fd

Nulitatea actului juridic civil (4): regimul juridic al nulității absolute

2 minute • Bianca Gabriela Hadarag • 14 iunie 2017


! Se concretizează în următoarele reguli:

1. Nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, de instanță, de procuror sau de alte organe prevăzute de lege.

Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție [art. 1247 alin. (2) C. civ.]

=> persoana care invocă nulitatea absolută a unui act juridic trebuie să urmărească obținerea unui folos propriu din anularea actului respectiv; în caz contrar, din punct de vedere procesual, acțiunea va fi respinsă ca lipsită de interes.

! Pentru instanță, invocarea nulității absolute a actului juridic dedus judecății este nu numai o posibilitate, ci chiar o obligație:

Instanța este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută [art. 1247 alin. (3) C. civ.].

2. Nulitatea absolută este imprescriptibilă.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolută poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție [art. 1249 alin. (1) C. civ.].

3. Nulitatea absolută, în principiu, nu poate fi acoperită prin confirmare.

Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege [art. 1247 alin. (4) C. civ.].

Confirmarea expresă sau tacită a actului lovit de nulitate absolută = inadmisibilă => un eventual act de confirmare ar fi și el lovit de nulitate absolută.


Surse bibliografice:
1. CODUL CIVIL: art. 1246-1265.
2. Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011.
3. Carmen Tamara Ungureanu, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed. Hamangiu, București, 2012.
4. Mădălina Afrăsinei, Mona-Lisa Belu-Magdo ș.a., Noul Cod civil. Comentarii, doctrină, jurisprudență, vol. II, Ed. Hamangiu, București, 2012.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *