Monitorul Oficial nr. 910 din 11 noiembrie 2016

• Monitorul Oficial

53 minute • Monitorul Oficial • 13 noiembrie 2016

---

Legea nr. 207/2016 privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1.
(1) Prezenta lege reglementează cadrul legal privind marketingul înlocuitorilor laptelui matern, precum şi practicile aferente acestuia.

(2) Prezenta lege se aplică următoarelor produse, denumite în continuare produse vizate:

a) înlocuitorii laptelui matern, destinaţi alimentaţiei sugarilor şi copiilor de vârstă până la 2 ani;

b) orice aliment lichid, semisolid sau solid destinat administrării sugarilor în primele 6 luni de viaţă sau fortifianţi ai laptelui matern;

c) biberoane, tetine, suzete, căni speciale pentru sugari, mameloane artificiale, pompe de muls sau alte ustensile similare;

d) orice alte produse similare.

Art. 2.
Prezenta lege are la bază principiile Codului internaţional de marketing al înlocuitorilor laptelui matern, adoptat la a 34-a ediţie a Adunării Mondiale a Sănătăţii prin Rezoluţia nr. 34.22 din 21 mai 1981.

Art. 3.
Obiectivul prezentei legi constă în crearea cadrului juridic necesar asigurării unei nutriţii adecvate şi sănătoase pentru sugari şi copii de vârstă până la 2 ani, prin protecţia şi promovarea alăptării, în vederea menţinerii sau îmbunătăţirii stării de sănătate a acestora, prin asigurarea utilizării corecte a înlocuitorilor laptelui matern, atunci când aceştia sunt necesari, prin reglementarea marketingului lor şi prin furnizarea de informaţii consistente, obiective şi accesibile, într-o formă adecvată publicului.

Art. 4.
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) alăptare – hrănirea copilului numai cu lapte matern;

b) alăptare la cerere – hrănirea copilului cu lapte matern ori de câte ori acesta îşi manifestă dorinţa de a fi hrănit;

c) aliment complementar – orice aliment produs industrial în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană în vigoare, care poate fi utilizat ca o completare, pe lângă laptele matern sau preparatele pentru sugari, în momentul în care acestea nu mai satisfac suficient cerinţele nutriţionale ale sugarului sau ale copilului de vârstă până la 2 ani;

d) ambalare – orice formă de împachetare a produselor vizate în scopul vânzării sub forma unui singur pachet comercializat, inclusiv prin simpla învelire;

e) componentă a sistemului de sănătate – orice instituţie publică sau privată ori organizaţie guvernamentală sau neguvernamentală care face parte din sistemul de sănătate;

f) distribuitor – orice persoană fizică sau juridică, din sectorul public sau privat, implicată în activităţi, directe sau indirecte, de comerţ cu ridicata sau cu amănuntul al produselor vizate;

g) înlocuitorii laptelui matern – orice aliment, fabricat industrial, în conformitate cu legislaţia naţională sau europeană în vigoare, ori preparat în mediul domestic, care este comercializat sau prezentat sub orice alt mod, ca fiind un înlocuitor parţial sau total al laptelui matern, destinat nutriţiei sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani;

h) marketing – promovarea, distribuirea, vânzarea produsului, reclama pentru produs, precum şi publicitatea, serviciile de informare şi relaţiile cu publicul legate de produs;

i) membru de familie – soţ, rudă până la gradul al II-lea sau rudă a soţului până la gradul al II-lea;

j) mostră – un produs unic sau o cantitate mică dintr-un produs oferită gratuit;

k) personal de marketing – orice persoană ale cărei funcţii implică marketingul unui produs sau produse vizate care fac obiectul prezentei legi;

l) personal din sistemul de sănătate – orice persoană, indiferent dacă este specializată sau nu, care lucrează într-o componentă a sistemului de sănătate, inclusiv persoanele care desfăşoară activităţi de voluntariat sau alte tipuri de activităţi neremunerate în cadrul acestor componente;

m) plasare de produse vizate – orice formă de comunicare comercială audiovizuală constând în includerea unui produs, a unor servicii sau a mărcilor acestora ori referirea la acestea, prin inserarea în cadrul unui program, în schimbul unei plăţi sau contraprestaţii;

n) producător – orice persoană fizică sau juridică din sectorul public sau privat, implicată în realizarea/fabricarea produselor vizate direct sau indirect printr-un agent sau printr-o altă persoană fizică ori juridică coordonată sau controlată de aceasta, ori având un contract cu aceasta;

o) promovare – comunicare sau recomandare realizată pe orice cale, activitate comercială sau orice altă acţiune, inclusiv reclamă, care are drept scop, rezultat sau rezultat potenţial determinarea sau încurajarea publicului sau a unei persoane să cumpere ori să folosească un produs sau creşterea cererii ori a consumului unui produs, direct sau indirect;

p) reclamă – publicitate realizată pe diverse căi: presă sau alte publicaţii scrise, televiziune, radiodifuziune, servicii ale societăţii informaţionale, internet, transmisie electronică, mijloace video, audio sau de telefonie, expoziţii, standuri, prezentări verbale, corespondenţă, imagini, afişe, postere, panouri, pliante, orice fel de structuri de afişaj, bilete de călătorie pentru transportul public şi orice alte modalităţi similare;

q) rezerve – cantităţi dintr-un produs oferite pentru folosirea pe o anumită durată, gratuit sau la preţ redus, pentru scopuri sociale;

r) sistemul de sănătate – totalitatea instituţiilor sau organizaţiilor publice ori private, guvernamentale sau neguvernamentale, indiferent de gradul de subordonare a acestora, implicate, direct sau indirect, în ocrotirea sănătăţii gravidelor, mamelor, sugarilor sau copiilor de vârstă până la 2 ani. Această definiţie include, de asemenea, personalul angajat în practica privată în domeniul sănătăţii şi exclude farmaciile, drogheriile şi alte unităţi similare în care produsele vizate sunt de vânzare.

CAPITOLUL II
Informare şi educare
Art. 5.
(1) Ministerul Sănătăţii, prin instituţiile aflate în subordinea, sub autoritatea şi/sau în coordonarea sa, are responsabilitatea informării publicului în ceea ce priveşte nutriţia sugarilor şi a copiilor de vârstă până la 2 ani.

(2) Responsabilitatea vizează planificarea, elaborarea, furnizarea şi diseminarea informaţiei, precum şi controlul acestor activităţi.

Art. 6.
(1) Materialele informaţionale şi educaţionale referitoare la nutriţia sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani, scrise, auditive sau vizuale, trebuie să includă informaţii clare, amănunţite şi corecte, referitoare la:

a) nutriţia mamei şi pregătirea pentru alăptare, precum şi continuarea alăptării;

b) avantajele şi superioritatea alăptării;

c) dezavantajele înlocuirii alăptării şi eventualele riscuri;

d) efectul negativ asupra alăptării prin utilizarea biberonului în alimentaţia complementară;

e) dificultatea revenirii asupra deciziei de a nu alăpta;

f) importanţa iniţierii cât mai precoce a alăptării, importanţa alăptării exclusive până la vârsta de 6 luni şi importanţa continuării alăptării până la vârsta de 2 ani;

g) cazurile în care utilizarea înlocuitorilor laptelui matern este necesară: copiii cărora alăptarea le este contraindicată de medic, mamele care prezintă contraindicaţia de a alăpta, copiii a căror mamă a decedat şi copiii adoptaţi;

h) implicaţiile sociale şi financiare ale utilizării înlocuitorilor laptelui matern, în cazurile prevăzute la lit. g), riscurile utilizării neadecvate a alimentelor sau metodelor de alimentaţie asupra sănătăţii, precum şi, în mod special, riscurile utilizării formulelor ori înlocuitorilor care nu sunt necesari sau adecvaţi pentru sănătate. Aceste materiale nu trebuie să folosească desene sau texte care să idealizeze utilizarea înlocuitorilor laptelui matern.

(2) Materialele informaţionale şi educaţionale prevăzute la alin. (1) trebuie avizate de Ministerul Sănătăţii în termen de 30 de zile de la data primirii documentaţiei aferente. În cazul în care Ministerul Sănătăţii consideră necesară consultarea unor specialişti din alte instituţii – institute de cercetare, universităţi, alte ministere – acest termen poate fi prelungit cu încă 30 de zile, în vederea asigurării elaborării unui aviz corect documentat.

Art. 7.
Campaniile de informare, precum şi orice fel de acţiuni informaţionale şi educaţionale utilizate în scopul educării şi informării populaţiei în ceea ce priveşte nutriţia sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani pot fi organizate şi desfăşurate numai cu avizul Ministerului Sănătăţii, care are dreptul interzicerii acestora în condiţiile în care se încalcă prevederile legale.

CAPITOLUL III
Măsuri privind publicul, gravidele şi mamele de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani
Art. 8.
Plasarea, reclama şi orice altă formă de promovare a produselor vizate către publicul larg sunt interzise.

Art. 9.
(1) Este interzis producătorilor sau distribuitorilor să realizeze activităţi de reclamă sau de plasare a produselor vizate la punctele/structurile de vânzare, precum şi orice acţiuni de promovare a produselor vizate la nivelul comerţului cu amănuntul sau alte activităţi cu privire la oferte speciale, cupoane de reducere, loterii publicitare, vânzări speciale, vânzări legate, premii, cadouri, pachete promoţionale, etalări speciale la vânzare, distribuire de mostre sau orice alte practici asemănătoare.

(2) Este interzisă realizarea de activităţi de reclamă şi orice alte acţiuni de promovare a produselor vizate atât de către vânzători direcţi, cât şi cu ocazia vânzării la distanţă a produselor.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu restricţionează politicile şi practicile de stabilire a preţurilor, care au ca scop vânzări cu preţ redus ale produselor vizate.

(4) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vânzările cu preţ redus nu pot fi precedate sau însoţite de publicitate.

(5) Reducerile de preţ, precum şi orice alte politici ori practici comerciale sau de stabilire a preţurilor nu pot fi folosite de producători sau distribuitori ca mecanism de reclamă sau de promovare a produselor vizate.

Art. 10.
Este interzisă oferirea, distribuirea sau furnizarea de mostre de produse vizate ori de cadouri prin care să se promoveze produsele vizate sau să se facă reclamă la acestea, de către producători ori distribuitori, direct sau indirect, publicului larg, gravidelor, mamelor de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani sau membrilor familiilor acestora ori personalului din sistemul de sănătate.

Art. 11.
Personalul de marketing, în exerciţiul funcţiei sale, nu are dreptul să contacteze, direct sau indirect, gravidele, mamele de sugari ori de copii de vârstă până la 2 ani sau membrii ai familiilor acestora ori personalul din sistemul de sănătate.

CAPITOLUL IV
Măsuri în cadrul sistemului de sănătate
Art. 12.
Ministerul Sănătăţii, prin instituţiile aflate în subordinea, sub autoritatea şi/sau în coordonarea sa, toate componentele sistemului de sănătate şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a adopta măsurile necesare pentru a încuraja, proteja şi promova alăptarea, precum şi de a promova principiile prezentei legi.

Art. 13.
Instituţiile prevăzute la art. 12 sunt obligate să informeze personalul din sistemul de sănătate cu privire la responsabilităţile ce îi revin în contextul aplicării prezentei legi.

Art. 14.
Este interzisă folosirea vreunei componente a sistemului de sănătate, astfel cum este definit la art. 4 lit. r), cu ocazia unor întruniri sau manifestări ştiinţifice medicale, sau a vreunei locaţii ori spaţii oferite de aceasta, în scopul plasării de produse, reclame sau al oricărui tip de promovare a produselor vizate, cu excepţia transmiterii de informaţii în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1).

Art. 15.
(1) Persoanele din cadrul sistemului de sănătate, inclusiv asistenţii comunitari şi mediatorii sanitari, au obligaţia de a instrui mamele sau persoanele în grija cărora se află sugari ori copii de vârstă până la 2 ani în privinţa alăptării şi/sau utilizării produselor vizate.

(2) Instruirile se fac separat, pentru fiecare caz în parte, iar în cazul în care alăptarea nu este posibilă, se explică clar riscurile datorate modului incorect de preparare sau de utilizare a produselor vizate.

Art. 16.
(1) Produsele vizate nu vor fi comercializate în cadrul sistemului de sănătate astfel cum este definit la art. 4 lit. r).

(2) În cadrul componentelor sistemului de sănătate nu vor fi acordate donaţii directe şi transmiteri directe sau cu titlu gratuit de produse vizate, de către producători ori distribuitori, personalului din sistemul de sănătate, gravidelor, mamelor de sugari sau copii de vârstă până la 2 ani ori membrilor familiilor acestora.

Art. 17.
(1) Vânzările cu preţ redus, donaţiile, sponsorizările, precum şi orice transmiteri cu titlu oneros ori cu titlu gratuit de produse vizate, din partea producătorilor ori a distribuitorilor, către componentele sistemului de sănătate sau către instituţiile sociale de protecţie a copilului, direct sau indirect, se fac numai în limita necesarului pentru copiii care nu pot beneficia de lapte matern, aflaţi în evidenţa acestora.

(2) Instituţia solicitantă trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că produsele vizate, dobândite potrivit alin. (1), pot fi furnizate pe toată perioada în care copiii în cauză vor avea nevoie de ele.

(3) Instituţia solicitantă are obligaţia de a deţine documente privind situaţia produselor vizate obţinute prin donaţie, sponsorizare sau transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, precum şi documente justificative privind necesitatea dobândirii acestor produse.

(4) Produsele vizate, dobândite potrivit alin. (1), pot fi utilizate numai în cadrul instituţiilor respective, nu pot fi comercializate şi nu pot fi distribuite, donate sau transmise cu titlu gratuit în afara instituţiei.

(5) Vânzările, donaţiile, sponsorizările sau transmiterile cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, prevăzute la alin. (1), nu pot fi folosite de producători sau de distribuitori ca mecanism de reclamă ori de promovare a produselor vizate.

Art. 18.
(1) Mostrele de produse vizate pot fi furnizate componentelor sistemului de sănătate numai la cererea acestora, în limita necesarului pentru studii, cercetări sau evaluări profesionale la nivel instituţional.

(2) Instituţia solicitantă are obligaţia de a deţine justificarea necesităţii mostrelor respective.

(3) Prin normele de aplicare a prezentei legi urmează să fie stabilite cantităţile necesare pentru studii, cercetări sau evaluări necesare la nivel profesional.

CAPITOLUL V
Măsuri vizând personalul din sistemul de sănătate
Art. 19.
Personalul din sistemul de sănătate, în special cel a cărui activitate se desfăşoară în domeniul nutriţiei sugarilor şi a copiilor de vârstă până la 2 ani, are obligaţia de a se informa în legătură cu responsabilităţile ce îi revin în contextul aplicării prevederilor prezentei legi.

Art. 20.
(1) Informaţiile referitoare la unul sau mai multe dintre produsele vizate, furnizate personalului din sistemul de sănătate şi farmaciştilor de către producători sau distribuitori, pot fi doar de natură ştiinţifică sau practică, pentru fiecare produs în parte, şi trebuie să fie clare, amănunţite şi corecte, demonstrate şi argumentate.

(2) Informaţiile furnizate potrivit alin. (1) trebuie să includă aspectele prevăzute la art. 6 alin. (1) şi nu trebuie să sugereze sau să inducă ideea că utilizarea produselor vizate este echivalentă sau superioară alăptării ori să descurajeze alăptarea.

(3) Nu vor fi promovate şi distribuite produse vizate cu prilejul furnizării informaţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 21.
Este interzisă utilizarea serviciilor prestate de personal remunerat de producători sau distribuitori în scopul promovării produselor vizate către gravide sau mame.

Art. 22.
(1) Producătorii sau distribuitorii nu vor promite, oferi sau acorda, direct sau indirect, bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, personalului din sistemul de sănătate pentru a promova sau a face reclamă produselor vizate.

(2) Personalul din sistemul de sănătate nu va pretinde sau primi bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, din partea producătorilor sau a distribuitorilor, direct sau indirect, pentru a promova sau a face reclamă produselor vizate.

Art. 23.
Nu vor fi acordate donaţii, nu vor fi transmise cu titlu gratuit, oferite sau furnizate mostre de produse vizate ori cadouri care să promoveze produsele vizate sau să facă reclamă la acestea, către gravide, mame de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani, membrii familiilor acestora ori populaţiei, de către personalul din sistemul de sănătate, direct sau indirect, ori de către producători sau distribuitori de produse vizate, prin intermediul acestuia.

Art. 24.
În cazul în care personalul din sistemul de sănătate primeşte sponsorizări pentru burse de studiu sau de cercetare, pentru participarea la conferinţe profesionale sau pentru orice alte activităţi similare ori alte facilităţi asemănătoare de la producătorii sau distribuitorii de produse vizate, este obligat să aducă la cunoştinţă în scris componentei sistemului de sănătate la care este angajat, în cadrul căreia ocupă o funcţie sau de care este remunerat, că beneficiază de una dintre facilităţile menţionate, iar instituţia publică pe site-ul propriu aceste informaţii şi le menţine afişate timp de 3 ani.

Art. 25.
Personalul din sistemul de sănătate nu va divulga persoanelor neautorizate date cu caracter personal ale gravidelor, mamelor de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani ori ale familiilor acestora, sau alte date care pot conduce la identificarea acestora.

CAPITOLUL VI
Măsuri vizând personalul de marketing
Art. 26.
Personalul de marketing nu poate desfăşura activităţi remunerate în cadrul componentelor sistemului de sănătate.

Art. 27.
Organizarea sau desfăşurarea de campanii de informare, precum şi orice fel de acţiuni de informare a gravidelor, a mamelor de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani ori a populaţiei, în ceea ce priveşte nutriţia sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani, de către personalul de marketing este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 7.

CAPITOLUL VII
Etichetarea
Art. 28.
Etichetele produselor vizate trebuie să conţină toate informaţiile stabilite conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 29.
Ambalajele produselor vizate sau etichetele acestora trebuie să conţină următoarele menţiuni:

a) avertismentul “Foarte important”;

b) menţiunea “Laptele matern este cea mai bună hrană pentru copilul tău”;

c) menţiunea “Se recomandă alăptarea exclusivă cu lapte matern pentru sugarii cu vârstă de până la 6 luni”;

d) o referire la faptul că produsele vizate trebuie utilizate numai la indicaţia medicului sau prin intermediul asistentului medical şi numai după instruirea mamei privind utilizarea lor, în cazul produselor vizate destinate nutriţiei sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani;

e) instrucţiuni pentru prepararea şi utilizarea corespunzătoare a produselor vizate;

f) avertizări cu privire la riscurile pentru sănătate ce decurg din depozitarea, prepararea şi utilizarea improprie a produselor vizate;

g) vârsta la care este recomandat produsul, precum şi menţiuni care să permită consumatorilor să facă o distincţie clară între aceste produse, în cazul produselor vizate destinate nutriţiei sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani;

h) compoziţia produsului.

Art. 30.
(1) Toate menţiunile de pe etichetă sau ambalaj trebuie să fie redactate în limba română, fără a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi, marcate vizibil, lizibil, uşor de înţeles şi într-un mod ce nu permite ştergerea. Nu se inscripţionează în locuri obscure sau întrerupte prin inscripţii ori imagini.

(2) Ambalajul şi eticheta produselor vizate nu vor conţine imagini, texte sau alte elemente de natură să idealizeze utilizarea produselor vizate, să încurajeze utilizarea acestora, să sugereze ori să inducă ideea că utilizarea lor este echivalentă sau superioară alăptării ori să descurajeze alăptarea.

(3) Este interzisă folosirea pe ambalajul şi eticheta produselor vizate a fotografiilor sau imaginilor cu sugari sau copii.

(4) Pot fi incluse reprezentări grafice care să faciliteze identificarea sau descrierea produsului ori să ilustreze metodele de preparare sau de utilizare a produselor vizate.

(5) Ambalajul şi eticheta produselor vizate nu pot conţine termenii “umanizat”, “maternizat” sau alţi termeni similari, care ar putea induce ideea că produsele vizate destinate nutriţiei sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani sunt echivalente laptelui matern.

Art. 31.
Orice alte materiale însoţitoare ale produsului vizat, precum şi orice materiale informative cu privire la produs sau cu privire la prepararea şi utilizarea corespunzătoare a acestuia trebuie să conţină menţiunile prevăzute la art. 29 şi să respecte condiţiile prevăzute la art. 30.

CAPITOLUL VIII
Implementare şi monitorizare
Art. 32.
Ministerul Sănătăţii este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care asigură elaborarea, reglementarea şi implementarea strategiilor şi politicilor în domeniul nutriţiei sugarilor şi a copiilor de vârstă până la 2 ani, inclusiv din domeniul marketingului înlocuitorilor laptelui matern, precum şi al politicilor de protecţie şi promovare a alăptării.

Art. 33.
(1) Monitorizarea aplicării prevederilor prezentei legi se realizează de către Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii emite normele de aplicare care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL IX
Răspundere, contravenţii şi sancţiuni
Art. 34.
Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, contravenţională, disciplinară sau civilă.

Art. 35.
(1) Nerespectarea prevederilor art. 6-11, art. 14-22, art. 26-31, dacă nu sunt săvârşite astfel încât să constituie infracţiuni conform legii penale, constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei în cazul faptelor săvârşite de persoane fizice;

b) cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei în cazul faptelor săvârşite de persoane juridice.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac după cum urmează:

a) pentru încălcarea prevederilor art. 6, 7, art. 14-21, art. 27, de către personalul împuternicit al Ministerului Sănătăţii;

b) pentru încălcarea prevederilor art. 8-11, art. 22, 26, art. 28-31, de către personalul împuternicit al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Art. 36.
Dispoziţiile referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
Art. 37.
(1) Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri notifică Comisiei Europene reglementările cuprinse în prezenta lege.

(2) Produsele vizate care fac obiectul prezentei legi şi care sunt introduse pe piaţă sau etichetate în conformitate cu prevederile legale în vigoare pot continua să fie comercializate după intrarea în vigoare a prezentei legi, până la epuizarea stocurilor respectivelor produse vizate.

Art. 38.
Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 37 alin. (1), care intră în vigoare la 3 zile de la publicare.

*

Prezenta lege a fost adoptată cu respectarea prevederilor Directivei (UE) 2015/1.535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 8 noiembrie 2016.

Nr. 207.

Decretul nr. 927/2016 pentru promulgarea Legii privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

Preşedintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic.
Se promulgă Legea privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Bucureşti, 7 noiembrie 2016.

Nr. 927.

Legea nr. 213/2016 privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară

Emitent: Parlamentul Romaniei
Având în vedere că România, ca stat membru al Uniunii Europene şi ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, recunoaşte principiul solidarităţii între naţiuni şi acceptă asumarea responsabilităţii de a găsi soluţii pentru problemele globale şi a sprijini alte state pe drumul dezvoltării lor sociale şi economice,
având în vedere principiile Uniunii Europene, ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, şi anume democraţia, statul de drept, universalitatea, indivizibilitatea şi drepturile omului şi libertăţile fundamentale, respectarea demnităţii umane, principiile egalităţii şi solidarităţii,
având în vedere că politica de cooperare pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară trebuie dezvoltată şi coordonată cu iniţiativele şi activităţile similare din partea mediului economic şi societăţii civile,
în baza principiilor acordării de asistenţă umanitară, cu respectarea dreptului internaţional umanitar, drepturilor omului şi drepturilor refugiaţilor,
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 1
Domeniul de aplicare
Prezentul act normativ reglementează acţiunile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară finanţate din bugetul de stat al României, cadrul programatic şi instituţional, cadrul de finanţare şi implementare în domeniul politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară.
ARTICOLUL 2
Principiile cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi ale asistenţei umanitare
(1) România respectă principiile internaţionale care stau la baza politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, inclusiv politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii Europene, conform Declaraţiei de la Paris privind eficacitatea cooperării pentru dezvoltare, a Agendei pentru acţiune de la Accra şi asumarea Parteneriatului global privind eficacitatea cooperării pentru dezvoltare de la Busan, precum şi obligaţiile asumate în cadrul organizaţiilor internaţionale în care România este membră.
(2) Principiile care stau la baza politicilor internaţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară sunt:
a) principiul solidarităţii internaţionale, care exprimă prin cooperarea între state în vederea rezolvării cât mai eficiente a provocărilor globale;
b) principiul coerenţei politicilor pentru dezvoltare, care constă în asigurarea armonizării obiectivelor politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară cu celelalte politici naţionale;
c) principiul predictibilităţii, care semnifică programarea în avans a timpului şi fondurilor publice alocate în scopul realizării obiectivelor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară ale României;
d) principiul transparenţei, care se referă la asigurarea accesului la informaţii privind programele şi proiectele de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară;
e) principiul umanităţii, care se referă la salvarea de vieţi omeneşti şi îndepărtarea suferinţei oriunde se constată;
f) principiul imparţialităţii, care semnifică implementarea acţiunilor exclusiv pe bază de necesităţi, fără discriminare între sau în cadrul populaţiilor afectate;
g) principiul neutralităţii, care este folosit în sensul în care acţiunea umanitară nu trebuie să favorizeze o parte într-un conflict armat sau într-un litigiu, atunci când o astfel de acţiune este realizată;
h) principiul independenţei, care înseamnă autonomia obiectivelor umanitare în raport cu obiectivele politice, economice, militare sau de altă natură.
ARTICOLUL 3
Obiective strategice
Cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară cuprinde totalitatea acţiunilor întreprinse, în conformitate cu principiul solidarităţii internaţionale, pentru:
a) susţinerea pe termen lung a dezvoltării economice şi sociale durabile, întreprinderea de acţiuni care contribuie la reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei din alte state, ridicarea nivelului educaţional şi a calificării profesionale a populaţiei şi de incluziune socială;
b) promovarea şi susţinerea păcii şi securităţii, dezvoltării democraţiei şi a societăţii civile, incluzând dezvoltarea statului de drept, principiile bunei guvernări şi respectarea drepturilor omului;
c) oferirea de asistenţă umanitară, constând în special în furnizarea de fonduri financiare şi/sau bunuri acordate statelor în caz de dezastre şi conflicte armate, cu scopul atenuării consecinţelor asupra victimelor, inclusiv sprijinul oferit pentru reducerea riscului dezastrelor naturale şi în procesul de tranziţie de la o situaţie de criză umanitară către procesele de reabilitare sau reconstrucţie timpurie;
d) realizarea de activităţi de comunicare, educaţie pentru dezvoltare şi conştientizare întreprinse pentru creşterea gradului de înţelegere la nivelul României, dar şi în alte state, a problemelor de dezvoltare internaţională, a interdependenţei dintre ţări, precum şi a activităţilor realizate în vederea adresării acestora.
ARTICOLUL 4
Definiţii
În înţelesul prezentei legi, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară – totalitatea măsurilor întreprinse şi finanţate de România pentru dezvoltare internaţională;
b) acordurile de finanţare – instrumente juridice, indiferent de denumire sau formă, în baza cărora se realizează transferurile de fonduri special alocate pentru cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, în condiţiile prevăzute de lege;
c) beneficiarii – alte state sau organisme desemnate de acestea, organizaţii internaţionale şi agenţii ale acestora, organisme de drept privat, din România sau alte state, desemnate conform criteriilor stabilite de Ministerul Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., pentru a beneficia de fonduri publice alocate pentru îndeplinirea anumitor obiective de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară;
d) programele de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară – setul de activităţi şi proiecte de cooperare pentru dezvoltare interconectate urmărind consolidarea unui sector specific de interes dintr-un stat terţ;
e) proiectele de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară – setul de activităţi specifice interconectate vizând realizarea unui obiectiv punctual de dezvoltare;
f) programul multianual strategic de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, denumit în continuare Programul – documentul strategic de stabilire şi planificare a obiectivelor generale şi specifice de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară ale României pe termen mediu şi lung;
g) planul anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, denumit în continuare Planul – documentul de planificare a activităţilor României în cadrul politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară pentru anul aferent exerciţiului financiar;
h) educaţia pentru dezvoltare – transferul de cunoştinţe şi abilităţi necesare în sensul respectării dreptului de acces al fiecărei persoane, de-a lungul vieţii, la oportunităţile de înţelegere şi asumare a preocupărilor la nivel global în domeniul dezvoltării şi ale relevanţei locale şi personale a acestor preocupări şi de a-şi asuma drepturile şi responsabilităţile care îi revin în calitate de locuitor al unei lumi interdependente şi în schimbare;
i) conştientizarea în domeniul dezvoltării – activităţi menite să promoveze o mai bună înţelegere şi responsabilizare socială privind cauzele care se află la baza sărăciei şi structurile sociale care le promovează;
j) comunicarea în domeniul dezvoltării – un proces social continuu, bazat pe dialog prin intermediul unui set amplu de instrumente şi metode care vizează angrenarea factorilor interesaţi, stabilirea de medii şi canale care să promoveze schimbul de informaţii, evaluarea riscurilor şi oportunităţilor, întărirea încrederii, mobilizarea socială;
k) asistenţa umanitară – setul de activităţi întreprinse cu scopul de a oferi ajutor şi sprijin persoanelor aflate în nevoie, de a apăra demnitatea umană, de a contribui la reducerea suferinţei oamenilor, inclusiv de a participa la salvarea de vieţi omeneşti cu echipe specializate, în caz de dezastre naturale de mare amploare, foamete şi malnutriţie sau alte situaţii de urgenţă ori ca urmare a conflictelor, precum şi de a asista şi sprijini programele de prevenire, reabilitare şi reconstrucţie;
l) sprijinul bugetar direct – transferul de resurse financiare către entităţi de drept public din alte state pentru atingerea unor obiective de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară;
m) auditul – activitatea funcţional independentă şi obiectivă de analiză a veniturilor şi cheltuielilor realizate în cadrul unui proiect, de verificare a conformităţii acestora cu activităţile şi bugetul stabilite în proiect;
n) evaluarea – verificarea obiectivă a rezultatelor şi a impactului proiectului în vederea unei eventuale acţiuni de remediere şi a formulării de recomandări sau instrucţiuni pentru intervenţii similare din viitor;
o) monitorizarea – o funcţie continuă care foloseşte colectarea sistematică de date privind anumiţi indicatori specifici, în vederea punerii la dispoziţia proiectului şi a părţilor interesate de la nivelul unei intervenţii în curs de desfăşurare a indicatorilor care arată evoluţia şi nivelul de îndeplinire a activităţilor, precum şi evoluţia în utilizarea fondurilor alocate;
p) grantul – finanţarea cu caracter nerambursabil care nu implică furnizarea unor servicii sau produse în folosul sau beneficiul direct al M.A.E. în vederea utilizării acestuia într-un scop public determinat;
q) implementarea directă – administrarea în mod direct de către M.A.E., prin structurile sale interne şi/sau subordonate, inclusiv prin misiunile diplomatice, conform legislaţiei în vigoare, a unor activităţi de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară;
r) implementarea indirectă – administrarea unor activităţi de cooperare pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară prin intermediul unor beneficiari, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
CAPITOLUL II
Cadrul instituţional
ARTICOLUL 5
Rolul coordonator al M.A.E.
(1) M.A.E., în calitate de coordonator al politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României, îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) urmăreşte îndeplinirea de către România, la nivel global, a angajamentelor asumate privind realizarea obiectivelor internaţionale de dezvoltare, privind eficacitatea asistenţei pentru dezvoltare şi coerenţa politicilor pentru dezvoltare, precum şi a altor angajamente în cadrul politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite;
b) raportează anual Guvernului activităţile realizate în cadrul politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, finanţate din fonduri publice;
c) urmăreşte, împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale care participă, în aria lor de competenţă, la cooperarea pentru dezvoltare, îndeplinirea angajamentelor asumate de România privind finanţarea cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie;
d) încheie, în nume propriu sau în numele Guvernului României, acordurile de finanţare prevăzute la art. 14.
(2) Se înfiinţează Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare, instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea M.A.E., pentru îndeplinirea atribuţiilor în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ARTICOLUL 6
Cooperarea cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în limitele competenţelor lor, întreprind măsurile de cooperare pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară în conformitate cu Programul şi Planul, din bugetul propriu. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care participă din bugetul propriu, în aria lor de competenţă, la cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară informează anual sau la cerere M.A.E. în legătură cu progresul activităţilor.
ARTICOLUL 7
Comitetul consultativ în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară
(1) În scopul asigurării unităţii planificării strategice şi stabilirii consensuale a priorităţilor geografice şi tematice în politica de cooperare pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară a României se înfiinţează, prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, Comitetul consultativ în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, denumit în continuare Comitetul consultativ, care va funcţiona în coordonarea M.A.E.
(2) În cadrul şedinţelor Comitetului consultativ pot participa în calitate de invitaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, mediului academic şi mediului de afaceri, în conformitate cu prevederile legale.
CAPITOLUL III
Cadrul programatic
ARTICOLUL 8
Programul
(1) În conformitate cu principiile şi obiectivele, Programul cuprinde priorităţile tematice şi geografice de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, precum şi modalităţile de implementare.
(2) Programul se elaborează de către M.A.E., cu consultarea Comitetului consultativ, pentru o perioadă de 4 ani. Programul se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ARTICOLUL 9
Planul
(1) Planul cuprinde obiectivele anuale de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, precum şi modalităţile de implementare.
(2) Planul se elaborează de către M.A.E., după consultarea Comitetului consultativ. Planul se supune spre aprobare Guvernului, prin notă de informare.
CAPITOLUL IV
Cadrul de finanţare şi implementare
ARTICOLUL 10
Fonduri alocate din bugetul de stat
(1) România asigură finanţarea cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară de la bugetul de stat, conform principiilor predictibilităţii şi transparenţei.
(2) Programul include o estimare multianuală a fondurilor alocate de la bugetul de stat şi a destinaţiei acestora.
ARTICOLUL 11
Utilizarea fondurilor
M.A.E., prin structurile sale interne şi/sau subordonate, administrează fondurile alocate pentru activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară prin modalităţi de implementare directă şi, respectiv, de implementare indirectă, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
ARTICOLUL 12
Utilizarea fondurilor prin implementare directă
(1) Utilizarea fondurilor prin implementare directă se realizează de către M.A.E., prin structurile sale interne şi/sau subordonate, inclusiv prin misiunile diplomatice, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Utilizarea fondurilor prin implementare directă se realizează prin:
a) achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii necesare pentru realizarea activităţilor de cooperare pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind achiziţiile publice;
b) donaţii;
c) transfer de expertiză către beneficiari;
d) acordare de burse de studiu şi cercetare.
(3) Condiţiile specifice utilizării fondurilor prin implementare directă se reglementează prin normele metodologice, adoptate conform art. 21.
ARTICOLUL 13
Utilizarea fondurilor prin implementare indirectă
(1) Utilizarea fondurilor prin implementare indirectă se realizează de către M.A.E., prin transfer de fonduri către beneficiari, în temeiul unui acord de finanţare, potrivit art. 14, sau pe baza unui ordin al ministrului afacerilor externe.
(2) Utilizarea fondurilor prin implementare indirectă se realizează sub formă de granturi, potrivit art. 16, sprijin bugetar direct, conform art. 17, şi contribuţii voluntare, potrivit art. 18. În toate cazurile, răspunderea pentru utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia din acordul de finanţare sau, după caz, din ordinul ministrului afacerilor externe revine beneficiarului.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 52 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru finanţarea activităţilor specifice de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, M.A.E. poate efectua plăţi în avans din fonduri publice către beneficiari până la 100% din valoarea finanţării. Sumele reprezentând plăţi în avans efectuate de M.A.E. pentru activitatea de cooperare pentru dezvoltare sunt justificate conform prevederilor din acordurile de finanţare sau, după caz, din ordinul ministrului.
(4) Utilizarea fondurilor prin implementare indirectă se reglementează prin normele metodologice, adoptate potrivit art. 21.
ARTICOLUL 14
Acorduri de finanţare
(1) M.A.E. poate finanţa, prin intermediul beneficiarilor, în baza unor acorduri de finanţare încheiate cu aceştia, activităţile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară reglementate de prezenta lege.
(2) Acordurile de finanţare conţin, printre altele: obiectivul finanţării, modalitatea de transfer al fondurilor, raportarea activităţilor finanţate, drepturile şi obligaţiile părţilor, inclusiv cu privire la returnarea unor eventuale sume care nu au fost utilizate conform acordului de finanţare, modalitatea de soluţionare a diferendelor.
(3) Acele acorduri de finanţare care constituie tratate internaţionale în sensul Legii nr. 590/2003 privind tratatele sunt încheiate şi intră în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută de prezenta lege, prin derogare de la prevederile Legii nr. 590/2003.
ARTICOLUL 15
Procedura încheierii acordurilor de finanţare
(1) Prevederile pe care trebuie să le conţină acordurile de finanţare şi procedura lor de încheiere sunt reglementate prin normele metodologice adoptate potrivit art. 21, în funcţie de forma finanţării stabilită potrivit art. 13 alin. (2) şi categoria beneficiarului.
(2) Acordurile de finanţare intră în vigoare la data semnării sau la data prevăzută de acestea.
(3) Negocierea şi semnarea acordurilor de finanţare prevăzute la art. 14 alin. (3) sunt aprobate prin ordin al ministrului afacerilor externe sau un împuternicit al acestuia şi intră în vigoare la data semnării sau o altă dată prevăzută de acestea. Dispoziţiile art. 3-30 din Legea nr. 590/2003 nu se aplică în cazul acestor acorduri de finanţare.
ARTICOLUL 16
Granturi
(1) Fondurile publice pot fi alocate sub forma unui grant, fie în temeiul unui acord de finanţare, fie al unui ordin al ministrului, în funcţie de forma grantului stabilită potrivit alin. (2) şi de categoria beneficiarului.
(2) Granturile sunt contribuţii financiare directe, sub formă de:
a) programe şi proiecte;
b) contribuţii la bugetul general al unor organisme de drept public sau de drept privat care urmăresc un obiectiv al României care se înscrie în cadrul obiectivelor politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară pentru funcţionarea acestuia.
(3) Granturile se acordă prin proceduri competitive de selecţie a beneficiarilor sau prin atribuire directă, în temeiul unei justificări temeinice.
(4) Principiile şi procedurile aplicabile granturilor sunt reglementate prin normele metodologice adoptate potrivit art. 21.
ARTICOLUL 17
Sprijin bugetar direct
(1) M.A.E. poate acorda sprijin bugetar printr-un acord de finanţare unei alte ţări beneficiare, dacă gestionarea fondurilor publice de către ţara respectivă este transparentă şi eficace.
(2) M.A.E. stabileşte regulile de acordare a sprijinului bugetar prin normele metodologice adoptate potrivit art. 21.
ARTICOLUL 18
Contribuţii voluntare
(1) Contribuţiile voluntare se acordă unei organizaţii internaţionale, la bugetul acesteia sau la bugetul unor entităţi administrate de aceasta.
(2) Contribuţiile voluntare se acordă fie unilateral, în temeiul unui ordin al ministrului afacerilor externe, fie printr-un acord de finanţare. Contribuţiile voluntare pot fi neafectate sau afectate unei anumite destinaţii sau acţiuni specifice.
CAPITOLUL V
Asistenţa umanitară
ARTICOLUL 19 Principii specifice
Asistenţa umanitară se realizează cu respectarea principiilor umanităţii, imparţialităţii, neutralităţii şi independenţei, fiind furnizată fără a se ţine seama de cetăţenie, religie, gen, etnie sau apartenenţă politică.
ARTICOLUL 20 Prevederi specifice privind acordarea asistenţei umanitare
(1) Asistenţa umanitară are ca obiectiv furnizarea de materiale, resurse umane şi financiare, realizarea de operaţiuni de răspuns la dezastre, necesare în zonele afectate, creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns la dezastre a autorităţilor şi organizaţiilor care acţionează în domeniul asistenţei umanitare.
(2) În cazurile de furnizare de asistenţă constând în bunuri şi materiale de primă necesitate şi asistenţă cu echipe de intervenţie la dezastre, M.A.E. colaborează cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile cu atribuţii în domeniu, coordonate de acesta, conform legislaţiei specifice şi procedurilor existente la nivel european şi naţional.
(3) M.A.E. este responsabil pentru colectarea informaţiilor şi raportarea către organizaţiile internaţionale specializate a acţiunilor întreprinse de România în cadrul asistenţei umanitare.
(4) Principiile şi procedurile aplicabile asistenţei umanitare sunt reglementate prin normele metodologice, adoptate potrivit art. 21.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ARTICOLUL 21
Norme metodologice
(1) Normele metodologice cu privire la realizarea activităţilor de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi au ca scop stabilirea procedurilor specifice pentru finanţarea şi implementarea cooperării pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară din bugetul M.A.E.
(2) Normele metodologice reglementează implementarea directă şi indirectă ca modalităţi de execuţie a bugetului M.A.E., în condiţiile legii, modalităţile de selecţie a beneficiarilor, modalităţile de monitorizare, evaluare şi audit al activităţilor desfăşurate în temeiul prezentei legi, precum şi limitele activităţii, atribuţiile şi responsabilităţile structurilor organizatorice din cadrul M.A.E. cu privire la acţiunile de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară.
(3) Normele tehnice privind participarea structurilor aflate în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la acordarea asistenţei umanitare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Intervenţiile operative desfăşurate cu ocazia acordării de asistenţă umanitară prin scoaterea unor cantităţi de produse din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe de urgenţă, iar, în caz de dezastre, scoase şi din rezervele de mobilizare, se aprobă potrivit prevederilor Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată.
ARTICOLUL 22
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta normele metodologice de aplicare a acesteia, precum şi hotărârea de organizare şi funcţionare a Agenţiei de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare.
ARTICOLUL 23
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 404/2006 privind finanţarea asistenţei pentru dezvoltare din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 23 noiembrie 2006;
b) Hotărârea Guvernului nr. 703/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi a Planului de acţiune pentru aplicarea Strategiei naţionale privind politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 12 iunie 2006;
c) Hotărârea Guvernului nr. 1.052/2011 privind reglementarea acţiunilor specifice aferente finanţării asistenţei din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 7 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare.
ARTICOLUL 24
Programele, proiectele şi alte activităţi de cooperare internaţională pentru dezvoltare sau de asistenţă umanitară aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor continua să fie supuse legislaţiei în vigoare la data începerii derulării lor.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 9 noiembrie 2016.
Nr. 213.

Decretul nr. 935/2016 pentru promulgarea Legii privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară

Emitent Presedintele Romaniei
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,
Preşedintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic.
Se promulgă Legea privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Bucureşti, 8 noiembrie 2016.
Nr. 935.

Legea nr. 214/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

Emitent Parlamentul Romaniei
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic.
Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13 din 11 mai 2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 12 mai 2016.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 9 noiembrie 2016.
Nr. 214.

Decretul nr. 936/2016 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

Emitent Preşedintele României
În vigoare de la 11.11.2016
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,
Preşedintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic.
Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Bucureşti, 8 noiembrie 2016.
Nr. 936.

Hotărârea nr. 831/2016 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 92/2016 pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor

Emitent Guvernul Romaniei
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic.
Hotărârea Guvernului nr. 92/2016 pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 19 februarie 2016, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
”
Art. 4.
(1) Compania Naţională «Poşta Română» – S.A. emite factura aferentă serviciilor şi/sau produselor prevăzute în anexa nr. 7 la pct. 1.1.1., 1.2.1., 1.3., 1.4., 2.1.1., 2.2. şi 2.3., precum şi tipurilor de cheltuieli prevăzute în anexa nr. 8, până cel mai târziu la data de 9 decembrie a anului în care au loc alegerile parlamentare.”
2. La anexa nr. 8 – Tipurile de cheltuieli aferente votului prin corespondenţă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, specifice Companiei Naţionale “Poşta Română” – S.A., punctul 2.3.2. va avea următorul cuprins:
”
2.3.2. Cheltuieli pentru dotarea Biroului de Schimb Internaţional şi a Fabricii de Timbre:
a) cheltuieli achiziţionare staţii pentru procesare baze de date şi generare grafică personalizare documente – 3 bucăţi;
b) cheltuieli achiziţionare echipamente de imprimare digitală – 3 bucăţi;
c) cheltuieli achiziţionare staţii de lucru – 20 de bucăţi;
d) cheltuieli achiziţionare imprimante laser monocrom A4- 10 bucăţi;
e) cheltuieli achiziţionare server – 2 bucăţi;
f) cheltuieli achiziţionare cititoare de cod de bare tip scaner de mână cu fir 2D – 50 de bucăţi;
g) cheltuieli achiziţionare sisteme de alimentare neîntreruptibile (UPS) – 2 bucăţi;
h) cheltuieli achiziţionare echipamente de switching (switch reţea 8, 16, 24 porturi) – 8 porturi x 4 bucăţi, 16 porturi x 4 bucăţi, 24 porturi x 2 bucăţi;
i) cheltuieli achiziţionare centrală telefonică – 1 bucată;
j) cheltuieli achiziţionare birotică (scaune şi birouri) – 20 de seturi (birou + scaun ergonomic);
k) cheltuieli achiziţionare licenţe pentru utilizatori baze de date şi suport sistem de operare server – 10 bucăţi.”
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
Ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională,
Delia Popescu
p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
Marian Muhuleţ
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
Bucureşti, 9 noiembrie 2016.
Nr. 831.

Ordinul nr. 129/2016 privind stabilirea datelor publice obţinute din activitatea hidrografică maritimă care se pun la dispoziţia utilizatorilor, a activităţilor hidrografice, cartografice şi de publicare ce se pot desfăşura contra cost, precum şi a tarifelor aferente acestora

Emitent Ministerul Apărării Naţionale – MApN
Pentru aplicarea prevederilor art. 14 din Legea nr. 395/2004 privind activitatea hidrografică maritimă,
în temeiul dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.
Art. 1.
(1) Se stabilesc activităţile cartografice şi de publicare, datele publice obţinute din activitatea hidrografică maritimă ce se pun la dispoziţia utilizatorilor, contra cost, precum şi tarifele aferente acestora percepute de Direcţia hidrografică maritimă, potrivit listei prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Se stabilesc activităţile hidrografice desfăşurate, contra cost, de către Direcţia hidrografică maritimă, precum şi tarifele aferente acestora, potrivit listei prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Se stabilesc tarifele practicate de către Direcţia hidrografică maritimă pentru activităţile de executare a compensărilor la aparatura de navigaţie şi a serviciului de semnalizare maritimă, potrivit listei prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 2.
(1) Plata se face în lei, la cursul practicat de Banca Naţională a României din ziua facturării.
(2) Tarifele din anexe sunt scutite de taxa pe valoare adăugată.
Art. 3.
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4.
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.22/2005 privind stabilirea tarifelor pentru datele publice obţinute din activitatea hidrografică maritimă, precum şi pentru activităţi hidrografice, cartografice şi de publicare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 18 martie 2005.
Art. 5.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul apărării naţionale,
Mihnea Ioan Motoc
Bucureşti, 7 noiembrie 2016.
Nr. M.129.
ANEXA Nr. 1
LISTA
activităţilor cartografice şi de publicare, a datelor publice obţinute din activitatea hidrografică maritimă ce se pun la dispoziţia utilizatorilor, contra cost, precum şi a tarifelor aferente acestora percepute de Direcţia hidrografică maritimă
A. Preţuri de vânzare pentru hărţi şi publicaţii nautice:
1. Hartă de navigaţie maritimă, scara de la 1:2.000 până la 1:25.000 = 18 euro;
2. Hartă de navigaţie maritimă, scara de la 1:30.000 până la 1:300.000 = 16 euro;
3. Hartă de navigaţie maritimă, scara de la 1:350.000 până la 1:2.000.000 = 18 euro;
4. DH-100 Manualul navigatorului = 50 euro;
5. DH-101, Catalogul hărţilor şi publicaţiilor nautice = 10 euro;
6. DH-102, Cartea-pilot a Mării Negre = 69 euro;
7. DH-102.1, Supliment la Cartea-pilot a Mării Negre = 19 euro;
8. DH-103, Cartea farurilor şi semnalelor de ceaţă din Marea Neagră şi Marea Marmara = 25 euro;
9. DH-104, Regulile sistemului de balizaj maritim = 9 euro;
10. DH-105, Simboluri şi abrevieri folosite pe hărţile de navigaţie maritimă româneşti = 18 euro;
11. DH-106, Instrucţiuni pentru corectarea hărţilor şi publicaţiilor nautice româneşti = 22 euro;
12. DH-107, Table nautice = 76 euro;
13. Aviz pentru navigatori, publicaţie lunară editată în limba română = 7 euro;
14. Notices to Mariners, publicaţie lunară editată în limba engleză = 19 euro;
15. Aviz pentru navigatori, ediţie specială, publicaţie anuală editată în limba română = 6 euro;
16. Notice to Mariners, Special Edition, publicaţie anuală editată în limba engleză = 19 euro;
17. Anexă la ediţia specială a Avizului pentru navigatori, publicaţie anuală editată în limba română = 7 euro;
18. Annex to Special Edition of Notice to Mariners, publicaţie anuală editată în limba engleză = 19 euro;
19. Lista recapitulativă a avizelor pentru navigatori, publicaţie anuală editată în limba română = 7 euro;
20. Cumulative List of Notice to Mariners, publicaţie anuală editată în limba engleză = 19 euro.
B. Preţuri de vânzare pentru hărţi electronice de navigaţie:
1. hartă electronică de navigaţie = 16 euro;
2. abonament anual pentru actualizarea unei singure hărţi electronice de navigaţie = 32 euro.
ANEXA Nr. 2
LISTA
activităţilor hidrografice desfăşurate, contra cost, de către Direcţia hidrografică maritimă, precum şi a tarifelor aferente acestora
1. Cercetarea hidrografică:
a) cercetare hidrografică multifascicul pentru adâncimi mai mari de 20 m = 11.260 euro/km2;
b) cercetare hidrografică multifascicul pentru adâncimi cuprinse între 5 şi 20 m = 7.070 euro/km2;
c) cercetare hidrografică monofascicul pentru adâncimi cuprinse între 0,5 şi 20 m = 6.090 euro/km2.
2. Ridicare topografică
Costuri totale exprimate în euro pentru 1 hectar de ridicare topografică în funcţie de categoria terenului şi de gradul de acoperire:

	Teren _____ Relief	Categoria I	Categoria II	Categoria III	Categoria IV	Categoria V	Categoria VI
	Categoria I	85	113	141	169	197	225
	Categoria II	96	130	163	197	231	265
	Categoria III	107	147	186	225	265	304
	Categoria IV	118	163	209	254	299	344
	Categoria V	130	180	231	282	333	383

Unitatea de măsură pentru ridicarea topografică este hectarul.
Pentru lucrările topogeodezice de teren executate în afara perioadelor optime, normele de timp se majorează cu cotele procentuale prevăzute în tabelul de mai jos:

3. Cercetările hidrografice de la pct. 1 se execută în conformitate cu standardul S-44 din 1998 al Organizaţiei Hidrografice Internaţionale.
4. Tarifele de la pct. 1 nu includ cheltuieli de deplasare a personalului şi platformei hidrografice în/din zona de lucru (transport, diurnă, cazare) şi sunt suportate de beneficiar.
5. Tarifele de la pct. 2 nu includ cheltuieli de deplasare a echipei în/din zona de lucru (transport, diurnă, cazare) şi sunt suportate de beneficiar.
6. Cheltuielile de imprimare se calculează în funcţie de cerinţele beneficiarului şi sunt suportate de către acesta.
ANEXA Nr. 3
LISTA
tarifelor practicate de către Direcţia hidrografică maritimă pentru activităţile de executare a compensărilor la aparatura de navigaţie şi a serviciului de semnalizare maritimă
1. Executarea compensărilor la aparatura de navigaţie:
a) compas magnetic = 63,5 euro;
b) girocompas = 72,5 euro;
c) loch = 57 euro;
d) sondă = 37 euro;
e) compas de barcă = 37euro;
f) asistenţă tehnică de specialitate = 16,5 euro/h/persoană.
2. Serviciul de semnalizare maritimă prin faruri pentru navele străine şi româneşti care intră în porturi:
a) nave maritime = 0,03 euro/UTB;
b) nave pescadoare = 0,02 euro/UTB.

Având în vedere prevederile art. 79 alin. (7) lit. a), art. 177 alin. (3³) şi ale art. 181 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 6 lit. d) şi e), art. 10 alin. (3) şi art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările ulterioare, precum şi ale Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică, produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 15/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

Art. 1.

Se aprobă valorile bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată din centralele care beneficiază de schemă de sprijin, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2.

Se aprobă valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare şi livrată din centralele care beneficiază de schemă de sprijin, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3.

Prevederile prezentului ordin se aplică producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care beneficiază de schemă de sprijin şi administratorului schemei de sprijin Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” – S.A.

Art. 4.

Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 5.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 153/2015 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 octombrie 2015.

Art. 6.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017.

Bucureşti, 9 noiembrie 2016.

Nr. 78.

ANEXA Nr. 1

Valorile bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată din centralele care beneficiază de schemă de sprijin

ANEXA Nr. 2

Valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei

Valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumatorilor noncasnici

 

La Decretul nr. 910/2016 privind acreditarea unui ambasador, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 4 noiembrie 2016, se face următoarea rectificare:

– la articolul unic, în loc de:

Domnul Marius Constantin Botănescu . . .”

se va citi:

Domnul Marius Constantin Borănescu . . .”.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Comentariu *

Nume *

Email *

Site web

Salvează-mi numele, emailul și site-ul web în acest navigator pentru data viitoare când o să comentez.

Δ