pandemii de a lungul istoriei scaled 1

Pandemii de-a lungul istoriei și măsurile legale luate de autorități

12 minute • Diana Maria Nădejde • 08 aprilie 2020


“Început de an, planuri noi.” Frază cu care este asociat fiecare nou an, însă, în contextul actual nu prea își mai găsește aplicarea, întrucât anul 2020 (cel puțin prima parte) a venit cu un fenomen total neașteptat, “punând pe pauză” planurile celor mai mulți dintre noi (gata cu “de luni mă apuc de sală și țin dietă”).

În această perioadă, primul loc în “top cele mai populare subiecte” este ocupat de pandemia de coronavirus și măsurile de prevenție pe care trebuie să le respectăm, ce unora dintre noi le cauzează o stare de neliniște.

Astfel, pentru a ne convinge că încă nu vine apocalipsa, trecem în revistă pandemiile de-a lungul istoriei și cum au fost ele gestionate din punct de vedere legal.

Dar înainte de asta, este necesar a răspunde la o întrebare: ce este o pandemie?

Pandemie = Epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare

Etimologic, termenul vine de la cuvintele greceștipan” („toate”) și „demos” („oameni”) iar în ciuda senzației de teamă pe care o provoacă, se referă la răspândirea unei boli, nu la posibila mortalitate.

Marile pandemii din istoria omenirii

Ciuma neagră

Menționată pentru prima dată în 541 la Constantinopol, se consideră că a fost provocată de o bacterie ce infectează animalele, transmițându-se ulterior la oameni.

Însă, “și-a făcut debutul” în istorie odată cu începutul Evului Mediu, respectiv 1347, când ajunge în portul Messina din Sicilia, fiind adusă de o corabie genoveză. Din acest moment, se răspândește cu o viteză foarte mare în toată Europa.

Aproximativ o treime din populația continentului a fost ucisă de această boală.

Cum se transmite boala nu se știa exact, în schimb oamenii au înțeles că este extrem de contagioasă.

Pentru a stopa răspândirea bolii, autoritățile au instituit o perioadă de izolare de 30 de zile pentru marinarii care soseau în port, pentru a demonstra că nu sunt bolnavi. Venețienii au mărit perioada de izolare la 40 de zile (fiind unul dintre cele mai importante orașe comerciale, un număr foarte mare de corăbii ancorau în port).

Astfel, dacă te întrebai de unde vine carantina și cine o fi inventat-o, acum ai răspunsul (în italiană 40- quarantino).

Și pentru că în Veneția totul are notă de carnaval, una dintre primele măști folosite ca și măsură de precauție sanitară nu putea să se abată de la regulă. Culoare albă, ochii rotunzi, cioc de pasăre. Denumită “Medico della Pesta” (Doctor ciumă), a fost inventată de medicul francez Charles de Lorme în timp ce trata bolnavii de ciumă (secolul al XVII-lea).

Variola

Și nu vorbim despre o melodie latino.

Odată cu descoperirea Lumii Noi, exploratorii europeni au adus cu ei diferite boli de pe continent, față de care populația nativă americană nu avea imunitate.

Pătrunsă în rândul populației native, variola s-a răspândit foarte repede pe continent și a contaminat nenumărate triburi locale. Fără o imunitate naturală, populația nu a avut șanșe mari, aproximativ 90 de milioane de nativi americani au murit din cauza acestei epidemii.

Primele încercări de vaccinare a populației (secolul al XVIII-lea) sunt legate de variolă. Organizația Mondială a Sănătății a început pe la sfârșitul anilor ‘60 o campanie de vaccinare în masă, variola devenind astfel prima boală infecțioasă care a fost total eradicată.

Holera

Dacă nu ai citit “Dragoste în vremea holerei”, acum ar fi timpul.

Prima pandemie de holeră a început în 1817, în regiunea indiană Bengal. Boala a făcut ravagii în secolul al XIX-lea la nivelul întregii planete. Provocată tot de o bacterie, dar ce se transmite prin apă sau alimente contaminate.

Metoda de transmitere a bolii a fost descoperită de medicul britanic John Snow (nu cel din Game of Thrones), care a reușit în 1854 să identifice sursa epidemiei ce devasta Londra: o fântână publică. Închiderea acestei surse de apă a condus la stoparea epidemiei.

Descoperirea sa a fost un punct important de plecare în procesul de eradicare a maladiei.  Construirea sistemelor de canalizare moderne, accesul la apă potabilă și îmbunătățirea condițiilor de igienă publică au eliminat holera din țările dezvoltate, însă această bacterie  face și în prezent victime în țările sărace.

Gripa spaniolă

Dacă referitor la Primul Război Mondial, ce era încă în desfășurare toata lumea știa ce are de făcut, față de un “inamic” ascuns, omenirea nu a avut prea multe răspunsuri.

În 1918, gripa spaniolă ce nu era chiar atât de “spaniolă” ( Spania a rămas în istorie “vinovată” de această maladie deoarece în regiunea au fost semnala primele cazuri, fiind mai mult o mișcare de propagandă a Antantei) a cauzat decesul a 25-100 milioane de victime.

Originară tot din China, ca şi SARS Cov 2, gripa spaniolă a fost adusă în Europa de muncitorii chinezi. Un secol mai târziu, cercetătorii au aflat despre ce era vorba: un virus aviar de tipul H1N1.

Cele mai comune simptome au fost: cefalee, stare generală alterată, febră, frisoane moderate, tuse uscată şi apoi productivă, dureri musculare, dureri toracice.

Printre victimele celebre se numără și Regina Maria, ce o descrie ca fiind: “o boală oribilă, dureroasă, cum n-am avut în viața mea.”

Întrucât a început concomitent cu Primul Război Mondial, a fost mult mai dificil să fie impuse și respectate măsuri de prevenție.

Totuși, principalul sfat pe care medicii îl dădea pe atunci populației, este extrem de asemănător cu ceea ce ne sfătuiesc pe noi autoritățile acum: “vom ședea frumușel acasă, vom ținea în jurul nostru cea mai mare curățenie și nu vom intra nici în cârciumă, nici la șezătoare și nici într-alt loc, unde se adună lume multă și de tot felul.( deci pe scurt: gata cu Netflixu’ și fuguța la curățenie).

În România, gripa spaniolă a început să-și facă simțită prezența prin toamna anului 1918.

Un lucru mai puțin cunoscut, Marea Unire s-a desfășurat pe fondul acestei pandemii, lucru ce i-a făcut pe oameni să adopte metode de prevenire și imunizare care mai de care mai inventive, anume: USTUROIUL. Se pare că în spațiul transilvan, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei. Ce se aplică acum în prezent, evitarea locurilor aglomerate și deplasărilor, nu preau erau luate în considerare de populație.

Morala: “fără paracetamol putem sta, dar fără usturoi ba.”

Alt aspect interesant este legat de numele atribuit gripei. Astfel, În Brazilia îi spuneau gripa germană, în Senegal era gripa braziliană, prin zona Iranului de astăzi responsabilă pentru izbucnirea pandemiei era Marea Britanie, iar Polonia o numea boala bolșevică (curios cum ar fi numit-o ungurii).

Tifosul

Cum un lucru negativ nu vine niciodată singur, pe lângă gripa spaniolă, WW1 a venit și cu…tifos!

Boală infecțioasă extrem de contagioasă care se răspândește cel mai ușor  la populația care trăiește în cartiere aglomerate (datorită igienei precare).

Datorită condițiilor precare de viață din timpul războiului, tifosul s-a răspândit rapid, România, Polonia și Rusia au fost nevoie să-și vadă soldații decimați de boală. Aproximativ 10 milioane de vieți au încetat datorită maladiei.

Pe fondul contextului Primului Război Mondial, cel mai ridicat număr de cazuri s-a înregistrat în rândul militarilor, așadar măsuri pentru prevenirea bolii au fost impuse cu precădere față de această categorie.

În principiu au vizat o igienă mult mai strictă: sterilizarea hainelor, igiena corporală personală, construcția de cuptoare de brutărie pentru deparazitarea uniformelor militare și a hainelor celor bolnavi, precum și igienizarea vagoanelor.

HIV/Sida

Inițial, pandemia de SIDA a debutat în Kinshasa, capitala Republicii Democrate Congo, în anii 1920, înainte de a se propaga în lumea întreagă. Modificările din societate, în momentul independenţei statului Congo, în 1960, au dus la răspândirea virusului în grupuri mici de persoane seropozitive pentru a infecta populaţii mai extinse. La finalul anilor ‘70, virusul imunodeficienței umane se propagă pe toată planeta.

HIV a acaparat atenția începând cu ani ‘80 (atunci nu se cunoștea încă denumirea sa sau ce reprezintă exact). Startul a fost dat de un grup de tineri homosexuali din San Francisco, Los Angeles și New York, ce au dezvoltat cazuri inexplicabile de cancer de piele. Medicii au crezut că se datorează abuzului de droguri, ulterior au luat în calcul existența unui virus transmisibil.

HIV se transmite prin schimbul de fluide și prin sânge. Virusul slăbește sistemul imunitar, iar dacă persoana infectată nu ia măsuri timp îndelungat apare SIDA (sindromul imunodeficienței umane dobândite).

Pe fondul campaniilor de sănătate agresive (au fost folosite cu precădere injecții), cartierelor roşii, transfuziilor de sânge şi turismului sexual, virusul s-a răspândit enorm, în prezent fiind înregistrate peste 62 de milioane de victime, decedate sau încă în viaţă. Din fericire, în zilele noastre există medicamentație corespunzătoare, persoanele infectate pot duce o viață normală. Partea negativă, HIV nu poate fi vindecat, tratamentul are rolul doar de a-l ține sub control.

Pentru a limita răspândirea virusului, autoritățile au demarat numeroase campanii de informare și educare, încurajând populația să se testeze. Spre exemplu, România asigură în cadrul spitalelor de stat, testare gratuită pentru depistarea HIV.

Iar pentru asta îți recomandăm să vezi și filmul ”A normal heart”. O să-ți placă.

The Normal Heart (TV Movie 2014) – IMDb

Won 1 Golden Globe. Another 28 wins & 55 nominations. See more awards ” Cast overview, first billed only: The story of the onset of the HIV-AIDS crisis in New York City in the early 1980s, taking an unflinching look at the nation’s sexual politics as gay activists and their allies in the medical community fight to expose the truth about the burgeoning epidemic to a city and nation in denial.

SARS (Sindromul Acut Respirator Sever)

Cap de listă în “pandemii ale secolului 21”, în 2003, SARS făcea ravagii prin Asia (unde a și apărut inițial), ajungând până în America de nord și de sud, plus Europa.

Răspândirea a fost una extrem de rapidă, anume, prin contactul cu fluidele unei persoane infectate, inclusiv picăturile microscopice de mucus sau salivă care ajung în aer prin strănut sau tuse. Așa a apărut “moda” măștilor chirurgicale purtate de oameni în locuri publice. Printre cele mai cunoscute simptome se numără: febră peste 38 °C, oboseala, dureri de cap, frisoane și indispoziție.

Se consideră că, tulpina de coronavirus (pentru că SARS este verișor bun cu COVID-19) se găsește de obicei doar la mamifere mici, ceea ce îi permite să infecteze oamenii.

Pandemia SARS a fost ținută sub control, în urma unei politici de izolare a persoanelor suspectate de afecțiune și de depistare a tuturor pasagerilor care utilizau transportul aerian din țările afectate.

În perioada de infectare, au fost înregistrate 8.098 de cazuri de SARS și 774 de decese.

Aceasta înseamnă că virusul a ucis aproximativ 1 din 10 persoane care au fost infectate. Persoanele de peste 65 de ani au fost încadrate în grupă de risc.

În 2004, a existat un alt focar SARS mai mic, legat de un laborator medical din China. S-a crezut că a fost rezultatul unei persoane care a intrat în contact direct cu un eșantion de virus SARS, mai degrabă decât cauzat de transmiterea de la animal la om sau de la om la om.

Ebola

Ebola (EVD), cunoscută anterior ca febra hemoragică Ebola, este o boală severă, adesea fatală, care afectează oamenii și alte primate. Virusul este transmis oamenilor de la animale sălbatice (cum ar fi liliecii de fructe, porcupine și primate neumane) și apoi se răspândește față de oameni prin contact direct cu sângele, secrețiile, organele sau alte lichide corporale ale persoanelor infectate.

Rata medie de fatalitate a cazurilor EVD este de aproximativ 50%.

Primele focare EVD au apărut în sate îndepărtate din Africa Centrală (populația beneficiind de un sistem de sănătate sărac sau inexistent), în apropierea pădurilor tropicale. Focarul din 2014-2016 în Africa de Vest a fost cel mai mare și mai complex focar de Ebola, de la descoperirea virusului pentru prima dată în 1976. Acest focar a înregistrat mai multe cazuri și decese decât toate celelalte. De asemenea, s-a răspândit și în alte țări, începând din Guineea, apoi trecând spre Sierra Leone și Liberia.

Se crede că liliecii ce se hrănesc cu fructe, sunt purtători ai virusului Ebola.

Până în prezent, nu există un vaccin sau tratament eficient pentru stoparea virusului, printre cele mai importante măsuri de protecție se recomandă: spălarea frecventă a mâinilor cu săpun/ dezinfectant lichid pe bază de alcool  și evitarea locurilor care ar putea fi populate de lilieci.


Nu este pentru prima dată când populația lumii se confruntă cu o pandemie, până acum, ieșind de fiecare dată victorioasă. Măsurile cel mai frecvent utilizate și care au dat rezultate, se referă în principal la o igienă mult mai riguroasă, limitarea deplasărilor și evitarea contactului direct cu persoane posibil infectate. Odată cu evoluția medicinei, principala armă în combaterea definitivă a maladiilor este reprezentată de vaccin și medicamentație corespunzătoare.

Cel mai probabil, peste câțiva ani, și pandemia de covid-19 va fi doar o simplă denumire într-un articol, însă până atunci, stați în casă, respectați măsurile impuse de autorități, iar dacă vă plictisiți, citiți avocatoo.

Un răspuns

  1. All Seattle Law Enforcement are in my thoughts and prayers as well as the good law abiding people of Seattle. You have no clue the danger and stress heaped upon Law Enforcement Officers unless you’ve walked in those shoes! I did for 34 years. Ladies and Gentleman you’ve served your communities well under extraordinary circumstances, but it’s time to think of your families, your wives and children and yourselves! It’s time to leave Seattle, fund a job elsewhere where you will be appreciated! You have my utmost respect! Let the City Counsel and Mayor have the chaos they desire but not at your personal safety and lives! God Bless You All my Brothers!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *