Stiai ca poti ataca o hotarare AGA, invocand nulitatea acesteia?
4 minute • Adelina Voicu • 20 februarie 2017
O hotarare AGA nelegală sau contrară actului constitutiv poate fi atacată in justiție, cu respectarea unui termen si indeplinirea unor condiții. Legea nr. 31/1990 privind societățile („Legea societăților”) vorbește în art. 132 despre anularea hotărârilor adunării generale.
Art. 132 – (2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.
(3) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.
După cum se poate observa, acest articol reglementează atât situația nulității relative (la alin. 2), cât și cea a nulității absolute (la alin. 3) a hotărârilor adunărilor generale (ordinare/ extraordinare).
Situația nulității relative: Pentru a invoca nulitatea relativă trebuie îndeplinite următoarele condiții:
- trebuie să fie vorba despre acționari care nu au luat parte la adunarea generală sau acționari care, deși au luat parte la adunarea generală au votat împotriva (!) ȘI au cerut să se consemneze acest aspect în procesul-verbal al ședinței. => Acționarii care au votat pentru, precum și cei care au votat împotriva și nu au cerut să se consemneze în procesul-verbal al ședinței nu vor putea ataca în justiție, pentru motive de nulitate relativă, hotărârea adunării generale în cauză.
- hotărârea adunării generale trebuie să fie atacată în termen de maximum 15 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. => Acest termen de 15 zile este un termen stipulat în favoarea acționarilor pentru a se asigura faptul că aceștia au luat la cunoștință de hotărâre prin publicarea în Monitorul Oficial. Pe cale de consecință, acționarii vor putea ataca hotărârea pe care o consideră ca fiind contrară legii sau actului constitutiv chiar din momentul adoptării de către adunarea generală, având în vedere faptul că aceasta este executorie de la data adoptării.
Situația nulității absolute: Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, adică chiar și de către un terț, de asociații care au votat pentru sau de cei care s-au abținut. Cu toate acestea, trebuie observat că textul impune o condiție ce trebuie îndeplinită și anume, justificarea unui interes. De asemenea, poate fi invocată oricând.
În lege nu sunt prevăzute expres cazurile de nulitate absolută și cele de nulitate relativă, însă acestea au fost identificate în doctrină și jurisprudență ca fiind, cu titlu de exemplu:
Hotarare aga – cazuri de nulitate absolută:
- încălcarea formalităților de publicitate a convocării;
- încălcarea normelor relative la titularitatea dreptului de convocare;
- identificarea greșită a acționarilor;
- stabilirea în mod greșit a datei de referință;
- cauza ilicită sau falsă a hotărârii adunării generale;
- încălcarea dispozițiilor imperative ale legii ori sunt contrare bunelor moravuri;
Hotarare aga – cazuri de nulitate relativă:
- încălcarea condițiilor de cvorum și majoritate;
- vicierea consimțământului votanților;
- incapacitatea votanților.
Acțiunea în nulitate se introduce la tribunalul în raza căruia își are sediul societatea și se va judeca în camera de consiliu.
Până la soluționarea cererii de anulare, tribunalul poate dispune suspendarea hotărârii atacate, pe cale de ordonanță președințială, dacă cererea de suspendare a hotărârii atacate se formulează odată cu acțiunea în anulare, așa cum prevede art. 133 alin. (1) din Legea societăților.
- Pe cale de excepție, termenul de 15 zile în care trebuie introdusă acțiunea în anulare se calculează de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărârea adunării generale pe care o atacă.
Surse:
Legea nr. 31/ 1990 privind societățile
Gheorghe Piperea, Drept comercial. Întreprinderea, Ed. C.H. Beck, București, 2012 (mai multe explicații pentru cazurile de nulitate absolută și relativă a hotărârilor adunărilor generale).
