiv tutun expandat şi reconstituit;

b) tutun de pipă – tutun care poate fi consumat prin intermediul unui proces de combustie şi destinat exclusiv pentru a fi utilizat într-o pipă;

c) tutun de rulat – tutun care poate fi utilizat pentru confecţionarea ţigaretelor de către consumatori;

d) produse din tutun – produse care pot fi consumate şi care constau, chiar şi parţial, în tutun, indiferent dacă acesta este sau nu modificat genetic;

e) produs din tutun care nu arde – un produs din tutun care nu implică un proces de combustie, inclusiv tutunul pentru mestecat, tutunul pentru uz nazal şi tutunul pentru uz oral;

f) tutun pentru mestecat – un produs din tutun care nu arde, destinat exclusiv pentru a fi mestecat;

g) tutun pentru uz nazal – un produs din tutun care nu arde şi care poate fi consumat pe cale nazală;

h) tutun pentru uz oral – toate produsele din tutun pentru uz oral, cu excepţia celor destinate a fi inhalate sau mestecate, realizate în întregime sau parţial din tutun, sub formă de pulbere sau particule sau în orice combinaţie a formelor respective, în special cele prezentate ca săculeţe porţionate sau săculeţe poroase;

i) produse din tutun pentru fumat – produse din tutun, altele decât produsele din tutun care nu ard;

j) ţigaretă – un rulou de tutun învelit în hârtie care poate fi consumat prin intermediul unui proces de combustie, astfel cum este definit la art. 354 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

k) ţigară (trabuc) sau ţigară de foi – un rulou din tutun care poate fi consumat prin intermediul unui proces de combustie, astfel cum este definit la art. 354 alin.

(3)    din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

l) cigarillos – un trabuc de dimensiuni mici şi cu o greutate maximă de 3 grame fiecare;

m) tutun pentru narghilea – un produs din tutun care poate fi consumat prin intermediul unei narghilele. În sensul prezentei legi, tutunul pentru narghilea se consideră a fi un produs din tutun pentru fumat. Dacă un produs din tutun poate fi utilizat atât pentru narghilea, cât şi pentru rulat, acesta se consideră că este tutun pentru rulat;

n) nou produs din tutun – un produs din tutun care este introdus pe piaţa Uniunii Europene după data de 19 mai 2014 şi care nu se încadrează în niciuna dintre următoarele categorii: ţigarete, tutun de rulat, tutun de pipă, tutun pentru narghilea, ţigară (trabuc), ţigări de foi, cigarillos, tutun de mestecat, tutun pentru uz nazal sau tutun pentru uz oral;

o) produs din plante pentru fumat – un produs pe bază de plante, ierburi sau fructe, care nu conţine tutun şi care poate fi consumat prin intermediul unui proces de combustie;

p) flacon de reumplere a ţigaretei electronice – un recipient cu un lichid care conţine nicotină şi care poate fi folosit pentru reumplerea acesteia;

q) ingredient – tutun, un aditiv, precum şi orice substanţă sau element prezent într-un produs din tutun sau produs conex finit, inclusiv hârtia, filtrul, cerneala, capsulele şi adezivii;

r) nicotină – alcaloizi nicotinici;

s) gudron – condensatul anhidru brut de fum, care nu conţine nicotină;

ş)emisii – substanţe care sunt eliberate atunci când un produs din tutun sau un produs conex este utilizat potrivit destinaţiei sale, cum ar fi substanţele care se găsesc în fum sau substanţele eliberate în timpul procesului de utilizare a produselor din tutun care nu ard;

t) nivel maxim sau nivel maxim al emisiilor – conţinutul sau emisiile maxime, inclusiv zero, pentru o substanţă dintr-un produs din tutun, măsurate în miligrame; ţ)aditiv – o substanţă, alta decât tutunul, care este adăugată unui produs din tutun, unui pachet unitar sau oricărui ambalaj exterior al acestuia;

u) aromă – un aditiv care conferă miros şi/sau gust;

v) aromă caracteristică – un miros sau un gust diferit de cel al tutunului care este perceptibil în mod clar, care este determinat de un aditiv sau de o combinaţie de aditivi, incluzând neexhaustiv fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri, mentol sau vanilie, şi care este perceptibil înainte sau în timpul consumării produsului din tutun;

w) potenţial de dependenţă – potenţialul farmacologic al unei substanţe de a cauza dependenţă, o stare care afectează capacitatea unei persoane de a-şi controla comportamentul, de regulă printr-un mecanism de recompensă sau de uşurare a simptomelor sevrajului ori ambele;

x) toxicitate – gradul în care o substanţă poate determina efecte nocive asupra organismului uman, inclusiv efecte care apar în timp, de obicei prin consumul sau expunerea în mod repetat sau continuu;

y) modificare substanţială a circumstanţelor – o creştere a volumului vânzărilor pe categorii de produse de cel puţin 10% în cel puţin 5 state membre, pe baza datelor de vânzări transmise în conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. i), sau o creştere a nivelului prevalenţei utilizării în grupul de consumatori cu vârsta mai mică de 25 de ani cu cel puţin 5% în cel puţin 5 state membre pentru respectiva categorie de produse, pe baza raportului „Atitudinile europenilor privind tutunul” din mai 2012 al Eurobarometrului special 385 sau pe baza unor studii de prevalenţă echivalente. Se consideră că nu a avut loc o modificare substanţială a circumstanţelor dacă volumul de vânzări al categoriei de produse la nivelul vânzării cu amănuntul nu depăşeşte 2,5% din volumul total al vânzărilor de produse din tutun de la nivelul Uniunii Europene;

z) ambalaj exterior – orice formă de ambalaj utilizată pentru introducerea pe piaţă a produselor din tutun şi a produselor conexe şi care include un pachet unitar sau o grupare de pachete unitare; foliile transparente nu sunt considerate ambalaj exterior;

aa) pachet unitar – cel mai mic ambalaj individual al unui produs din tutun sau produs conex care este introdus pe piaţă;

bb) pungă – un pachet unitar de tutun de rulat, fie sub forma unui buzunar dreptunghiular cu o clapă care acoperă deschizătura, fie sub forma unei pungi care se menţine în poziţie verticală;

cc) avertisment de sănătate – un avertisment privind efectele adverse asupra sănătăţii umane ale produsului sau alte consecinţe nedorite ale consumului acestuia, inclusiv avertismente sub formă de text, avertismentele de sănătate combinate, avertismentele generale şi mesajele de informare, în conformitate cu prezenta lege;

dd) avertisment de sănătate combinat – un avertisment de sănătate care combină un avertisment sub formă de text şi o fotografie sau ilustraţie corespunzătoare, în conformitate cu prezenta lege;

ee) vânzări transfrontaliere la distanţă – vânzări la distanţă către consumatori atunci când, în momentul în care consumatorul comandă produsul de la un punct de vânzare cu amănuntul, consumatorul se află într-un alt stat membru decât statul membru sau ţara terţă în care este stabilit punctul de vânzare cu amănuntul respectiv. Un punct de vânzare cu amănuntul este considerat ca fiind stabilit într-un stat membru:

• în cazul unei persoane fizice – dacă aceasta are sediul activităţilor economice în statul membru respectiv;

• în alte cazuri – dacă punctul de vânzare cu amănuntul are sediul social, administraţia centrală sau sediul activităţilor economice, inclusiv o sucursală, agenţie sau orice altă unitate economică, în statul membru respectiv;

ff) consumator de produse din tutun şi de produse conexe – o persoană fizică ce acţionează în alte scopuri decât comerciale, economice, meşteşugăreşti sau profesionale;

gg) sistem de verificare a vârstei – un sistem informatic care confirmă inechivoc vârsta consumatorului în mod electronic, în conformitate cu cerinţele legislaţiei din statul membru în care se află consumatorul;

hh) producător de produse din tutun şi de produse conexe – orice persoană fizică sau juridică ce fabrică un produs din tutun sau produse conexe ori are un astfel

de produs conceput sau fabricat şi comercializează produsul respectiv sub numele sau marca sa;

ii) import de produse din tutun sau de produse conexe – intrarea pe teritoriul Uniunii Europene a unor astfel de produse, cu excepţia produselor care sunt supuse unei proceduri sau unui regim vamal suspensiv la intrarea în Uniune, precum şi scoaterea lor de sub incidenţa unei proceduri sau a unui regim vamal suspensiv; jj) importator de produse din tutun sau de produse conexe – persoana juridică, proprietarul sau administratorul care are dreptul de a dispune cu privire la produsele din tutun sau la produsele conexe care au fost aduse pe teritoriul Uniunii Europene;

kk) introducere pe piaţă – punerea produselor, indiferent de locul lor de fabricare, la dispoziţia consumatorilor din România sau din celelalte state membre ale Uniunii Europene, cu sau fără plată, inclusiv prin vânzare la distanţă. În cazul vânzărilor transfrontaliere la distanţă, produsul este considerat ca fiind introdus pe piaţă în statul membru în care este situat consumatorul;

ll) punct de vânzare cu amănuntul – orice punct de vânzare prin care produsele din tutun sunt introduse pe piaţă inclusiv de către o persoană fizică;

mm) publicitate pentru ţigareta electronică şi/sau flacon de reumplere – orice formă de comunicare comercială care are ca scop sau ca efect direct ori indirect

promovarea ţigaretelor electronice şi/sau a flacoanelor de reumplere;

nn) sponsorizare pentru promovarea ţigaretei electronice şi/sau flacoanelor de reumplere – orice formă de contribuţie publică sau privată la evenimente ori activităţi sau în favoarea unei persoane, dacă această contribuţie fie are scopul, fie are efectul direct ori indirect de a promova ţigaretele electronice şi/sau flacoanele de reumplere;

oo) servicii ale societăţii informaţionale – orice servicii de acest tip, astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (1) pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

pp) profesionişti în domeniul comerţului cu ţigarete electronice şi/sau flacoane de reumplere – orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară o activitate în domeniul producţiei ori comercializării ţigaretelor electronice şi/sau a flacoanelor de reumplere sau al consultanţei profesionale care priveşte ţigaretele electronice şi/sau flacoanele de reumplere;

qq) proprietăţi CMTR – proprietăţile cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere ale aditivilor din produsele din tutun, inclusiv în forma arsă; rr) stat membru – statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European.

Capitolul II

Ingrediente şi emisii Articolul 3

Nivelurile maxime ale emisiilor de gudron, nicotină, monoxid de carbon şi alte substanţe

(1)    Nivelurile maxime ale emisiilor ţigaretelor introduse pe piaţă sau fabricate în România nu sunt mai mari de:

a) 10 mg de gudron/ţigaretă;

b) 1 mg de nicotină/ţigaretă;

c) 10 mg de monoxid de carbon/ţigaretă.

(2)    Diminuarea nivelurilor maxime ale emisiilor ţigaretelor prevăzute la alin. (1), adoptată prin acte delegate ale Comisiei Europene, este pusă în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(3)    Ministerul Sănătăţii notifică Comisiei Europene orice nivel maxim al emisiilor pe care îl stabileşte pentru emisiile ţigaretelor, altele decât emisiile prevăzute la alin. (1), şi pentru emisiile altor produse din tutun decât ţigaretele.

(4)    Standardele referitoare la nivelurile maxime ale emisiilor pentru emisiile ţigaretelor, altele decât emisiile prevăzute la alin. (1), şi pentru emisiile produselor din tutun, altele decât ţigaretele, adoptate prin acte delegate ale Comisiei Europene, sunt puse în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Metode de măsurare

(1)    Emisiile de gudron, nicotină şi monoxid de carbon ale ţigaretelor se măsoară pe baza Standardului ISO 4387 pentru gudron, a Standardului ISO 10315 pentru nicotină şi a Standardului ISO 8454 pentru monoxid de carbon.

(2)    Exactitatea măsurătorilor referitoare la gudron, nicotină şi monoxid de carbon se stabileşte în conformitate cu Standardul ISO 8243.

(3)    Măsurătorile prevăzute la alin. (1) şi (2) se verifică de către laboratoarele din România agreate şi monitorizate de către Ministerul Sănătăţii sau de către laboratoare din alte state membre, agreate şi monitorizate de autorităţile competente ale statelor respective, incluse în lista de laboratoare autorizate în statele membre, publicată de Comisia Europeană.

(4)    Laboratoarele prevăzute la alin. (3) nu sunt deţinute şi nici controlate în mod direct sau indirect de către producătorii sau importatorii de produse din tutun.

(5)    Ministerul Sănătăţii întocmeşte şi actualizează, în cazul în care survin modificări, lista laboratoarelor din România agreate şi monitorizate şi o transmite Comisiei Europene, însoţită de criteriile utilizate pentru agreare şi de mijloacele de monitorizare aplicate.

(6)    Criteriile utilizate pentru agrearea laboratoarelor din România şi mijloacele de monitorizare a acestora prevăzute la alin. (3) se elaborează şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7)    Metodele de măsurare a emisiilor de gudron, nicotină şi monoxid de carbon adaptate în baza evoluţiilor ştiinţifice şi tehnice sau a standardelor convenite le nivel internaţional şi adoptate prin acte delegate ale Comisiei Europene sunt puse în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial a României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(8)    Ministerul Sănătăţii notifică Comisiei Europene orice metodă de măsurare pe care o utilizează pentru emisiile ţigaretelor, altele decât emisiile prevăzute la alin. (7), şi pentru emisiile produselor din tutun, altele decât ţigaretele.

(9)    Standardele asupra cărora convin părţile la Convenţia-cadru WHO pentru controlul tutunului referitoare la metodele de măsurare, adoptate prin acte delegate ale Comisiei Europene, sunt puse în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(10)    Ministerul Sănătăţii percepe producătorilor şi importatorilor de produse din tutun tarife proporţionale pentru verificarea măsurătorilor prevăzute la alin. (1)

şi (2).    ‘

(11)    Cuantumul şi procedura de percepere a tarifelor prevăzute la alin. (10) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 5

Raportarea cu privire la ingrediente şi emisii

(1) Producătorii şi importatorii de produse din tutun întocmesc, pentru fiecare denumire de marcă şi pentru fiecare tip, un dosar al produsului, care conţine următoarele:

a) lista tuturor ingredientelor, precum şi a cantităţilor corespunzătoare utilizate la fabricarea produselor din tutun, în ordine descrescătoare a masei fiecărui ngredient inclus în produsele din tutun;

b) statutul ingredientelor înscrise în lista menţionată la lit. a), inclusiv dacă acestea au fost sau nu înregistrate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/cEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 396 din 29 mai 2007, precum şi clasificarea lor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 353 din 31 decembrie 2008;

c) o declaraţie care descrie motivele pentru care aceste ingrediente au fost incluse în respectivele produse din tutun;

d) datele toxicologice relevante cu privire la ingredientele înscrise în lista menţionată la lit. a), în formă arsă sau nearsă, după caz, menţionându-se în special efectele lor asupra sănătăţii consumatorilor şi ţinând cont, printre altele, de orice efect de dependenţă;

e) un document tehnic care cuprinde descrierea generală a aditivilor utilizaţi şi a proprietăţilor acestora, în cazul ţigaretelor şi tutunului de rulat;

f) nivelurile emisiilor ţigaretelor şi produselor din tutun, altele decât ţigaretele prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (4);

g) informaţii cu privire la emisii şi nivelurile acestora, altele decât cele prevăzute la lit. f), acolo unde sunt disponibile;

h) metodele de măsurare a emisiilor utilizate, altele decât cele pentru gudron, nicotină şi monoxid de carbon şi cele pentru emisiile prevăzute la art.    4 alin.    (8);

i) volumul anual al vânzărilor în România per marcă şi tip, aferente anului anterior celui de raportare, raportate în număr de ţigarete sau de kilograme, începând cu 1 ianuarie 2015;

j) studiile interne şi externe de care dispun producătorii şi importatorii produselor din tutun cu privire la cercetarea pieţei şi preferinţele diverselor grupuri de consumatori, incluzând tinerii şi fumătorii curenţi, referitoare la ingrediente şi emisii;

k) rezumatele oricăror studii de piaţă pe care producătorii şi importatorii produselor din tutun le realizează atunci când lansează produse noi.

(2)    Ministerul Sănătăţii poate solicita producătorilor sau importatorilor să efectueze şi să transmită în format electronic, în termen de cel    mult    18    luni    de la

solicitare, studii pentru evaluarea efectelor ingredientelor asupra sănătăţii, luând în considerare, printre altele, potenţialul de dependenţă şi toxicitatea lor.

(3)    Informaţiile prevăzute la alin. (1) sunt furnizate Ministerului Sănătăţii de către producătorii şi importatorii de produse din tutun, în format electronic:

a) până la data de 20 noiembrie 2016, pentru produsele care sunt deja introduse pe piaţa din Uniunea Europeană;

b) î nainte de introducerea pe piaţă a unui produs nou sau modificat din tutun;

c) ori de câte ori compoziţia sau alte informaţii despre un produs din tutun sunt modificate astfel încât afectează informaţiile furnizate în temeiul prezentului articol.

(4)    La momentul transmiterii informaţiilor prevăzute la alin. (1), producătorii şi importatorii de produse din tutun precizează datele pe care le consideră a fi:

a) secrete comerciale, în cazul informaţiilor transmise conform prevederilor alin. (1) lit. a), f) şi g);

b) informaţii confidenţiale, pentru restul informaţiilor.

(5)    Ministerul Sănătăţii aplică măsurile legale necesare pentru asigurarea confidenţialităţii acelor informaţii care sunt indicate a fi secrete comerciale şi a celor care sunt considerate a fi informaţii confidenţiale conform prevederilor legale.

(6)    Informaţiile transmise conform prevederilor alin. (1) lit. a), f) şi g) care nu sunt indicate a fi secrete comerciale de către producătorii şi importatorii de produse din tutun la momentul transmiterii dosarelor produselor sunt puse la dispoziţia publicului de către Ministerul Sănătăţii, pe pagina oficială de internet.

(7)    Instituţiile publice care deţin date privind volumul vânzărilor de produse din tutun în România le furnizează anual Ministerului Sănătăţii, în primul trimestru a anului curent pentru anul anterior, începând cu 1 ianuarie 2016, raportarea făcânduse în număr de ţigarete sau de kilograme.

(8)    Ministerul Sănătăţii stochează informaţiile primite potrivit prezentului articol şi le pune la dispoziţia Comisiei Europene şi a celorlalte autorităţi competente din statele membre, în scopul aplicării prezentei legi, în format electronic.

(9) Procedura pentru aplicarea prevederilor alin. (1)-(8) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu prevederile actelor de punere în aplicare ale Comisiei Europene prin care se stabileşte formatul pentru transmiterea şi punerea la dispoziţie a informaţiilor privind produsele din tutun, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(10)    Ministerul Sănătăţii percepe producătorilor şi importatorilor de produse din tutun tarife proporţionale pentru primirea, stocarea, prelucrarea şi analizarea informaţiilor transmise în temeiul prezentului articol.

(11)    Cuantumul şi procedura de percepere a tarifelor prevăzute la alin. (10) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(12)    Toate datele şi informaţiile transmise către şi de către Ministerul Sănătăţii în temeiul prezentului articol se furnizează în format electronic.

Articolul 6

Lista prioritară a aditivilor şi obligaţiile de raportare extinsă

(1)    În plus faţă de obligaţiile de raportare prevăzute la art. 5, producătorii şi importatorii de produse din tutun introduse pe piaţa din România au obligaţii de raportare extinsă pentru anumiţi aditivi conţinuţi în ţigarete şi tutun pentru rulat şi incluşi pe lista prioritară a aditivilor.

(2)    Lista prioritară a aditivilor conţine acei aditivi:

a) pentru care există indicaţii iniţiale, cercetări sau reglementări în alte jurisdicţii care sugerează că aceştia au una dintre proprietăţile stabilite la alin. (4); şi

b) care fac parte dintre aditivii cei mai utilizaţi în mod obişnuit, din punctul de vedere al masei sau al numărului, potrivit ingredientelor raportate în temeiul art. 5 alin. (1) lit. a) şi c)-h).

(3)    Lista prioritară a aditivilor este stabilită şi, ulterior, actualizată de Comisia Europeană, prin acte de punere în aplicare, şi cuprinde cel puţin 15 aditivi.

(4)    Producătorii şi importatorii de ţigarete şi tutun de rulat introduse pe piaţa din România şi care conţin un aditiv inclus pe lista prioritară a aditivilor prevăzută la alin. (3) efectuează studii cuprinzătoare care să examineze pentru fiecare aditiv dacă acesta:

a) contribuie la toxicitatea sau la potenţialul de dependenţă al produselor vizate şi dacă acest lucru are drept efect creşterea nivelului de toxicitate sau a potenţialului de dependenţă în oricare dintre produsele vizate, într-un mod semnificativ sau măsurabil;

b) determină o aromă caracteristică;

c) facilitează inhalarea sau absorbţia nicotinei; sau

d) duce la formarea de substanţe care au proprietăţi CMTR, în ce cantităţi şi dacă acest lucru are drept efect intensificarea proprietăţilor CMTR ale oricăruia dintre produsele vizate, întrun mod semnificativ sau măsurabil.

(5)    Studiile menţionate la alin. (4) ţin seama de utilizarea planificată a produselor în cauză şi analizează în special emisiile care rezultă în urma procesului de combustie care implică aditivul respectiv. Studiile analizează interacţiunea aditivului respectiv cu alte ingrediente conţinute de produsele respective.

(6)    Producătorii sau importatorii care folosesc acelaşi aditiv în produsele lor din tutun pot efectua un studiu comun atunci când utilizează aditivul respectiv într-o compoziţie comparabilă a produsului.

(7)    Producătorii sau importatorii întocmesc un raport privind rezultatele studiilor menţionate la alin. (4), care conţine un rezumat şi o prezentare de ansamblu ce compilează lucrările ştiinţifice disponibile cu privire la aditivul respectiv şi rezumă datele interne referitoare la efectele aditivului.

(8)    Producătorii sau importatorii transmit raportul prevăzut la alin. (7) Comisiei Europene şi o copie Ministerului Sănătăţii, în termen de cel mult 18 luni de la data la care aditivul respectiv este inclus în lista prioritară prevăzută la alin. (3).

(9)    În situaţia în care Comisia Europeană sau Ministerul Sănătăţii solicită producătorilor sau importatorilor de produse din tutun informaţii suplimentare cu privire la un aditiv inclus pe lista prioritară a aditivilor, prevăzută la alin. (3), în termen de cel mult 6 luni de la solicitare, producătorii sau importatorii de produse din tutun includ informaţiile în raportul prevăzut la alin. (7).

(10)    Procedura pentru transmiterea şi punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind produsele din tutun ce trebuie raportate conform prevederilor prezentului articol este aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu prevederile actelor de punere în aplicare ale Comisiei Europene prin care se stabileşte formatul pentru transmiterea şi punerea la dispoziţie a informaţiilor privind produsele din tutun, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(11)    Ministerul Sănătăţii poate solicita ca raportul prevăzut la alin. (7) să fie evaluat de un organism ştiinţific independent, în special în ceea ce priveşte exhaustivitatea conţinutului, metodologia şi concluziile lui, pentru ca informaţiile primite să fie utilizate în procesul decizional menţionat la art. 7.

(12)    Ministerul Sănătăţii percepe producătorilor şi importatorilor de produse din tutun tarife proporţionale pentru evaluările prevăzute la alin. (11).

(13)    Cuantumul şi procedura de percepere a tarifelor menţionate la alin. (12) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(14)    La momentul transmiterii informaţiilor prevăzute în prezentul articol, producătorii şi importatorii de produse din tutun precizează datele pe care le consideră a fi secrete comerciale.

(15)    Ministerul Sănătăţii aplică măsurile legale necesare pentru asigurarea confidenţialităţii acelor informaţii care sunt indicate a fi secrete comerciale şi a celor care sunt considerate a fi informaţii confidenţiale conform prevederilor legale.

(16)    Informaţiile care nu sunt indicate a fi secrete comerciale de către producătorii şi importatorii de produse din tutun la momentul transmiterii informaţiilor în temeiul acestui articol, inclusiv rapoartele prevăzute la alin. (7), sunt puse la dispoziţia publicului de către Ministerul Sănătăţii, pe pagina oficială de internet.

(17)    Toate datele şi informaţiile transmise către şi de către Ministerul Sănătăţii în temeiul prezentului articol se furnizează în format electronic.

(18)    Ministerul Sănătăţii stochează toate informaţiile transmise în temeiul prezentului articol şi pune aceste informaţii la dispoziţia Comisiei Europene şi a celorlalte autorităţi competente din statele membre, în format electronic.

(19) Întreprinderile mici şi mijlocii, definite conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt scutite de obligaţiile prevăzute la alin. (1)-(9) în cazul în care un raport privind aditivul respectiv este întocmit de un alt producător sau importator de produse din tutun.

Articolul 7

Reglementarea ingredientelor

(1)    Introducerea pe piaţă a produselor din tutun cu o aromă caracteristică este interzisă.

(2)    Utilizarea aditivilor care sunt esenţiali pentru fabricarea produselor din tutun, de exemplu a zahărului menit să înlocuiască zahărul care se pierde în timpul procesului de uscare, este permisă doar dacă aditivii respectivi nu imprimă produsului o aromă caracteristică şi nu cresc în mod semnificativ sau măsurabil potenţialul de dependenţă, toxicitatea sau proprietăţile CMTR ale produsului din tutun.

(3)    În cazul în care Comisia Europeană stabileşte, la cererea unui stat membru sau din oficiu, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, că un produs din tutun intră sau nu intră sub incidenţa alin. (1) şi (2), iar acest produs este introdus pe piaţa din România, Ministerul Sănătăţii aprobă respectivul act prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 45 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4) În cazul în care Ministerul Sănătăţii are suspiciuni că un produs din tutun comercializat pe piaţa din România are o aromă caracteristică, poate declanşa procedura prin care se determină dacă un produs din tutun are o aromă caracteristică sau nu.

(5)    Procedura menţionată la alin. (4):

a) este în conformitate cu prevederile actelor de punere în aplicare ale Comisiei Europene care stabilesc reglementări uniforme privind procedurile utilizate pentru a determina dacă un produs din tutun intră sau nu intră sub incidenţa alin. (1) şi (2);

b) i nclude şi posibilitatea consultării, înainte de a adopta măsuri în temeiul alin. (1), a Comitetului consultativ independent înfiinţat la nivelul Uniunii Europene în temeiul art. 7 alin. (4) din Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a Directivei 2001/37/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 127 din 29 aprilie 2014.

(6)    Ministerul Sănătăţii notifică Comisiei Europene măsurile luate în temeiul alin. (1) şi (2).

(7)    Nivelurile maxime ale conţinutului pentru aditivii sau pentru combinaţia de aditivi care a dus la interdicţii în temeiul alin. (1) şi (2), adoptate prin acte delegate de către Comisia Europeană, se pun în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(8)    Este interzisă introducerea pe piaţă a produselor din tutun care conţin următorii aditivi:

a) vitamine sau alţi aditivi care creează impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra sănătăţii sau că prezintă riscuri mai mici pentru sănătate;

b) cafeină sau taurină ori alţi aditivi şi compuşi stimulanţi care sunt asociaţi cu energia şi vitalitatea;

c) aditivi cu proprietăţi colorante pentru emisii;

d) în cazul produselor din tutun pentru fumat, aditivi care facilitează inhalarea sau absorbţia nicotinei; şi

e) aditivi care au proprietăţi CMTR în formă nearsă.

(9)    Lista aditivilor menţionaţi la alin. (8) lit. e) clasificaţi sau propuşi pentru clasificare ca având proprietăţi CMTR este aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, şi se actualizează în funcţie de lista prioritară de aditivi menţionată la art. 6 alin. (2).

(10)    Este interzisă introducerea pe piaţă a produselor din tutun care conţin:

a) arome în oricare dintre componentele produselor din tutun, cum sunt filtrele, hârtiile, ambalajele, capsulele sau orice caracteristică tehnică ce permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun respective sau modificarea intensităţii arderii;

b) tutun sau nicotină în filtre, hârtii sau capsule.

(11) Dispoziţiile şi condiţiile prevăzute în actele normative menţionate la art. 5 alin. (1) lit. b) se aplică, în mod corespunzător, produselor de tutun.

(12) Pe baza dovezilor ştiinţifice, Ministerul Sănătăţii poate interzice introducerea pe piaţă a produselor din tutun care conţin aditivi în cantităţi care amplifică efectele toxice, potenţialul de dependenţă sau proprietăţile CMTR ale unui produs din tutun la momentul consumului în mod semnificativ sau măsurabil.

(13)    Ministerul Sănătăţii notifică Comisiei Europene măsurile luate în temeiul alin. (12).

(14)    În cazul în care Comisia Europeană stabileşte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dacă un produs din tutun intră sau nu intră sub incidenţa alin. (12), iar acesta este introdus pe piaţa din România, Ministerul Sănătăţii aprobă respectivul act prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 45 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(15)    Nivelurile maxime pentru aditivii care amplifică efectul toxic sau potenţialul de dependenţă al unui produs din tutun, adoptate de Comisia Europeană prin acte delegate, se pun în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(16)    Alte produse din tutun decât ţigaretele şi tutunul de rulat sunt exceptate de la interdicţiile prevăzute la alin. (1) şi (10).

(17)    Retragerea exceptării prevăzute la alin. (16) pentru o anumită categorie de produse adoptată de Comisia Europeană prin acte delegate se pune în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(18)    Ministerul Sănătăţii percepe producătorilor şi importatorilor de produse din tutun tarife proporţionale pentru a evalua dacă un produs din tutun prezintă o aromă caracteristică, dacă au fost utilizaţi aditivi interzişi sau arome interzise, precum şi dacă un produs din tutun conţine aditivi în cantităţi care cresc în mod semnificativ şi măsurabil efectul toxic, potenţialul de dependenţă sau proprietăţile CMTR ale produsului respectiv.

(19)    Cuantumul şi procedura de percepere a tarifelor prevăzute la alin. (18) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(20)    În ceea ce priveşte produsele din tutun cu o aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii Uniuni Europene reprezintă 3% sau mai mult într-o anumită categorie de produse, la data intrării în vigoare a prezentei legi, dispoziţiile prezentului articol se aplică începând cu data de 20 mai 2020.

(21)    Prezentul articol nu se aplică tutunului pentru uz oral.

Capitolul III

Etichetare şi ambalare

Articolul 8

Prevederi generale pentru avertismente

(1)    Fiecare pachet unitar de produse din tutun introdus pe piaţă în România şi orice ambalaj exterior poartă avertismentele de sănătate reglementate în prezentul capitol inscripţionate în limba română.

(2)    Avertismentele de sănătate acoperă întreaga suprafaţă de pe pachetul unitar sau ambalajul exterior care este rezervată lor şi nu fac, sub nicio formă, obiectul unor comentarii, parafrazări sau trimiteri.

(3)    Când produsele din tutun sunt introduse pe piaţă, avertismentele de sănătate de pe un pachet unitar şi de pe orice ambalaj exterior sunt tipărite astfel încât să nu poată fi îndepărtate, să nu poată fi şterse şi să fie integral vizibile, inclusiv prin faptul că nu sunt ascunse sau întrerupte parţial sau total de timbre pentru marcarea produselor din tutun prelucrat prevăzute de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, marcaje de preţ, elemente de securitate, înfăşurări, învelitori, cutii sau alte elemente.

(4)    Pe alte pachete unitare de produse din tutun decât ţigaretele şi tutun de rulat ambalat în pungi, avertismentele de sănătate pot fi aplicate cu ajutorul autocolantelor, cu condiţia ca acestea să fie nedetaşabile.

(5)    Avertismentele de sănătate rămân intacte la deschiderea pachetului unitar, în afara cazului pachetelor cu capac cu clapă superioară basculantă, pentru care avertismentele de sănătate pot fi rupte la deschiderea pachetului, dar numai într-un mod care să asigure integritatea grafică şi vizibilitatea textului, a fotografiilor şi a informaţiilor referitoare la renunţarea la consumul de tutun.

(6)    Avertismentele de sănătate nu ascund sau nu întrerup în niciun fel timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat prevăzute de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, marcajele de preţ, marcajele de urmărire şi asigurare a trasabilităţii sau elementele de securitate de pe pachetele unitare.

(7)    Dimensiunile avertismentelor de sănătate prevăzute la art. 9-12 se calculează în raport cu suprafaţa în cauză atunci când pachetul este închis.

(8)    Avertismentele de sănătate se încadrează cu un chenar negru cu lăţimea de 1 mm care este inclus în interiorul suprafeţei rezervate pentru avertismente, cu excepţia avertismentelor de sănătate prevăzute la art. 11.

(9)    Imaginile de pe pachetele unitare şi de pe orice ambalaj exterior al produselor din tutun care vizează consumatorii din Uniunea Europeană sunt în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol.

Articolul 9

Avertismentul general şi mesajul de informare în cazul produselor din tutun pentru fumat

(1)    Fiecare pachet unitar şi orice ambalaj exterior de produse din tutun pentru fumat poartă următorul avertisment general: Fumatul ucide.

(2)    Fiecare pachet unitar şi orice ambalaj exterior de produse din tutun pentru fumat poartă următorul mesaj de informare: Fumul de tutun conţine peste 70 de substanţe care cauzează cancer.

(3)    Pentru pachetele de ţigarete şi pentru tutunul de rulat ambalat în pachete paralelipipedice:

a) avertismentul general apare pe partea inferioară a uneia dintre suprafeţele laterale ale pachetelor unitare, iar mesajul de informare apare pe partea inferioară a celeilalte suprafeţe;

b) avertismentul general şi mesajul de informare au o lăţime minimă de 20 mm.

(4)    Pentru pachetele sub forma unei cutii cu capac rabatabil în cazul cărora suprafaţa laterală este despărţită în două în momentul deschiderii pachetului:

a) avertismentul general şi mesajul de informare apar în întregime pe partea cea mai mare dintre cele două suprafeţe despărţite;

b) avertismentul general apare de asemenea pe partea interioară a suprafeţei superioare care este vizibilă atunci când pachetul este deschis;

c) suprafeţele laterale ale acestui tip de pachet au o înălţime de cel puţin 16 mm.

(5)    Pentru tutunul de rulat comercializat în pungi, avertismentul general şi mesajul de informare apar pe suprafeţele care asigură vizibilitatea deplină a avertismentelor de sănătate respective.

(6)    Pentru tutunul de rulat ambalat în pachete cilindrice, avertismentul general apare pe suprafaţa exterioară a capacului, iar mesajul de informare pe suprafaţa interioară a capacului.

(7) Avertismentul general şi mesajul de informare prevăzute la alin. (1) şi (2) acoperă 50% din suprafeţele pe care sunt tipărite.

(8) Avertismentul general şi mesajul de informare prevăzute la alin. (1) şi (2) se tipăresc cu respectarea următoarelor caracteristici tehnice:

a) se utilizează caractere Helvetica aldine negre, pe fond alb;

b)    mărimea caracterelor folosite este stabilită de producător astfel încât textul să ocupe cât mai mult posibil din suprafaţa rezervată avertismentelor de sănătate respective;

c) se centrează în suprafaţa rezervată acestora, iar pe pachetele paralelipipedice şi pe orice ambalaj exterior se dispun în paralel cu marginea laterală a pachetului unitar sau a ambalajului exterior.

(9)    Modificarea textului mesajului de informare prevăzut la alin. (2) se aprobă în conformitate cu prevederile actelor delegate ale Comisiei Europene şi se pune în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(10)    Poziţionarea exactă a avertismentului general şi a mesajului de informare prevăzute la alin. (1) şi (2) pe tutunul de rulat comercializat în pungi, în funcţie de diferitele forme ale acestor pungi, stabilită prin acte de punere în aplicare ale Comisiei Europene, se aplică produselor din tutun introduse pe piaţa din România.

Articolul 10

Avertismentele de sănătate combinate în cazul produselor din tutun pentru fumat

(1)    Fiecare pachet unitar şi orice ambalaj exterior de produse din tutun pentru fumat poartă avertismente de sănătate combinate.

(2)    Avertismentele de sănătate combinate respectă următoarele caracteristici:

a) cuprind unul dintre avertismentele sub formă de text prevăzute în anexa nr. 1 şi o fotografie color corespunzătoare specificată în galeria de imagini din anexa nr. 2;

b) i nclud informaţii privind renunţarea la fumat, şi anume numărul de telefon menit să informeze consumatorii cu privire la programele disponibile pentru a ajuta persoanele care doresc să renunţe la fumat: Tel Verde STOP FUMAT: 08008 78673;

c) acoperă 65% din aria externă atât a suprafeţei anterioare, cât şi a celei posterioare, ale pachetului unitar şi ale oricărui ambalaj exterior. Pachetele cilindrice afişează două avertismente de sănătate combinate, amplasate la distanţă egală unul faţă de celălalt, fiecare acoperind 65% din jumătatea suprafeţei curbe care îi revine;

d) sunt compuse din acelaşi avertisment sub formă de text şi aceeaşi fotografie color corespunzătoare pe ambele feţe ale pachetului unitar şi pe orice ambalaj exterior;

e) apar la marginea superioară a unui pachet unitar şi a oricărui ambalaj exterior şi se poziţionează în aceeaşi direcţie ca orice altă informaţie care figurează pe suprafaţa ambalajului;

f) sunt reproduse în conformitate cu formatul, dispoziţia, aspectul şi proporţiile specificate de către Comisia Europeană prin intermediul unor acte de punere în aplicare;

g) în cazul pachetelor unitare de ţigarete, respectă următoarele dimensiuni: înălţimea – cel puţin 44 mm; lăţimea – cel puţin 52 mm. 1 prezentei legi, până la 31 decembrie 2017;

b)fiecare avertisment de sănătate combinat din setul disponibil pentru a fi utilizat într-un anumit an este afişat, pe cât posibil, de un număr egal de ori pentru fiecare marcă de produse din tutun.

(4) Până la data de 20 mai 2019 se aplică exceptări temporare de la obligaţia privind poziţia avertismentului de sănătate combinat, după cum urmează:

a) în cazul pachetelor unitare din carton care au timbrul pentru marcarea produselor din tutun prelucrat prevăzut de Legea nr. 227/2015, cu modificările ş completările ulterioare, dispus la marginea superioară, avertismentul de sănătate combinat care apare pe suprafaţa posterioară poate fi poziţionat imediat sub timbrul pentru marcarea produselor din tutun prelucrat prevăzut de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

b) în cazul în care un pachet unitar este confecţionat din material moale, o suprafaţă rectangulară poate fi rezervată pentru timbrul pentru marcarea produselor din tutun prelucrat prevăzut de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a cărei înălţime nu depăşeşte 13 mm între marginea superioară pachetului şi partea superioară a avertismentului de sănătate combinat.

(5)    Denumirile sau însemnele de marcă nu se poziţionează deasupra avertismentelor de sănătate.

(6)    Normele privind specificaţiile tehnice pentru dispoziţia, aspectul, proporţiile şi forma avertismentelor de sănătate combinate, ţinând seama de diferitele forme ale pachetelor, stabilite prin acte de punere în aplicare ale Comisiei Europene, se aplică produselor din tutun introduse pe piaţa din România.

(7)    Informaţiile privind renunţarea la fumat incluse în avertismentele de sănătate combinate conform alin. (2) lit. b) pot fi modificate prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu cel puţin 6 luni înainte de schimbarea setului de avertismente de sănătate combinate prevăzute la alin. (3), astfel încât să intre în vigoare în aceeaşi zi cu noul set de avertismente combinate.

(8)    Normele pentru aplicarea prevederilor alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 45 de zile, şi intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2017.

(9)    Adaptarea avertismentelor sub formă de text cuprinse în lista din anexa nr. 1, precum şi stabilirea şi adaptarea galeriei de imagini din anexa nr. 2, menţionate la alin. (2) lit. a), adoptată prin acte delegate de către Comisia Europeană, se pun în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 11

Etichetarea produselor din tutun pentru fumat, altele decât ţigaretele, tutunul de rulat şi tutunul pentru narghilea

(1)    Prin excepţie de la prevederile art. 9    şi 10, ţigările (trabucurile) şi ţigările de foi care    sunt    introduse    pe piaţa din România în pachete    unitare    ce conţin o

singură unitate de produs vor purta pe    fiecare pachet unitar şi orice ambalaj exterior    avertismentul    general specificat la art. 9 alin.    (1) şi    unul    dintre

avertismentele sub formă de text incluse în lista din anexa nr. 1.

(2)    Avertismentul general specificat la art. 9 alin. (1) cu care vor fi inscripţionate produsele prevăzute la alin. (1) respectă următoarele caracteristici:

a) include o trimitere la informaţiile privind renunţarea la fumat prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b);

b) apare pe suprafaţa cea mai vizibilă a pachetului unitar şi pe orice ambalaj exterior;

c) acoperă 30% din suprafaţa relevantă a pachetului unitar sau a oricărui ambalaj exterior;

d) este în conformitate cu caracteristicile tehnice prevăzute la art. 9 alin. (8);

e) textul este paralel cu textul principal de    pe suprafaţa rezervată pentru acest avertisment;

f) se încadrează cu un chenar negru cu    lăţimea de minimum 3 mm şi de maximum 4    mm.    Acest chenar apare în exteriorul suprafeţei rezervate    pentru

avertismentul de sănătate.

(3)    Avertismentele sub formă de text incluse în lista din anexa nr. 1 cu care vor fi inscripţionate produsele prevăzute la alin. (1) respectă următoarele caracteristici:

a) fiecare avertisment sub formă de text este afişat, pe cât posibil, într-un număr egal de ori pentru fiecare marcă de produse;

b) apar pe suprafaţa următoare în ordinea vizibilităţii a pachetului unitar şi a oricărui ambalaj exterior. Pentru pachetele unitare cu capac rabatabil, suprafaţa următoare în ordinea vizibilităţii este cea care devine vizibilă la deschiderea pachetului;

c) acoperă 40% din suprafaţa relevantă a pachetului unitar sau a oricărui ambalaj exterior;

d) sunt în conformitate cu caracteristicile tehnice prevăzute la art. 9 alin. (8);

e) textul este paralel cu textul principal de pe suprafaţa rezervată pentru aceste avertismente;

f) se încadrează cu un chenar negru cu lăţimea de minimum 3 mm şi de maximum 4 mm. Acest chenar apare în exteriorul suprafeţei rezervate pentru avertismentul de sănătate.

(4)    În cazul în care avertismentul general şi avertismentele sub formă de text prevăzute la alin. (1) urmează să fie amplasate pe o suprafaţă care depăşeşte 150 cm2, avertismentele acoperă o suprafaţă de 45 cm2.

(5)    Produsele din tutun care se fumează, altele decât ţigaretele, tutunul de rulat şi tutunul pentru narghilea, care nu intră în categoria produselor prevăzute la alin. (1), precum cigarillos şi tutunul pentru pipă, vor purta pe fiecare pachet unitar şi pe orice ambalaj exterior avertismentele de sănătate prevăzute la art. 9 şi 10.

(6)    Normele pentru aplicarea prevederilor prezentului articol se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu avizul ministrului finanţelor publice, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(7)    Modificarea textului avertismentului de sănătate menţionat la alin. (1), adoptată prin acte delegate de Comisia Europeană, se pune în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 12

Etichetarea produselor din tutun care nu ard

(1)    Fiecare pachet unitar şi orice ambalaj exterior al produselor din tutun care nu arde poartă următorul avertisment de sănătate: Acest produs din tutun dăunează sănătăţii şi creează dependenţă.

(2)    Avertismentul de sănătate prevăzut la alin. (1) este redat în conformitate cu caracteristicile tehnice menţionate la art. 9 alin. (8).

(3)    Textul avertismentelor de sănătate este paralel cu textul principal de pe suprafaţa rezervată pentru avertismentele respective.

(4)    Avertismentul apare pe cele mai mari două suprafeţe ale pachetului unitar şi ale oricărui ambalaj exterior şi acoperă 30% din suprafeţele pachetului unitar şi ale oricărui ambalaj exterior.

(5)    Modificarea textului avertismentului de sănătate menţionat la alin. (1), adoptată prin acte delegate de Comisia Europeană, este pusă în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 13

Prezentarea produsului din tutun

(1)    Etichetarea unui pachet unitar, a oricărui ambalaj exterior şi a produsului din tutun însuşi nu include nicio caracteristică şi niciun element care:

a) promovează un produs din tutun sau încurajează consumul lui prin crearea unei impresii eronate cu privire la caracteristicile, efectele asupra sănătăţii, riscurile sau emisiile acestuia. Etichetele nu includ nicio informaţie în legătură cu conţinutul de nicotină, gudron sau monoxid de carbon al produsului din tutun;

b) sugerează că un anumit produs din tutun este mai puţin dăunător decât altele sau că are drept scop reducerea efectului unor componente dăunătoare ale fumului sau că are proprietăţi vitalizante, energizante, de vindecare, de întinerire, naturale, organice sau că are alte efecte benefice asupra sănătăţii sau stilulu de viaţă;

c) se referă la gust, miros, aromatizanţi sau alţi aditivi ori la absenţa acestora;

d) se aseamănă cu un produs alimentar sau cosmetic;

e) sugerează că un anumit produs din tutun are o biodegradabilitate mai bună sau alte avantaje de mediu.

(3) Elementele şi caracteristicile interzise în temeiul alin. (1) şi (2) pot include, dar nu sunt limitate la texte, simboluri, denumiri, mărci comerciale, semne figurative sau alte semne.

Articolul 14

Aspectul şi conţinutul pachetelor unitare de tutun

(1) Pachetul unitar de ţigarete are o formă paralelipipedică şi include cel puţin 20 de ţigarete.

(2) Pachetul unitar de tutun de rulat are o formă paralelipipedică sau cilindrică ori forma unei pungi şi conţine cel puţin 30 g de tutun.

(3)    Un pachet unitar de ţigarete poate fi din carton sau din material moale şi nu are o deschizătură care să poată fi reînchisă sau resigilată după ce este deschisă prima oară, alta decât capacul cu clapă superioară basculantă şi capacul rabatabil al cutiei cu capac lateral. Pentru pachetele cu capac cu clapă superioară basculantă sau rabatabil, capacul se fixează numai de partea posterioară a pachetului unitar.

Articolul 15

Trasabilitatea

(1)    Pachetele unitare de produse din tutun introduse pe piaţă sunt marcate cu un identificator unic. Pentru a asigura integritatea identificatorului unic, acesta se tipăreşte sau se fixează astfel încât să nu poată fi îndepărtat, să nu poată fi şters şi să nu fie în niciun fel ascuns sau întrerupt, inclusiv prin intermediul timbrelor pentru marcarea produselor din tutun prelucrat prevăzute de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi al marcajelor de preţ sau prin deschiderea pachetului unitar.

(2)    În cazul produselor din tutun fabricate în afara Uniunii Europene, obligaţiile prevăzute la prezentul articol se aplică doar celor destinate sau introduse pe piaţa din România.

(3)    Identificatorul unic permite stabilirea următoarelor elemente:

a) data şi locul de fabricare;

b) fabrica;

c) utilajul folosit la fabricarea produselor din tutun;

d) schimbul de lucru sau ora fabricării;

e) descrierea produsului;

f) piaţa de destinaţie pentru vânzare cu amănuntul;

g) ruta de transport preconizată;

h) dacă este cazul, importatorul în Uniunea Europeană;

i) ruta efectivă de transport de la fabricare până la primul punct de vânzare cu amănuntul, inclusiv toate depozitele utilizate, precum şi data transportului, destinaţia, punctul de plecare şi destinatarul;

j) identitatea tuturor cumpărătorilor, de la fabricare până la primul punct de vânzare cu amănuntul; şi

k) factura, numărul de ordine şi evidenţele plăţilor pentru toţi cumpărătorii de la fabricare până la primul punct de vânzare cu amănuntul.

(4)    Informaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a)-g) şi, după caz, lit. h), fac parte din identificatorul unic.

(5)    Informaţiile prevăzute la alin. (3) lit. i)-k) sunt accesibile prin mijloace electronice prin intermediul unei trimiteri electronice către identificatorul unic.

(6)    Procedura de aplicare a prevederilor alin. (5) va    fi stabilită prin ordin al preşedintelui    Agenţiei    Naţionale de Administrare    Fiscală, publicat în Monitorul Oficial

al României, Partea I, în termen de 6 luni de la    identificarea, de către Comisia Europeană,    a soluţiei pentru punerea    în aplicare a prevederilor privind

trasabilitatea produselor din tutun şi elementele de securitate.

(7)    Toţi operatorii economici implicaţi în comerţul cu    produse din tutun, de la producător    până la    ultimul operator economic,    înainte de primul punct de vânzare

cu amănuntul, au obligaţia de a înregistra intrarea    tuturor pachetelor unitare aflate în    posesia    lor, precum şi toate mişcările intermediare şi ieşirea finală a

pachetelor unitare din posesia lor. Această obligaţie poate fi îndeplinită prin marcarea şi înregistrarea ambalajelor sub formă agregată, precum cartuşe, baxuri sau paleţi, cu condiţia ca urmărirea şi asigurarea trasabilităţii tuturor pachetelor unitare să fie în continuare posibile.

(8)    Toate persoanele fizice şi juridice implicate în lanţul de aprovizionare a produselor din tutun au obligaţia de a ţine o evidenţă completă şi exactă a tuturor tranzacţiilor relevante.

(9)    Producătorii de produse din tutun au obligaţia de a oferi tuturor operatorilor economici implicaţi în comerţul cu produse din tutun de la producător până la ultimul operator economic înainte de primul punct de vânzare cu amănuntul, inclusiv importatori, depozite şi întreprinderi de transport, echipamentele necesare pentru înregistrarea produselor din tutun achiziţionate, vândute, depozitate, transportate sau altfel manipulate. Echipamentele respective sunt capabile să citească şi să transmită datele înregistrate prin mijloace electronice la o unitate de stocare de date în temeiul alin. (10).

(10)    Producătorii şi importatorii de produse din tutun au obligaţia de a încheia contracte de stocare de date cu părţi terţe independente cu scopul de a găzdui unitatea de stocare de date pentru toate datele relevante.

(11)    Unitatea de stocare de date menţionată la alin. (10) este situată fizic pe teritoriul Uniunii Europene. Caracterul adecvat al părţii terţe, în special independenţa sa şi capacităţile sale tehnice, precum şi contractul de stocare de date se aprobă de către Comisia Europeană. Activităţile părţii terţe se monitorizează de către un auditor extern, care este propus şi remunerat de către producătorul de produse din tutun şi autorizat de Comisia Europeană. Auditorul extern înaintează un raport anual către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Comisia Europeană, evaluând în special orice abatere în ceea ce priveşte accesul. Comisia Europeană, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi auditorul extern au acces deplin la unităţile de stocare de date. În cazuri justificate în mod corespunzător, precum şi în situaţiile recomandate de Comisia Europeană, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate acorda producătorilor sau importatorilor acces la datele stocate, cu condiţia ca informaţiile sensibile din punct de vedere comercial să rămână protejate în mod corespunzător, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene şi cel naţional.

(12)    Datele înregistrate nu pot fi modificate sau şterse de către niciun operator economic implicat în comerţul cu produse din tutun.

(13)    Datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi actele normative subsecvente.

(14)    Prin ordin comun al ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri şi preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se aprobă actele de punere în aplicare adoptate de Comisia Europeană, în termen de 60 de zile de la publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prin care se stabilesc:

a) standardele tehnice pentru instituirea şi funcţionarea sistemelor de urmărire şi asigurare a trasabilităţii în conformitate cu prezentul articol, inclusiv marcarea cu un identificator unic, înregistrarea, transmiterea, prelucrarea şi stocarea datelor şi accesul la datele stocate;

b) standardele tehnice care asigură că sistemele utilizate pentru identificatorul unic şi funcţiile conexe sunt pe deplin compatibile între ele pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

(15)    Definirea elementelor principale ale contractelor de stocare de date prevăzute la alin. (10), precum durata, posibilitatea de reînnoire, cunoştinţele de specialitate necesare sau confidenţialitatea, inclusiv monitorizarea şi evaluarea periodică a contractelor respective, adoptată prin acte delegate de Comisia Europeană, este pusă în aplicare prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(16)    Prevederile de la alin. (1)-(13) se aplică ţigaretelor şi tutunului de rulat de la 20 mai 2019, iar produselor din tutun, altele decât ţigaretele şi tutunul de rulat, de la 20 mai 2024.

Articolul 16

Elementul de securitate 3

(2)    Elementul de securitate este conţinut de timbrul pentru marcarea produselor din tutun prelucrat prevăzut de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi produs de Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A., conform art. 6 lit. A.b) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 noiembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 402/2001, cu modificările şi completările ulterioare, care se fixează astfel încât să nu poată fi îndepărtat, să nu poată fi şters şi să nu fie în niciun fel ascuns sau întrerupt, inclusiv prin intermediul marcajelor de preţ sau al altor elemente impuse prin legislaţie.

(3)    Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat prevăzute de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi produse de Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A. vor îndeplini toate funcţiile şi standardele tehnice prevăzute pentru elementul de securitate în prezentul articol.

(4)    Standardele tehnice pentru elementul de securitate, posibila lor rotaţie şi adaptarea la evoluţiile ştiinţifice, tehnice şi ale pieţei, adoptate prin acte de punere în aplicare de către Comisia Europeană, se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(5)    Prevederile alin. (1) se aplică ţigaretelor şi tutunului de rulat de la 20 mai 2019, iar produselor din tutun, altele decât ţigaretele şi tutunul de rulat, de la 20 mai 2024.

Capitolul IV

Tutunul pentru uz oral, vânzări transfrontaliere la distanţă de produse din tutun şi noi produse din tutun Articolul 17 Tutunul pentru uz oral

Este interzisă introducerea pe piaţă a tutunului pentru uz oral.

Articolul 18

Vânzări transfrontaliere la distanţă de produse din tutun, ţigarete electronice şi flacoane de reumplere

(1)    Vânzările transfrontaliere la distanţă de produse din tutun, ţigarete electronice şi flacoane de reumplere către consumatorii din România sunt interzise.

(2)    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cooperează cu autorităţile competente din statele membre şi cu statele terţe pentru a preveni vânzările transfrontaliere la distanţă de produse din tutun, ţigarete electronice şi flacoane de reumplere.

(3)    Punctele de vânzare cu amănuntul din România care desfăşoară vânzări transfrontaliere la distanţă de produse din tutun, ţigarete electronice şi flacoane de reumplere nu pot aproviziona cu astfel de produse consumatorii din statele membre în care aceste vânzări au fost interzise.

(4)    Punctele de vânzare cu amănuntul din România care intenţionează să desfăşoare vânzări transfrontaliere la distanţă către consumatorii situaţi în statele membre care nu interzic astfel de vânzări se înregistrează la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi la autorităţile competente din statele membre în care sunt situaţi consumatorii efectivi sau potenţiali.

(5)    La momentul înregistrării prevăzut la alin. (4), punctele de vânzare cu amănuntul transmit autorităţilor competente cel puţin următoarele informaţii:

a) numele sau denumirea societăţii şi adresa permanentă a locului de activitate de unde vor fi furnizate produsele din tutun, ţigarete electronice şi flacoane de reumplere;

b) data începerii activităţii de oferire a produselor din tutun, ţigaretelor electronice şi flacoanelor de reumplere spre a fi vândute transfrontalier la distanţă consumatorilor prin intermediul serviciilor societăţii informaţionale;

c) adresa paginii de internet utilizate în scopul respectiv şi toate informaţiile relevante necesare pentru a identifica pagina sau paginile de internet respective.

(6)    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pune la dispoziţia consumatorilor, pe pagina oficială de internet, lista tuturor punctelor de vânzare cu amănuntul înregistrate în România pentru a desfăşura vânzări transfrontaliere la distanţă de produse din tutun, ţigarete electronice şi flacoane de reumplere către statele membre care nu interzic astfel de vânzări, cu respectarea dispoziţiilor şi măsurilor asigurătorii prevăzute în Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(7)    Punctele de vânzare cu amănuntul din România pot începe introducerea pe piaţa statelor membre a produselor din tutun, ţigaretelor electronice şi flacoanelor de reumplere prin vânzări transfrontaliere la distanţă, în momentul în care au primit confirmarea înregistrării lor la autorităţile naţionale competente din respectivele state membre.

(8)    Punctul de vânzare cu amănuntul, furnizor din România, desemnează o persoană fizică responsabilă cu verificarea faptului că produsele din tutun, ţigaretele electronice şi flacoanele de reumplere vândute prin vânzări transfrontaliere la distanţă respectă dispoziţiile naţionale din statul membru de destinaţie, adoptate în temeiul Directivei 2014/40/UE înainte ca acestea să ajungă la consumator.

(9)    Alin. (8) este aplicabil în situaţia în care o astfel de verificare este necesară pentru a se asigura conformitatea şi aplicarea corespunzătoare a prevederilor Directivei 2014/40/UE, iar măsura este solicitată de statul membru de destinaţie.

(10)    Punctele de vânzare cu amănuntul din România care desfăşoară vânzări transfrontaliere la distanţă au obligaţia de a folosi un sistem de verificare a vârstei care verifică, în momentul vânzării, îndeplinirea de către consumatorul care efectuează achiziţia a cerinţei privind vârsta minimă prevăzută în dreptul intern al statului membru de destinaţie.

(11)    Punctul de vânzare cu amănuntul din România sau persoana fizică desemnată în temeiul alin. (8) are obligaţia de a prezenta autorităţilor competente ale statului membru de destinaţie o descriere a detaliilor şi a funcţionării sistemului de verificare a vârstei.

(12)    Punctele de vânzare cu amănuntul din România care desfăşoară vânzări transfrontaliere la distanţă prelucrează datele cu caracter personal ale consumatorului în conformitate cu Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(13)    Datele cu caracter personal prevăzute la alin. (12) nu se comunică producătorului de produse din tutun, ţigarete electronice, flacoane de reumplere sau societăţilor care fac parte din acelaşi grup de societăţi sau oricăror altor părţi terţe şi nu se utilizează şi nu se transferă în alte scopuri decât achiziţia efectivă.

(14)    Prevederile alin. (13) se aplică şi în cazul în care punctul de vânzare cu amănuntul aparţine producătorului de produse din tutun, ţigarete electronice, flacoane de reumplere.

(15)    Persoanele juridice care asigură transportul transfrontalier al bunurilor au obligaţia de a lua măsuri în vederea prevenirii transportului de produse din tutun, ţigarete electronice şi flacoane de reumplere către consumatorii din România.

(16)    Măsurile prevăzute la alin. (15) sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 19

Notificarea noilor produse din tutun 4 5 6

(4)    Producătorii şi importatorii de noi produse din tutun transmit Ministerului Sănătăţii orice informaţie nouă sau actualizată privind studiile, cercetările şi alte informaţii prevăzute la alin. (3) lit. d)-f).

(5)    Ministerul Sănătăţii poate solicita producătorilor sau importatorilor de noi produse din tutun efectuarea de teste suplimentare sau transmiterea de informaţii suplimentare.

(6)    Ministerul Sănătăţii transmite Comisiei Europene toate informaţiile primite în temeiul prezentului articol.

(7)    Introducerea pe piaţă a unor noi produse din tutun care nu respectă cerinţele stabilite în prezenta lege este interzisă.

(8)    Identificarea prevederilor din prezenta lege, aplicabile în cazul noilor produse din tutun, se face în funcţie de încadrarea acestor produse la definiţia produsului din tutun care nu arde sau la definiţia produsului din tutun pentru fumat.

Capitolul V

Ţigarete electronice şi produsele din plante pentru fumat Articolul 20

Ţigaretele electronice

(1)    Introducerea pe piaţă a ţigaretelor electronice şi a flacoanelor de reumplere care nu respectă prevederile prezentei legi şi celelalte dispoziţii relevante din dreptul Uniunii Europene este interzisă.

(2)    Prevederile alin. (1) nu se aplică ţigaretelor electronice şi flacoanelor de reumplere în măsura în care îndeplinesc condiţiile de autorizare ca medicamente/dispozitive medicale prevăzute la titlul XVIII din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, sau în Hotărârea Guvernului nr. 54/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a dispozitivelor medicale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 17 februarie 2009, cu modificările ulterioare.

(3)    Producătorii şi importatorii de ţigarete electronice şi de flacoane de reumplere notifică Ministerul Sănătăţii cu privire la orice astfel de produs pe care intenţionează să îl introducă pe piaţă.

(4)    Notificarea prevăzută la alin. (3) se transmite în format electronic:

a) cu 6 luni înaintea datei vizate pentru introducerea pe piaţă;

b) până la data de 20 noiembrie 2016, în cazul ţigaretelor electronice şi al flacoanelor de reumplere deja introduse pe piaţă la acea dată;

c) ori de câte ori are loc o modificare substanţială a produsului.

(5)    În funcţie de categoria de produse, respectiv dacă este vorba de o ţigaretă electronică sau de un flacon de reumplere, notificarea prevăzută la alin. (3) conţine următoarele informaţii:

a) denumirea şi informaţiile de contact ale producătorului, ale unei persoane juridice sau fizice responsabile din interiorul Uniunii Europene şi, după caz, ale importatorului în Uniunea Europeană;

b) lista tuturor ingredientelor care alcătuiesc produsul şi a emisiilor rezultate în urma utilizării acestuia, pe denumiri de mărci şi pe tipuri, cu includerea cantităţilor aferente;

c) date toxicologice privind ingredientele şi emisiile produsului, inclusiv în situaţiile în care ingredientele fac obiectul încălzirii, menţionând în special efectele acestora asupra sănătăţii consumatorilor în urma inhalării şi luând în considerare, printre altele, orice eventual efect de dependenţă;

d) informaţii cu privire la doza de nicotină şi la cantitatea de nicotină absorbită în momentul consumului în condiţii de utilizare normală sau în condiţii care pot fi prevăzute în mod rezonabil;

e) descriere a componentelor produsului, inclusiv, dacă este cazul, a mecanismului de deschidere şi de reumplere a ţigaretei electronice sau a flacoanelor de reumplere;

f) descriere a procesului de producţie, inclusiv dacă acesta presupune o producţie de serie, şi o declaraţie că procesul de producţie asigură conformitatea cu cerinţele prevăzute la prezentul articol;

g) declaraţie că producătorul şi importatorul de ţigarete electronice şi de flacoane de reumplere deţin responsabilitatea deplină pentru calitatea şi siguranţa produsului, atunci când este introdus pe piaţă şi utilizat în condiţii normale sau în condiţii care pot fi prevăzute în mod rezonabil.

(6)    În situaţia în care Ministerul Sănătăţii consideră că informaţiile transmise conform alin. (5) sunt incomplete, acesta solicită producătorilor şi importatorilor de ţigarete electronice şi de flacoane de reumplere completarea informaţiilor în cauză într-un interval de timp stabilit prin ordinul ministrului sănătăţii prevăzut la alin. (25).

(7)    La momentul transmiterii informaţiilor prevăzute la alin. (5) şi (6), producătorii şi importatorii de ţigarete electronice şi de flacoane de reumplere precizează datele pe care le consideră a fi secrete comerciale.

(8)    Ministerul Sănătăţii aplică măsurile legale necesare pentru asigurarea confidenţialităţii acelor informaţii care sunt indicate de producătorii şi importatorii de ţigarete electronice şi de flacoane de reumplere a fi secrete comerciale şi a celor care sunt considerate a fi informaţii confidenţiale conform prevederilor legale.

(9)    Ministerul Sănătăţii percepe producătorilor şi importatorilor de ţigarete electronice şi de flacoane de reumplere tarife proporţionale pentru primirea, stocarea, prelucrarea şi analizarea informaţiilor care îi sunt transmise în baza prezentului articol.

(10)    Cuantumul şi procedura de percepere a tarifelor prevăzute la alin. (9) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(11)    Ţigaretele electronice şi flacoanele de reumplere trebuie să respecte următoarele cerinţe la introducerea pe piaţă:

a) lichidele care conţin nicotină sunt introduse pe piaţă numai în flacoane de reumplere dedicate, cu un volum maxim de 10 ml, în ţigarete electronice de unică folosinţă sau în cartuşe de unică folosinţă, iar volumul maxim al cartuşelor şi al rezervoarelor nu depăşeşte 2 ml;

b) nivelul de nicotină conţinut în lichidul care conţine nicotină nu depăşeşte valoarea de 20 mg/ml;

c) lichidul care conţine nicotină nu conţine aditivii menţionaţi la art. 7 alin. (8);

d) la fabricarea lichidelor care conţin nicotină se utilizează doar ingrediente de puritate ridicată. Alte substanţe în afara ingredientelor prevăzute la alin. (5) lit. b) nu sunt prezente decât la nivel de urme, dacă prezenţa unor astfel de urme nu poate fi evitată tehnic în cadrul procesului de fabricaţie;

e) cu excepţia nicotinei, în lichidele care conţin nicotină nu se folosesc ingrediente care să prezinte riscuri pentru sănătatea umană, fie că sunt, fie că nu sunt supuse încălzirii;

f) ţigaretele electronice eliberează în mod constant dozele de nicotină în condiţii de utilizare normală;

g) sunt astfel fabricate încât să se prevină intervenţia necorespunzătoare asupra acestor produse şi manipularea necorespunzătoare de către copii;

h) sunt protejate împotriva casabilităţii şi a scurgerilor de lichide;

i) sunt prevăzute cu un mecanism care asigură reumplerea fără scurgere de lichide;

j) pachetele unitare de ţigarete electronice şi de flacoane de reumplere includ un pliant ce conţine următoarele informaţii:

1.    instrucţiunile de utilizare şi păstrare, care precizează că utilizarea produsului nu este recomandată tinerilor şi nefumătorilor;

2.    contraindicaţiile;

3.    avertismentele pentru grupurile de risc specifice;

4.    eventualele efecte adverse;

5.    potenţialul de dependenţă şi toxicitate; şi

6.    informaţii de contact ale producătorului sau ale importatorului şi ale unei persoane de contact, fizice sau juridice, din interiorul Uniunii Europene;

k) pachetele unitare şi orice ambalaj exterior al ţigaretelor electronice şi al flacoanelor de reumplere:

1.    includ lista tuturor ingredientelor care alcătuiesc produsul, în ordine descrescătoare a masei, precum şi informaţii privind conţinutul de nicotină al produsului şi nicotină eliberată per doză, numărul lotului şi recomandarea de a nu lăsa produsul la îndemâna copiilor;

2.    fără a aduce atingere pct. 1 de la prezenta literă, nu includ elemente sau caracteristici la care se face referire la art. 13, cu excepţia alin. (1) lit. a) şi c) ale art. 13 în ceea ce priveşte informaţiile privind conţinutul de nicotină şi aromele;

3.    afişează următorul avertisment de sănătate: Acest produs conţine nicotină. Nicotina generează un grad ridicat de dependenţă;

l) avertismentele de sănătate respectă cerinţele prevăzute la art. 12 alin. (2)-(4).

(12)    Se interzice publicitatea pentru ţigaretele electronice şi flacoanele de reumplere:

a) în serviciile societăţii informaţionale, în presă sau în alte publicaţii tipărite, cu excepţia publicaţiilor şi materialelor destinate exclusiv profesioniştilor din domeniul comerţului cu ţigarete electronice şi flacoane de reumplere şi cu excepţia publicaţiilor şi a materialelor care sunt imprimate şi publicate în ţări terţe, în cazul în care respectivele publicaţii sau materiale nu sunt destinate în mod principal pieţei Uniunii Europene;

b) pe canalele radio;

c) publicitatea care intră sub incidenţa Legii audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

d) în sălile de spectacol, cinematografe sau alte tipuri de săli de proiecţie a materialelor vizuale destinate publicului;

e) pe panouri publicitare, pe copertine sau orice alte structuri de afişaj, indiferent de locul amplasării acestora ori de taxele datorate.

(13)    Se interzice sponsorizarea pentru promovarea ţigaretei electronice şi/sau flacoanelor de reumplere a:

a) programelor de radiodifuziune şi de televiziune publice sau private;

b) oricăror evenimente sau activităţi, inclusiv a celor care implică sau au loc în cel puţin două state membre, dintre care unul este România, ori care au efecte transfrontaliere într-un alt mod.

(14)    Producătorii şi importatorii de ţigarete electronice şi de flacoane de reumplere transmit Ministerului Sănătăţii anual, până la data de 20 noiembrie a anului în curs, următoarele informaţii referitoare la anul precedent, în format electronic:

a) date cuprinzătoare cu privire la volumul vânzărilor, pe denumiri de mărci şi pe tipuri de produse;

b) informaţii cu privire la preferinţele diverselor categorii de consumatori, inclusiv ale tinerilor, ale persoanelor nefumătoare şi ale principalelor categorii de utilizatori curenţi;

c) informaţii privind modul de vânzare a produselor; şi

d) rezumate ale oricăror cercetări de piaţă efectuate cu privire la aspectele prevăzute anterior.

(15)    Ministerul Sănătăţii monitorizează evoluţia pieţei ţigaretelor electronice şi a flacoanelor de reumplere, inclusiv orice dovadă privind utilizarea ca „poartă de acces” în rândul tinerilor şi al persoanelor nefumătoare, dependenţa de nicotină şi legătura cu consumul de tutun tradiţional.

(16) Informaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) care nu sunt indicate a fi secrete comerciale sunt puse la dispoziţia publicului de către Ministerul Sănătăţii, pe pagina oficială de internet.

(17)    Ministerul Sănătăţii pune la dispoziţia Comisiei Europene şi a autorităţilor competente din celelalte state membre, la cerere, toate informaţiile primite în temeiul prezentului articol, asigurându-se că secretele comerciale şi alte informaţii confidenţiale sunt tratate în mod confidenţial, potrivit legii.

(18)    Producătorii, importatorii şi distribuitorii de ţigarete electronice şi de flacoane de reumplere instituie şi menţin un sistem de colectare a informaţiilor cu privire la toate suspiciunile de efecte adverse asupra sănătăţii umane ale produselor respective.

(19)    În cazul în care unul dintre operatorii economici prevăzuţi la alin. (18) consideră sau are motive să presupună că ţigaretele electronice sau flacoanele de reumplere aflate în posesia sa şi care sunt destinate introducerii pe piaţă sau sunt introduse pe piaţă nu sunt sigure sau de bună calitate ori contravin într-un alt mod prezentei legi, respectivul operator economic ia imediat măsurile corective necesare pentru asigurarea conformităţii produsului în cauză cu prevederile prezentei legi, rechemarea produsului sau retragerea sa, după caz. În acest caz, operatorii economici informează fără întârziere Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, în special cu privire la riscurile la adresa sănătăţii umane şi a siguranţei, şi la toate măsurile corective întreprinse, precum şi cu privire la rezultatele respectivelor măsuri corective.

(20)    În situaţia în care Ministerul Sănătăţii sau Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor solicită operatorilor economici informaţii suplimentare, de exemplu cu privire la aspecte legate de siguranţă şi de calitate sau cu privire la eventualele efecte adverse ale ţigaretelor electronice şi flacoanelor de reumplere, producătorii sau importatorii răspund acestei solicitări în termen de cel mult 6 luni de la solicitare.

(21)    În cazul ţigaretelor electronice şi al flacoanelor de reumplere care respectă prevederile prezentului articol, dacă Ministerul Sănătăţii stabileşte sau are motive întemeiate să creadă că ţigarete electronice specifice sau flacoane de reumplere sau un tip de ţigarete electronice ori de flacoane de reumplere ar putea prezenta un risc grav pentru sănătatea umană, acesta poate lua măsuri provizorii corespunzătoare, ca de exemplu interzicerea introducerii pe piaţă a unei ţigarete electronice specifice sau a unui flacon de reumplere ori a unui tip de ţigarete electronice sau de flacoane de reumplere. Respectivele măsuri sunt notificate fără întârziere Comisiei Europene şi autorităţilor competente din celelalte state membre, fiind însoţite de toate datele justificative.

(22)    Ministerul Sănătăţii aprobă măsuri ulterioare corespunzătoare pe baza recomandărilor Comisiei Europene rezultate în urma notificării prevăzute la alin. (21).

(23)    Adoptarea interdicţiei de introducere pe piaţă a unor ţigarete electronice specifice sau a unor flacoane de reumplere

ori a unui tip de ţigarete electronice sau de flacoane de reumplere prin acte delegate ale Comisiei Europene se pune în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(24) Adaptarea textului avertismentului de sănătate prevăzut la alin. (11) lit. k) pct. 3, adoptată prin acte delegate ale Comisiei Europene, se pune în aplicare prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniuni Europene.

(25)    Formatul comun pentru notificarea prevăzută la alin. (3), stabilit prin acte de punere în aplicare de către Comisia Europeană, inclusiv intervalul de timp în care pot fi transmise informaţiile prevăzute la alin. (6), este aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(26)    Standardele tehnice pentru mecanismul de reumplere prevăzut la alin. (11) lit. i) stabilite de către Comisia Europeană prin acte de punere în aplicare se aplică produselor introduse pe piaţa din România.

Articolul 21

Produsele din plante pentru fumat

(1)    Fiecare pachet unitar şi orice ambalaj exterior al produselor din plante pentru fumat poartă următorul avertisment de sănătate: Fumatul acestui produs dăunează sănătăţii dumneavoastră.

(2)    Avertismentul de sănătate se tipăreşte pe suprafaţa exterioară anterioară şi posterioară a pachetului unitar şi pe orice ambalaj exterior.

(3)    Avertismentul de sănătate este în conformitate cu caracteristicile tehnice prevăzute la art. 9 alin. (8). Avertismentul acoperă 30% din aria suprafeţe corespunzătoare a pachetului unitar şi a oricărui ambalaj exterior.

(4)    Pachetele unitare şi orice ambalaj exterior al produselor din plante pentru fumat nu includ niciunul dintre elementele sau caracteristicile de la art. 13 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi nu menţionează că produsul nu conţine aditivi sau arome.

(5)    Producătorii şi importatorii de produse din plante pentru fumat transmit Ministerului Sănătăţii lista cuprinzând toate ingredientele, precum şi cantităţile corespunzătoare, utilizate la fabricarea unor astfel de produse, pentru fiecare denumire de marcă şi pentru fiecare tip.

(6)    În cazul în care compoziţia unui produs este modificată astfel încât afectează informaţiile furnizate în temeiul prezentului articol, producătorii şi importatori informează în consecinţă Ministerul Sănătăţii.

(7)    Informaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) se transmit cu cel puţin 6 luni înaintea introducerii pe piaţă a unui produs din plante pentru fumat nou sau modificat.

(8)    Producătorii şi importatorii de produse din plante pentru fumat precizează, la momentul transmiterii informaţiilor prevăzute la alin. (5) şi (6), informaţiile pe care le consideră ca fiind secret comercial.

(9)    Informaţiile transmise în conformitate cu alin. (5) şi (6) care nu sunt indicate a fi secrete comerciale sunt puse la dispoziţia publicului de Ministerul Sănătăţii, pe pagina oficială de internet.

Capitolul VI

Răspunderi şi sancţiuni

Articolul 22

Răspunderi

(1)    Producătorii şi importatorii de produse din tutun şi produse conexe furnizează Comisiei Europene şi Ministerului Sănătăţii informaţiile solicitate în temeiul prezentei legi, în mod complet şi corect, în termenele stabilite.

(2)    Obligaţia de a furniza informaţiile solicitate la art. 5 alin. (1) şi (2), art. 6 alin. (1), (2), (7), (8) şi (9), art. 19 alin. (1), (3), (4) şi (5), art. 20 alin. (3), (5),

(6) , (14), (19) şi (20) şi art. 21 alin. (5) şi (6) revine în principal producătorului, dacă acesta are sediul în Uniunea Europeană, sau în principal importatorului, dacă producătorul are sediul în afara Uniunii Europene şi importatorul are sediul în Uniunea Europeană.

(3)    Obligaţia de a furniza informaţiile prevăzute la alin. (1) revine atât producătorului, cât şi importatorului, dacă ambii au sediul în afara Uniunii Europene.

(4)    Produsele din tutun şi produsele conexe care nu sunt conforme cu prezenta lege, inclusiv cu actele normative adoptate în temeiul prezentei legi, nu pot fi introduse pe piaţa din România.

(5)    Produsele din tutun şi produsele conexe care nu sunt conforme cu prezenta lege şi pentru care nu sunt respectate obligaţiile de raportare prevăzute la art. 5 alin. (1) şi (2), art. 6 alin. (1), (2), (7), (8) şi (9), art. 19 alin. (1), (3), (4) şi (5), art. 20 alin. (3), (5), (6), (14), (19) şi (20) şi art. 21 alin. (5) şi (6) nu se introduc pe piaţa din România.

Articolul 23

Sancţiuni

(1)    Faptele prevăzute la alin. (2)-(7) constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni.

(2)    Nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1)-(3), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 6 alin. (1), (4), (7) şi (8), art. 7 alin. (1), (8) şi (10), art. 8, art. 9 alin. (1)-(8) şi (10), art. 10 alin. (1)-(3) şi (5), art. 11 alin. (1)-(5), art. 12 alin. (1)-(4), art. 13 alin. (1) şi (2), art. 14, art. 15 alin. (1), (3), (7)-(10) şi (12), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 17, art. 18′ alin. (3)-(5), (7), (8), (10) şi (11), art. 19 alin. (1)-(4) şi (7), art. 20~’ alin. (1), (3)-(5), (11)-(14) şi (19), art. 21 alin. (1)

(7) , art. 22 alin. (4) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 75.000 lei la 100.000 lei.

(3)    Nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (2), art. 6 alin. (9), art. 19 alin. (5) şi art. 20 alin. (6), (18) şi (20) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.

(4)    Nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) se sancţionează cu măsura complementară de suspendare a activităţii de producţie şi comercializare a produselor neconforme, până la remedierea situaţiei care a dus la suspendarea activităţii şi interzicere de la comercializare a produselor neconforme.

(5)    Nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1), (8) şi (10), art. 17, art. 19 alin. (1)-(4) şi (7) şi art. 20 alin. (1)-(5), (11) şi (14) se sancţionează cu măsura complementară de interzicere de la comercializare a produselor neconforme.

(6)    Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1)-(3), art. 5 alin. (1)-(3), art. 6 alin. (1) şi (8), art. 8, art. 9 alin. (1)-(8) şi (10), art. 10 alin. (1)-(3) şi (5), art. 11 alin. (1)-(5), art. 12 alin. (1)-(4), art. 13 alin. (1) şi (2), art. 14, art. 15 alin. (1), (3), (7)-(9) şi (12), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 18 alin. (3)-(5), (7) şi (10) şi art. 21 alin. (1)-(7) se sancţionează cu măsura complementară a suspendării activităţii de comercializare a

produselor neconforme, până la remedierea situaţiei care a dus la suspendarea activităţii.

(7)    Nerespectarea de către transportatori a prevederilor art. 18 alin. (15) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă egală cu contravaloarea accizelor datorate bugetului de stat.

(8)    Aplicarea sancţiunilor prevăzute de prezenta lege nu înlătură răspunderea disciplinară a făptuitorilor.

(9)    Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezentul articol, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(10)    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac, în limita competenţelor proprii, de către persoanele împuternicite în acest sens de către:

a) Ministerul Sănătăţii, pentru nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1)-(3), art. 5 alin. (1)-(3), art. 6 alin. (1), (4) şi (7)-(9), art. 7 alin. (1),

(8) şi (10), art. 19 alin. (1)-(5) şi (7), art. 20 ‘ alin. (1), (3)-(6), (11) lit. a)-f), (14) şi (18)-(20) şi art. 21 alin. (5)-(7);

b) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, pentru nerespectarea prevederilor art. 8, art. 9 alin. (1)-(8) şi (10), art. 10 alin. (1)-(3) şi (5), art. 11 alin. (1)-(5), art. 12 alin. (1)-(4), art. 13 alin. (1) şi (2), art. 14, art. 17, art. 20 alin. (11) lit. g)-l), (12), (13), (19) şi (20), art. 21 alin. (1)-(4) şi art. 22 alin.

(4) ;

c) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1), (3), (7)-(10) şi (12), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 18 alin. (3)

(5) , (7), (8), (10), (11) şi (15).

(11)    Prevederile referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor din prezenta lege se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(12)    Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală cooperează reciproc cu autorităţile competente din celelalte state membre şi cu Comisia Europeană pentru a asigura aplicarea corectă şi respectarea corespunzătoare a prezentei legi şi îşi transmit reciproc, în acest sens, toate informaţiile necesare.

Capitolul VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 24

Libera circulaţie

(1)    Cu excepţia prevederilor alin. (2), nu poate fi interzisă sau restricţionată din considerente referitoare la aspectele reglementate de Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a Directivei 2001/37/CE, introducerea pe piaţă a produselor din tutun sau produselor conexe care sunt conforme cu aceasta.

(2)    Reglementările aplicabile tuturor produselor din tutun sau produselor conexe care se introduc pe piaţa din România, referitoare la standardizarea ambalajelor produselor din tutun, acolo unde acest lucru se justifică din motive legate de sănătatea publică, la interzicerea anumitor categorii de produse din tutun sau produse conexe în România, cu condiţia ca interzicerea să fie justificată de necesitatea protecţiei sănătăţii publice, ţinând seama de nivelul înalt de protecţie a sănătăţii umane atins prin prezenta lege, se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceste reglementări trebuie să fie proporţionale şi nu pot constitui mijloace de discriminare arbitrară sau o restricţionare mascată a comerţului dintre statele membre.

(3)    Reglementările prevăzute la alin. (2) se notifică Comisiei Europene anterior adoptării, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, împreună cu motivele pentru introducerea lor.

(4)    Măsurile de interzicere prevăzute la alin. (2) se notifică Comisiei Europene de către Ministerul Sănătăţii, împreună cu motivele pentru introducerea lor.

(5)    În funcţie de decizia Comisiei Europene, Ministerul Sănătăţii aplică măsurile corespunzătoare, prin ordin al ministrului sănătăţii, care intră în vigoare în termen de 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6)    În absenţa unei decizii a Comisiei Europene în termen de 6 luni de la primirea notificării de către Comisia Europeană, măsurile de interzicere prevăzute la alin. (2) sunt considerate aprobate şi intră în vigoare în termen de maximum 12 luni de la expirarea termenului de mai sus.

Articolul 25

Autorităţile competente 7

(2) Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală transmit Comisiei Europene toate informaţiile disponibile pentru pregătirea raportului prevăzut la art. 28 (1) din Directiva 2014/40/UE.

Articolul 26

Regimul accizelor pentru produsele din tutun şi produsele conexe este reglementat de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 27 Intrarea în vigoare

(1)    Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 7 alin. (20), art. 10 alin. (4), art. 15 alin. (16) şi art. 16 alin. (5).

(2)    Până la data de 20 mai 2017 este permisă introducerea pe piaţă a următoarelor produse care nu sunt în conformitate cu prezenta lege:

a) produsele din tutun fabricate sau puse în liberă circulaţie şi etichetate în conformitate cu Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) ţigaretele electronice sau flacoanele de reumplere fabricate sau puse în liberă circulaţie înainte de 20 noiembrie 2016;

c) produsele din plante pentru fumat, fabricate sau puse în liberă circulaţie înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3)    Prevederile art. 23 alin. (7) se pun în aplicare la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului, prevăzute la art. 18 alin. (16).

Articolul 28

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul I

Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 21 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.    Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 1

Prezenta lege stabileşte unele măsuri privind prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea completă a fumatului în toate spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la locul de muncă şi în locurile de joacă pentru copii, prin desfăşurarea de campanii de informare şi educare a populaţiei, având ca scop protejarea sănătăţii persoanelor fumătoare şi nefumătoare de efectele dăunătoare ale fumatului, prevenirea răspândirii fumatului în rândul minorilor şi asigurarea unui nivel adecvat al calităţii vieţii populaţiei din România.

2. La articolul 2, literele a), b) , c) si d) se abrogă.

3. La articolul 2, literele f) , g) , h) , i) , i^1) , j) , k) , k^1) si l) se abrogă.

4.    La articolul 2, literele o), p) si q) se abrogă.

5.    La articolul 3, alineatele (8), (9) si (10) se abrogă.

6.    Articolele 3^1 , 3^2 , 3^3 si 3^4 se abrogă.

7.    Articolul 6 se abrogă.

8.    Articolele 7 şi 7^1 se abrogă.

9.    La articolul 10, literele c) şi d) se abrogă.

10.    Articolul 11 se abrogă.

11.    La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 12

(1) Nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (52) şi (6) şi ale art. 4 alin. (2) se sancţionează cu retragerea de pe piaţă a produsului în cauză, în vederea distrugerii, conform legii, de către organele competente.

12.    Articolul 147 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 14A1

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite în acest sens de către Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, cu excepţia prevederilor art. 10 lit. a) şi b), unde constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţi ai poliţiei locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne.

13.    Articolul 142 se abrogă.

14.    Articolul 15 se abrogă.

15.    Anexa se abrogă.

Articolul II

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va pune de acord toate actele sale de punere în aplicare cu dispoziţiile prezentei legi.

Prezenta lege transpune Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a Directivei 2001/37/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 127 din 29 aprilie 2014, şi Directiva delegată 2014/109/UE a Comisiei din 10 octombrie 2014 de modificare a anexei II la Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind stabilirea galeriei de avertismente ilustrate care trebuie utilizate pe produsele din tutun, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 360 din 17 decembrie 2014.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR FLORIN IORDACHE PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU Bucureşti, 4 noiembrie 2016.

Nr. 201.

ANEXA Nr. 1

Lista avertismentelor sub formă de text

1.    Fumatul cauzează 9 din 10 cancere pulmonare.

2.    Fumatul cauzează cancer al gurii şi al gâtului.

3.    Fumatul dăunează plămânilor.

4.    Fumatul cauzează atacuri de inimă.

5.    Fumatul cauzează accidente vasculare cerebrale şi infirmitate.

6.    Fumatul blochează arterele.

7.    Fumatul creşte riscul de orbire.

8.    Fumatul dăunează dinţilor şi gingiilor.

9.    Fumatul poate ucide fătul nenăscut.

10.    Fumul dumneavoastră dăunează copiilor, familiei şi prietenilor dumneavoastră.

11.    Copiii fumătorilor sunt mai predispuşi să înceapă să fumeze.

12.    Renunţaţi la fumat – rămâneţi în viaţă pentru cei dragi.

13.    Fumatul reduce fertilitatea.

14.    Fumatul creşte riscul de impotenţă.

ANEXA Nr. 2*)

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 3*)
*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.
 

Ministerul Sănătăţii comunică Comisiei Europene, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile competente responsabile de punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi şi de asigurarea respectării acestora.

DECIZIA Nr. 402 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin

Emitent CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Augustin Zegrean – preşedinte
Valer Dorneanu – judecător
Mircea Ştefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Puskas Valentin Zoltan – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Tudorel Toader – judecător
Ioniţa Cochinţu – magistrat-asistent

1.    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, excepţie ridicată de Societatea Kaufof Com – S.R.L. din Glugova, judeţul Gorj – cu noul sediu social în Motru, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 9.089/101/2013/a90* al Curţii de Apel Craiova – Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.523D/2015.

2.    Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 12 mai 2016, cu participarea reprezentanţilor prezenţi ai părţilor – avocat Alexandru Stănoiu pentru Garanti Bank – S.A. din Bucureşti, avocat Andrei Alexandru Popescu pentru Societatea Romind T & G – S.R.L. din Pantelimon şi avocat Alina Cobuz pentru Lescaci Com – S.R.L. din Negreşti-Oaş, toţi cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, precum şi a reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 14 iunie 2016, apoi, în temeiul prevederilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6 din 7 martie 2012, a amânat pronunţarea pentru data de 15 iunie 2016, dată la care este pronunţată prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3.    Prin Încheierea din 13 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 9.089/101/2013/a90*, Curtea de Apel Craiova – Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, excepţie ridicată de Societatea Kaufof Com – S.R.L. din Glogova, judeţul Gorj – cu noul sediu social în Motru, judeţul Gorj, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei raportat la cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013, aprobată prin Legea nr.12/2014.

4.    In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2) din Constituţie. Astfel, se arată că din analiza Legii nr. 12/2014 se poate observa că această lege creează un cadru special, o derogare de la dreptul comun (Legea nr. 85/2006 care excepta din sfera sa de aplicare regiile autonome), însă nu pentru toate regiile autonome din România, ci numai pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, adică este o lege pentru un singur subiect de drept, ceea ce este neconstituţional. Intr-o speţă asemănătoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, a stabilit că, „în ipoteza în care reglementarea specială are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae, ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu şi, prin aceasta, neconstituţional”.

5.    Totodată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la principiul egalităţii, se susţine că prin legea criticată s-a creat un privilegiu pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi o discriminare între creditorii acestei regii şi creditorii altor regii autonome din ţară, deoarece pentru creditorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare a fost instituită posibilitatea reducerii/neachitării creanţelor acestora, iar creditorii altor regii autonome au drepturile de creanţă intacte. Or, acordarea unei poziţii privilegiate dreptului de creanţă al persoanelor contravine art. 16 alin. (1) în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor raportat la art. 44 alin. (2) din Constituţie, teza referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată (Decizia Curţii Constituţionale nr. 755 din 16 decembrie 2014).

6.    De asemenea, se arată că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că, deşi o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidităţi pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare, în mod excepţional se admite că o întârziere în executare ar putea fi justificată de circumstanţe speciale, chiar dacă regula este aceea a executării într-un termen rezonabil. Această întârziere nu trebuie să se eternizeze, astfel încât să aducă atingere substanţei înseşi a dreptului protejat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 mai 2002, pronunţată în Cauza Burdov împotriva Rusiei). Or, prin Legea nr. 12/2014 a fost creat cadrul legal prin care statul să se exonereze de la plata obligaţiilor sale legale.

7.    Totodată, se precizează că, deşi potrivit prevederilor constituţionale, creanţele asupra statului sunt garantate, în realitate, prin Legea nr. 12/2014 a fost creat cadrul aparent legal, prin adoptarea unor privilegii pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, astfel încât statul să eludeze obligaţiile de plată şi de garantare a creanţelor asupra sa, motiv pentru care această lege apare ca evident neconstituţională. De altfel,

conform art. 23 din anexa 1.3 la Hotărârea Guvernului nr. 365/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Electricitate – S.A., a Societăţii Naţionale „Nuclearelectrica” – S.A. şi a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate „Renel”, „Partea de cheltuieli care depăşeşte nivelul veniturilor realizate se subvenţionează de la bugetul de stat, conform legii”.

8.    În final, se prezintă „starea de fapt” şi se susţine că nu se poate ignora că, în temeiul prevederilor art. 22 şi art. 23 din anexa nr. 1.3 la Hotărârea Guvernului nr. 365/1998, precum şi a prevederilor art. 151 din Legea nr. 85/2006, foarte mulţi profesionişti („comercianţi”) au considerat că nu există niciun fel de risc de neîncasare a facturilor emise de creditorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare şi acceptate la plată de aceasta, iar Legea nr. 12/2014 a făcut ca toate aceste garanţii legale să dispară, cu efecte devastatoare pentru viitorul acestora. Concluzionează că legea criticată este neconstituţională, scopul real al acesteia fiind acela de fraudare a intereselor legale ale creditorilor Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, motiv pentru care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

9.    Curtea de Apel Craiova – Secţia a II-a civilă arată că prevederile Legii nr. 12/2014, prin care a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 şi potrivit căreia procedura generală a insolvenţei se aplică în mod corespunzător şi Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2).

10.    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11.    Guvernul arată că, în ceea ce priveşte dispoziţiile legale incidente, cu referire la insolvenţa Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, autoarea excepţiei a reţinut în mod corect faptul că, în conformitate cu art. 22 şi art. 23 din anexa nr. 1.3 la Hotărârea Guvernului nr. 365/1998, „Corelat cu contractele încheiate pentru produsele din profilul său de activitate, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare determină anual volumul de venituri realizat, cheltuielile totale de efectuat şi cota de impozit pe profit datorată bugetului de stat, conform legii”, iar „Partea de cheltuieli care depăşeşte nivelul veniturilor realizate se subvenţionează de la bugetul de stat conform legii”. În acelaşi timp însă, potrivit art. 151 din Legea insolvenţei nr. 85/2006, „Procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în insolvenţă se va stabili prin lege specială”. Prin urmare, chiar dacă la nivelul creditorilor Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, aceştia ar fi avut prefigurat faptul că eventualul deficit bugetar al Regiei ar fi trebuit să fie acoperit din resurse de stat, în acelaşi timp, aceşti creditori ar fi trebuit să aibă în vedere că procedura de insolvenţă aferentă regiilor autonome va fi stabilită prin lege specială şi că acoperirea eventualelor deficite nu se va putea face decât conform legii. În aceste condiţii, consideră că există temei pentru concluzia potrivit căreia, chiar dacă există angajamentul statului pentru acoperirea deficitelor bugetului Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, această acoperire nu era obligatorie să se realizeze până la 100% din creanţe, nici în conformitate cu legislaţia în vigoare înainte de adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 şi a Legii nr. 12/2014.

12.    În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a Legii nr. 12/2014, Guvernul arată că, în principiu, o critică de neconstituţionalitate asupra legii de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă constituie, de fapt, o critică de neconstituţionalitate la adresa însăşi a ordonanţei de urgenţă pe care o aprobă legea. Astfel că, în măsura în care, în prezenta cauză, Curtea Constituţională va aprecia necesar să se pronunţe, din oficiu, şi cu privire la compatibilitatea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 85/2013 cu prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, opinează că există premisele pentru a constata că reglementarea prin ordonanţă de urgenţă a procedurii de insolvenţă a Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, în locul reglementării prin lege ca act al Parlamentului, ar prezenta vicii de neconstituţionalitate prin raportare la art. 115 alin. (6) din Constituţie, coroborat cu art. 44 din Legea fundamentală. În acest context, mai precizează că nicio procedură de insolvenţă nu poate garanta satisfacerea creanţelor creditorilor în proporţie de 100%.

13.    Totodată, Guvernul precizează că, fără a contesta argumentele invocate de autoarea excepţiei cu privire faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2014 şi, implicit, Legea nr. 12/2014, în raport de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, ar avea caracter individual, în esenţă, argumentaţia cu privire la caracterul individual al unei legi s-a raportat, până în prezent, strict la un criteriu cantitativ, respectiv dacă sfera subiectelor de drept cărora li se adresează normele edictate este formată dintr-un singur subiect de drept. Consideră că prin Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, Curtea a reţinut că era necesară intervenţia legiuitorului delegat prin ordonanţă de urgenţă, dat fiind că exista o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care punea în pericol un interes public, şi a fost antamată indirect şi sfera de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2014, respectiv s-a arătat că, deşi ordonanţa de urgenţă vizează doar insolvenţa Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, această reglementare se raportează la înlăturarea unei stări de pericol ce ar putea afecta un interes public, deci ar viza o sferă mai largă de relaţii sociale.

14.    Astfel, în speţa analizată, dacă s-ar admite că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2014 constituie un act individual în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, ar însemna, implicit, că, pe lângă condiţionalităţile prevăzute expres de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, să mai existe şi altele, ceea ce ar constitui o situaţie în care legiuitorul delegat ar fi împiedicat să acţioneze pe motivul că situaţia extraordinară care ar reclama intervenţia pe calea ordonanţei de urgenţă s-ar raporta la situaţia unui singur subiect de drept, cu circumstanţa că această situaţie vizează, de fapt, o sferă mai largă de relaţii sociale, decât în cazul actului individual.

15.    În privinţa criticii de neconstituţionalitate raportate la art. 16 alin. (1) din Constituţie, menţionând cele reţinute în Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, arată că la baza emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 a existat o situaţie obiectivă care justifică un tratament legal diferenţiat pentru Regia Autonomă de Activităţi Nucleare şi pentru creditorii acesteia în raport cu regimul juridic aplicabil altor regii autonome, respectiv creditorilor acestora şi, prin urmare, critica este neîntemeiată. Totodată, arată că soluţia legislativă a fost extinsă pentru orice regie autonomă aflată în insolvenţă prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

16.    Referitor la compatibilitatea prevederilor criticate cu art. 44 alin. (2) din Constituţie, se susţine că aceste prevederi constituţionale trebuie coroborate cu cele ale art. 44 alin. (1), potrivit cărora „Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate”, iar „Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, ceea ce semnifică atât faptul că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, cât şi faptul că niciun drept de creanţă nu poate fi absolut, astfel că nici această critică nu este întemeiată.

17.    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18.    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

19.    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 4 martie 2014. Dispoziţiile Legii nr. 12/2014 au următorul cuprins: „Articol unic. – Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85 din 4 septembrie 2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 10 septembrie 2013, cu următoarea completare:

– La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Pe toată perioada insolvenţei, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin beneficiază de prevederile legale existente privind posibilitatea scoaterii de la rezerva de stat, cu titlu de împrumut, a cantităţilor de cărbune şi de păcură necesare trecerii vârfului de iarnă, prin derogare de la prevederile art. 5 din Legea nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

20.    În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” şi art. 44 alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private în mod egal, indiferent de titular. De asemenea, având în vedere motivarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate cuprinsă în notele scrise, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reţine ca temei constituţional şi prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie.

21.    Curtea, având în vedere unele chestiuni prealabile, observă că deşi obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este precizat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese că autoarea acesteia critică măsurile stabilite prin ordonanţa de urgenţă, confirmate prin legea de aprobare, în virtutea prevederilor art. 61 şi art. 115 alin. (7) din Constituţie.

22.    Faţă de acestea, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legea de aprobare a unei ordonanţe simple sau de urgenţă face corp comun cu aceasta, astfel că, în aceste situaţii, obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului şi, implicit, însăşi ordonanţa aprobată, în integralitatea sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005).

23.    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în motivarea acesteia se susţine că prin Legea nr. 12/2014 care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin se creează un tratament discriminatoriu între creditorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi alţi creditori ai altor regii autonome la nivel naţional, ca urmare a creării posibilităţii reducerii/neachitării creanţelor acestora, iar creditorii altor regii autonome au drepturile de creanţă intacte. În acest context, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate îşi fundamentează criticile aduse actului normativ în discuţie cu precădere invocând anumite soluţii de principiu reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pe care le consideră aplicabile în speţa de faţă, apreciind că acordarea unei poziţii privilegiate dreptului de creanţă al persoanelor contravine art. 16 alin. (1) în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor, raportat la art. 44 alin. (2) din Constituţie cu privire la teza referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată.

24.    Curtea constată că Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 365/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Electricitate – S.A., a Societăţii Naţionale „Nuclearelectrica” – S.A. şi a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate „Renel”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 3 iulie 1998, hotărâre care a fost adoptată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 19 iunie 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 207/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 18 decembrie 1997. Astfel, potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 365/1998, „Se înfiinţează: […] Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, regie naţională de interes strategic, cu specific deosebit, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin, Calea Târgu Jiului km 7, judeţul Mehedinţi, prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate „Renel”, care se desfiinţează. Potrivit art. 13 şi 14 din acelaşi act normativ, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare se organizează ca regie naţională de interes strategic, cu specific deosebit şi are în componenţă sucursale de producere a apei grele, de producere a energiei electrice şi termice, de inginerie tehnologică pentru obiective nucleare şi de cercetări nucleare, având ca obiect principal de activitate producerea apei grele şi a produselor conexe, producerea de energie electrică şi termică pentru folosinţa industrială şi casnică, precum şi activităţi de inginerie tehnologică pentru obiective nucleare şi cercetări în domeniul nuclear.

25.    În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 10 septembrie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 12/2014, au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care este Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 29 iulie 2014, prin care Curtea a constatat că prevederile criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 61 alin. (1) privind rolul

Parlamentului şi art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă.

26.    Cu acel prilej, Curtea a reţinut că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează o procedură generală în materie de insolvenţă ce se aplică anumitor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă [art. 1] şi are drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă. Potrivit art. 151 din aceeaşi lege, „Procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în stare de insolvenţă se va stabili prin lege specială.” În virtutea acestor prevederi, legiuitorul delegat a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin.

27.    De asemenea, Curtea observă că, ulterior adoptării prevederilor criticate, prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, legiuitorul a stabilit că procedura de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă se aplică şi regiilor autonome, astfel că, potrivit art. 3 alin.

(2), „Procedura prevăzută de prezenta lege se aplică şi regiilor autonome”. Însă, potrivit prevederilor art. 343 din Legea nr. 85/2014, „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date”.

28.    Cu privire la aplicabilitatea principiului egalităţii în drepturi, Curtea reţine că în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional s-a statuat că înţelesul art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, iar nu şi identitatea de tratament juridic în aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor, astfel încât este justificată admisibilitatea unui regim juridic diferit pentru situaţii distincte. Aşa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă.

29.    Or, în cazul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, chiar în preambulul ordonanţei este reliefată necesitatea adoptării acestui act normativ. Astfel, prin Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, precitată, Curtea a reţinut că legea insolvenţei reglementează o procedură generală în materie de insolvenţă ce se aplică anumitor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă şi are drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 îndeplineşte condiţiile prevăzute de normele constituţionale cu privire la adoptarea pe calea delegării legislative a unei ordonanţe de urgenţă, respectiv existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public, iar situaţiile extraordinare să exprime un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, respectiv a căror reglementare nu poate fi amânată.

30.    Astfel, Guvernul în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 a justificat recurgerea la adoptarea prevederilor criticate motivat de faptul că s-a impus adoptarea unei reglementări imediate şi particulare privind procedura insolvenţei acestei regii autonome, respectiv Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, care se confrunta cu situaţii de blocaj financiar având ca efect apariţia stării de incapacitate de plată a datoriilor către diverşi creditori, în special bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, în condiţiile de criză economică prelungită ale acelei perioade, precum şi luând în considerare premisele economice pentru anul 2013.

31.    Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin este un operator strategic al economiei naţionale şi, totodată, un furnizor de servicii publice locale, operând cu instalaţii şi substanţe pentru producerea apei grele şi a produselor conexe, având un înalt grad de periculozitate şi complexitate, iar măsurile propuse reglementează modalitatea de derulare a procedurii insolvenţei, oferind astfel protecţia juridică necesară acesteia, precum şi creditorilor regiei.

32.    Incapacitatea de plată în care se află Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin poate conduce la încetarea activităţii, fapt ce poate provoca catastrofe ecologice, fiind ştiut faptul că în instalaţiile Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare – Sucursala Romag Prod se vehiculează 500 tone de hidrogen sulfurat, gaz toxic, letal şi exploziv ce trebuie ars, în caz

de sistare a producţiei de apă grea, rezultând o cantitate însemnată de SO2, substanţă ce produce

ploi acide cu influenţe negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei din zonă, cu efecte transfrontaliere.

33.    Ca atare, aspectele prezentate mai sus, care au stat la baza adoptării Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, adoptată în condiţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie şi aprobată prin Legea nr. 12/2014, se convertesc în motive obiective şi rezonabile ce justifică un tratament juridic diferit, astfel că nu se poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), deoarece este justificată reglementarea unui regim juridic diferit pentru situaţii distincte, având în vedere că fiecare regie autonomă are particularitatea şi importanţa sa strategică, diferită de la caz la caz, situaţie în care se regăseşte şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, care este „regie naţională de interes strategic, cu specific deosebit”, în raport cu alte regii autonome.

34.    Examinând prezenta excepţie şi prin prisma pretinsei încălcări a prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit cărora, „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”, Curtea constată că nici sub acest aspect critica nu poate fi reţinută. Accepţiunea art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie obligă statul să ia măsuri legale şi egale pentru ocrotirea dreptului de proprietate privată, iar prin prevederile criticate, tocmai această obligaţie şi-a îndeplinit-o legiuitorul, protejând în mod egal toţii creditorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, în condiţiile aplicabilităţii dispoziţiilor privitoare la procedura de insolvenţă.

35.    Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor criticate în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 44 alin. (2).

36.    În continuare, Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, deşi invocă în susţinerea excepţiei prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie, vizează şi o pretinsă contrarietate a prevederilor Legii nr. 12/2014 faţă de dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală. Astfel, autoarea susţine că „deşi potrivit prevederilor constituţionale, creanţele asupra statului sunt garantate, în realitate, prin Legea nr. 12/2014 a fost creat cadrul aparent legal, prin adoptarea unor privilegii pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, astfel încât statul să eludeze obligaţiile de plată şi de garantare a creanţelor asupra sa”. Or, această critică nu poate fi reţinută, întrucât creanţele creditorului asupra debitorului insolvabil nu sunt creanţe asupra statului în accepţiunea prevederilor art. 44 alin. (1) din

Constituţie, deoarece, în această ipoteză, debitorul nu este însuşi statul român, ci un agent economic – regie autonomă – cu capital integral de stat, în speţă Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin. Faptul că statul deţine integral capitalul social al acestei debitoare nu converteşte creanţele debitorilor asupra sa în creanţe asupra statului, pentru a ne afla în ipoteza încălcării art. 44 alin. (1) din Constituţie.

37.    Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor criticate în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 44 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie.

38.    Distinct de acestea, în ceea ce priveşte menţionarea, prin notele scrise depuse direct la dosarul Curţii Constituţionale sau prin susţinerile părţilor prezente în faţa instanţei de contencios constituţional, respectiv adăugarea şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, temeiuri care nu au fost reţinute în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă.

39.    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992. cu majoritate de voturi1,

1 A se vedea opinia separată la Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 29 iulie 2014.

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Kaufof Com -S.R.L. din Glogova, judeţul Gorj – cu noul sediu social în Motru, judeţul Gorj, în Dosarul nr.

9.089/101/2013/a90* al Curţii de Apel Craiova – Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova – Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 iunie 2016.

Pentru PREŞEDINTE

AUGUSTIN ZEGREAN,

semnează, în temeiul art. 426 alin. (4)

din Codul de procedură civilă,

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

DECIZIA Nr. 421 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 218 alin. (2) si (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

Emitent CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Valer Dorneanu – preşedinte
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ştefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Puskas Valentin Zoltan – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Tudorel Toader – judecător
Augustin Zegrean – judecător
Ioniţa Cochinţu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

1.    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 218 alin. (2) şi

(3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Bogart Est – S.R.L. din Paşcani în Dosarul nr. 8.849/99/2013 al Curţii de Apel Iaşi -Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 466D/2016.

2.    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.    Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar un „extras de pe portalul instanţelor de judecată” din care rezultă soluţia pronunţată în Dosarul nr. 8.849/99/2013 de Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal, cauză în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

4.    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5.    Prin Încheierea din 29 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.849/99/2013, Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 218 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Bogart Est – S.R.L. din Paşcani cu ocazia soluţionării recursului declarat împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Iaşi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind anularea unui act administrativ.

6.    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 21, art. 52 şi art. 126 alin. (6), deoarece persoana vătămată în drepturile sau interesele sale legitime printr-un act administrativ-fiscal nu poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ acest act, ci doar decizia emisă în procedura de soluţionare a contestaţiei administrative. Astfel, arată că actul administrativ fiscal care produce în mod direct efecte juridice asupra celor cărora li se adresează, efecte pe care le are în vedere organul emitent al actului, este actul iniţial şi nu decizia dată de organul emitent la plângerea prealabilă. De asemenea, susţine că prevederile criticate sunt neconstituţionale şi prin raportare la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, act normativ prin care legiuitorul a clarificat situaţia contestată în prezenta cauză.

7.    Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 1.154 din 13 septembrie 2011 şi Decizia nr. 1.224 din 20 septembrie 2011.

8.    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9.    Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

10.    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11.    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

12.    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 218 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(2) Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluţionare a contestaţiei potrivit art. 212, la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii.

(3) În situaţia atacării la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă potrivit alin. (2) a deciziei prin care s-a dispus desfiinţarea, încheierea noului act administrativ-fiscal ca urmare a soluţiei de desfiinţare emise în procedura de soluţionare a contestaţiei se face după ce hotărârea judecătorească a rămas definitivă şi irevocabilă”.

13.    Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost abrogată prin art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, act care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, potrivit art. 353 din aceeaşi lege. Însă, având în vedere prevederile art. 352 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, potrivit cărora „Dispoziţiile prezentului cod se aplică numai procedurilor de administrare începute după intrarea acestuia în vigoare”, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin.(1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate.

14.    În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 126 alin. (6) referitor la garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15.    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în prezenta cauză, nemulţumirea autoarei excepţiei porneşte de la faptul că o persoană vătămată în drepturile sau interesele sale legitime printr-un act administrativ-fiscal nu poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ acest act, ci doar decizia emisă în procedura de soluţionare a contestaţiei administrative. Or, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, „actul administrativ fiscal care produce în mod direct efecte juridice asupra celor cărora li se adresează, efecte pe care le are în vedere organul emitent al actului, este actul iniţial şi nu decizia dată de organul emitent la plângerea prealabilă” şi, astfel, consideră că prevederile art. 218 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituţionale.

16.    Prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu motivări şi prevederi constituţionale similare, Curtea respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 52 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 24 martie 2016, Decizia nr. 850 din 10 decembrie 2015, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 24 februarie 2016, Decizia nr. 214 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015, Decizia nr. 1.358 din 27 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 9 decembrie 2009.

17.    Curtea a statuat că, având în vedere dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum şi pe cele ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cel care se consideră lezat în drepturile sale prin lipsa actului administrativ-fiscal se poate adresa instanţei de judecată pentru obligarea organului fiscal de a emite decizia de soluţionare a contestaţiei. Curtea a mai reţinut că în toate cazurile, ulterior pronunţării deciziei de către organul fiscal, contestatorul nemulţumit poate ataca această decizie la instanţa de contencios administrativ competentă. În soluţionarea cererii, instanţa de contencios administrativ este competentă, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, să se pronunţe şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii, adică şi asupra actelor administrative fiscale contestate în faţa organului fiscal (a se vedea în acest sens Decizia nr. 95 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 10 mai 2011).

18.    De asemenea, prin Decizia nr. 703 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 26 ianuarie 2015, paragraful 20, şi sau Decizia nr. 52 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 14, Curtea Constituţională a constatat că instituirea recursului prealabil sau graţios reprezintă o modalitate simplă, rapidă şi scutită de taxa judiciară de timbru, prin care persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică are posibilitatea de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului său legitim direct de la organul emitent. Se realizează astfel, pe de o parte, protecţia persoanei vătămate şi a administraţiei, iar, pe de altă parte, degrevarea instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluţionate pe cale administrativă, dându-se expresie principiului celerităţii. De asemenea, Curtea a reţinut că nicio dispoziţie constituţională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicţional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ graţios sau a celui ierarhic, iar dreptul de acces liber la justiţie nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiţionări.

19.    De altfel, Curtea a statuat că prevederile cuprinse în titlul IX al Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, reglementează proceduri de recurs administrativ, prin care se lasă posibilitatea organelor care au emis actele administrative atacate sau organelor superioare acestora de a reveni asupra măsurilor luate. Asemenea proceduri, în care soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor este atribuită însuşi organului care a emis actul atacat sau organului ierarhic superior acestuia, nu întrunesc elementele definitorii ale activităţii de jurisdicţie – caracterizată prin soluţionarea de către un organ independent şi imparţial a litigiilor privind existenţa, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice funcţiei administrative (a se vedea în acest sens Decizia nr. 877 din 23 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2013).

20.    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, fiind aplicabile mutatis mutandis atât în ceea ce priveşte constituţionalitatea dispoziţiilor art. 218 alin. (2), cât şi celor ale art. 218 alin. (3) din Ordpnanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

21.    In ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia prevederile criticate sunt neconstituţionale şi prin raportare la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004) Ca atare, faţă de această critică, Curtea observă că nu se află în prezenţa unei chestiuni privind constituţionalitatea unor norme legale în raport cu prevederi constituţionale, ci a unei simple pretinse contrarietăţi între norme legale din acelaşi domeniu, în succesiunea lor în timp.

22.    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Bogart Est -S.R.L. din Paşcani în Dosarul nr. 8.849/99/2013 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia contencios

administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 218 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2016.

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

HOTĂRÂRE privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în domeniul public al municipiului Oradea, judeţul Bihor Emitent guvernul româniei

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (1) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, înregistrat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului la poziţia cu nr. MFP – 28427, reevaluat în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Articolul 2

(1)    Se aprobă transmiterea imobilului având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2 din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în domeniul public al municipiului Oradea, judeţul Bihor.

(2)    Transmiterea imobilului prevăzut la alin. (1) în domeniul public al municipiului Oradea se face în scopul reabilitării clădirii şi deschiderii unui muzeu în municipiul Oradea.

(3)    Dacă în termen de 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri nu se finalizează obiectivul de investiţii sau nu se păstrează destinaţia acestuia prevăzută la alin. (2), imobilul transmis potrivit prevederilor alin. (1) revine de drept în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca.

Articolul 3

Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 4

Ministerul Finanţelor Publice îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi va opera modificările corespunzătoare ale anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, conform anexelor nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Nr. 829.

ANEXA Nr. 1

DATELE DE IDENTIFICARE

1. Ordonator principal de credite (Ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale) 4221306 MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
2. Ordonator secundar de credite 4426336 DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA
3. Ordonator terţiar de credite
4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 25/1995, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare
Nr.
M.F.P.
Cod de clasificare Denumire Date de identificare Anul
dobândirii/ al dării în folosinţă
Valoarea
de
inventar (în lei)
Situaţia juridică Tip bun
Descrierea tehnică (pe scurt) Adresa Baza legală În
administrare/
concesiune
Suprafaţă teren 1.714

actualizate ale unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Finanţelor Publice –Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca_

28427

8.29.06

Teren şi clădiri

mp
CF 194660 Nr.
construcţii = 3
Regim de înălţime C1: P S.c. C1 = 442 mp, S.d. C1 = 442 mp Regim de înălţime C2: P S.c. C2 = 142 mp, S.d. C2 = 142 mp Regim de înălţime C3: P+E S.c. C3 = 92 mp,
S.d. C3 =

Ţara:
România
Judeţ:
Bihor
Municipiul
Oradea,
Calea
Armatei
Române
nr. 4

1993

teren şi
construcţii:
3.043.188

lei,
din care:
–    clădire 1.939.290 lei;
–    teren

1.103.898

lei.

Contract de vânzare-cumpărare nr. 3.314/15.02.1993

În
administrare

Imobil, construcţii şi teren aferent

184 mp
Suprafaţa
totală
construită
= 676 mp
Suprafaţa
totală
desfăşurată = 768 mp CF 194660

ANEXA Nr. 2

DATELE DE IDENTIFICARE
ale imobilului care se transmite din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Finanţelor Publice -Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în domeniul public al municipiului Oradea, judeţul Bihor_

Nr.
M.F.P.
Codul de clasificare Locul unde este situat imobilul Persoana juridică de la care se transmite imobilul/Cod unic de înregistrare fiscală Persoana juridică la care se transmite imobilul/ Cod unic de înregistrare fiscală Caracteristicile imobilului Valoarea de inventar
28427 8.29.06 Calea Armatei Române nr. 4, municipiul Oradea, judeţul Bihor Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj CUI 4426336 Municipiul Oradea, judeţul Bihor
CIF 4230487
Imobil:
Nr. construcţii = 3:
Suprafaţă construită 676 mp, Suprafaţă desfăşurată 768 mp
Regim de înălţime C1: P
S.c. C1 = 442 mp
S.d. C1 = 442 mp
Regim de înălţime C2: P
S.c. C2 = 142 mp
S.d. C2 = 142 mp
Regim de înălţime C3: P+E
S.c. C3 = 92 mp
S.d. C3 = 184 mp
CF 194660, Oradea
Categoria de folosinţă:
construcţii administrative şi
social-culturale
Teren – în suprafaţă de 1.714
mp CF 194660, Oradea
Valoarea de inventar a imobilului, teren şi construcţii: 3.043.188 lei Clădiri – 1.939.290 lei
Teren – 1.103.898 lei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.