Plagiatul – care sunt implicațiile legale?
12 minute • Gabriela Umbrărescu, Ana Maria Matahală și Ana Marițiu • 16 noiembrie 2022
Auzim des despre noțiunea de plagiat, fiind un subiect intens discutat în mass-media, însă care sunt implicațiile legale ale acestui concept? Este plagiatul același lucru cu încălcarea drepturilor de autor?
Prezentul articol își propune, în cele ce urmează, să ofere răspunsuri la aceste întrebări.
Ce este plagiatul?
Definiția dată de legiuitor este prevăzută în cadrul art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare:
d) plagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;
Adică?
Dacă o persoană dorește să utilizeze în propria expunere, fie că este o lucrare scrisă sau o comunicare orală, idei și altele asemenea care aparțin unor alți autori, aceasta TREBUIE să precizeze că ideile respective nu îi aparțin și să menționeze cine este autorul acelor idei.
❗ Practic, NU este permis ca o persoană să își însușească ideile altcuiva.
Conform Legii nr. 206/2004, această interdicție vizează ORICE persoane?
Răspunsul este NU. ❌
Tot Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare oferă răspunsul la această întrebare în art. 1 alin. (4).
În cadrul acestui alineat se face trimitere la categoriile de personal ce desfășoară activități de cercetare-dezvoltare cuprinse în dispozițiile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, precum și la alte categorii de personal, din mediul public sau privat, ce beneficiază de fonduri publice de cercetare-dezvoltare.
Astfel..
- În art. 6 din Legea nr. 319/2003 sunt prevăzute următoarele categorii de personal din structurile de cercetare-dezvoltare:
a) personal de cercetare-dezvoltare;
b) cadre didactice universitare;
c) personal auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare;
d) personal din aparatul funcţional.
- De asemenea, trebuie avut în vedere și art. 26 lit. a) din Legea nr. 319/2003, care include doctoranzii pe lista persoanelor ce trebuie să respecte regulile de bună conduită în cercetarea ștințifică:
Perfecţionarea profesională a personalului de cercetare-dezvoltare se realizează în principal prin următoarele forme:
a)doctorat;
Putem totuși să folosim ideile altora?
Răpunsul este DA. ✅
Interzicerea plagiatului nu echivalează cu interzicerea preluării unor idei ce aparțin altor persoane. Problema este atunci când aceste idei sunt prezentate fără a se preciza ale cui sunt, unde au mai fost expuse, pe scurt, care este sursa.
❗ Prin urmare, dacă este citată sursa originală, expunerea unor idei, demonstrații ș.a.m.d. care nu aparțin autorului NU reprezintă plagiat.
📝 Sunt deci condiții cumulative pentru calificarea unei fapte drept plagiat conform Legii nr. 206/2004 următoarele:
- fapta reprezintă expunerea unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice cuprinse în alte opere scrise;
- persoana care a săvârșit fapta desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, fiind incluși și studenții doctoranzi;
- autorul nu a menționat faptul că aceste idei nu îi aparțin lui, ci altor autori;
- autorul nu a menționat din ce operă a preluat ideile respective.
Care este însă situația dacă ideile expuse sunt ale tale, dar au mai fost expuse într-o lucrare/comunicare anterioară?
Această ipoteză este prevăzută la art. 2^1 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare și poartă denumirea de AUTOPLAGIAT.
Noțiunea este definită de către legiuitor astfel:
e) autoplagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau aceloraşi autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale.
❗ Așadar, autorul unei opere nu este obligat să precizeze sursa originală a ideilor expuse doar atunci când acestea au fost cuprinse în lucrări ce aparțin altor persoane, ci și atunci când autorul își reia propriile idei, idei pe care le-a mai prevăzut într-o lucrare anterioară.
🔎Care este procedura legală de constatare a plagiatului?
În cazul în care par a fi îndeplinite toate condițiile pentru a putea vorbi despre existența unui caz de plagiat, trebuie urmată o procedură pentru constatarea legală a acestuia, detaliată în Legea nr. 206/2004.
Articolul 4^2 din Legea 2006/2004 prevede că sesizările privind abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt analizate în două etape:
- analiza la nivelul instituției în cadrul căreia presupusele abateri s-au produs;
- analiza la nivelul Consiliului Național de Etică.
Rolul comisiei de etică și al comisiilor de analiză în procedura legală de constatare a plagiatului
Conform articolului 9 din legea anterior menționată, în cadrul fiecărei instituții sau unități din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare se înființează comisii de etică. Aceste comisii joacă un rol esențial în procedura legală de constatare a plagiatului.
Comisiile de etică numesc comisii de analiză pentru examinarea sesizărilor referitoare la abaterile de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare aduse în atenţia lor în urma sesizărilor sau pe bază de autosesizare. O astfel de sesizare poate fi făcută atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice a căror identitate nu va fi dezvăluită.
Odată ce a fost sesizată, comisia de analiză are la dispoziție 45 de zile pentru a elabora un raport ce va fi comunicat autorului sesizării și publicat pe site-ul instituției în cauză. Acest raport trebuie aprobat de comisia de etică și, în cazul în care este constatat plagiatul, va conține numele celui vinovat.
Rolul Consiliului Național de Etică în procedura legală de constatare a plagiatului
Raportul întocmit de comisia de analiză și aprobat de comisia de etică din cadrul instituției respective poate fi contestat la Consiliul Național de Etică fie de către persoana găsită vinovată, fie de către autorul sesizării.
Totuși, există și situații în care nu survine nicio contestație după ce raportul este publicat și comunicat autorului sesizării. În aceste cazuri, după 15 zile lucrătoare de la data publicării, sancţiunile stabilite de comisia de analiză sunt puse în aplicare de către conducătorul instituţiei sau de către consiliul de administraţie, după caz.
De asemenea, Consiliul Național de Etică este obligat să analizeze sesizări sau contestații dacă în prima etapă comisia de analiză nu a întocmit niciun raport în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării.
🤔Care sunt sancțiunile aplicabile în caz de plagiat?
În lipsa existenței unor sancțiuni aplicabile în caz de plagiat, dispozițiile legale cu privire la constatarea acestuia nu ar avea o eficiență reală.
Măsurile sancționatoare ce pot fi aplicate în cazul în care este constatată existența plagiatului sunt prevăzute în articolul 11^1 din Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea.
Astfel, conducerea instituției sau a unității în care activează plagiatorii le va putea aplica următoarele sancțiuni:
- avertisment scris;
- retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită;
- diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control;
- suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs;
- destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare-dezvoltare, dacă este cazul;
- desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
🧐 Plagiatul=încălcarea drepturilor de autor? Să vedem!
Ce sunt drepturile de autor și unde sunt ele protejate în legislația română?
Drepturile de autor reprezintă o formă prin care legea protejează lucrările originale ale unui autor, cuprinse într-o formă tangibilă de exprimare. În prezent, acestea sunt reglementate prin Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, care prevede în art.1 că:
Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, precum şi asupra altor opere de creaţie intelectuală este recunoscut şi garantat în condiţiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului şi comportă atribute de ordin moral şi patrimonial.
🔍 Ce anume este protejat prin drepturile de autor?
Dreptul de autor protejează o **operă ****literară, artistică ****sau științifică.
Tot art.1 din Legea 8/1996 prevede că:
Opera de creaţie intelectuală este recunoscută şi protejată, independent de aducerea la cunoştinţa publică, prin simplul fapt al realizării ei, chiar în formă nefinalizată.
Deși în lege nu rezultă cu exactitate ce anume este o operă susceptibilă de a fi protejată prin drepturi de autor, în doctrină s-au conturat 3 condiții de existență:
- Să fie o creație intelectuală = o creație a minții omului. Astfel, dacă o maimuță își face o poză, această poză nu va protejată de o drepturi de autor, fiindcă nu este rezultatul unui efort intelectual uman 🙂.
- Să fie o creație originală. Acest lucru nu înseamnă să fie un lucru cu totul nou, ci doar ca respectiva lucrare să poarte amprenta personalității autorului de-o manieră creativă .
- Să fie exprimată într-o formă tangibilă de exprimare. Un roman, o pictură, o sculptură, o creație cinematografică, chiar și o lucrare științifică pot beneficia de protecție prin drepturi de autor.
🗓️ Cât timp durează protecția oferită prin drepturi de autor?
Art.28 din Legea 8/1996 prevede:
Drepturile patrimoniale prevăzute la art. 13 şi 24 durează tot timpul vieţii autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoştinţa publică în mod legal. (…)
Cât de mult pot “folosi” dintr-o operă protejată printr-un drept de autor în cadrul unei lucrări științifice?
Art. 35 alin (1) din Legea 8/1996 prevede că: Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare:
(…)
b) utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului;
Astfel, într-o lucrare științifică de specialitate, pot folosi un paragraf dintr-o operă adusă în prealabil la cunoștința publicului dacă, printre alte condiții prevăzute în articolul citat, folosirea lor justifică întinderea citatului.
Și atunci… plagiat = încălcare drepturi de autor?
Nu chiar.
În primul rând, vedem că plagiatul și încălcarea drepturilor de autor sunt reglementate în 2 legi care protejează 2 obiecte diferite:
- Legea referitoare la plagiat reglementează buna conduită în activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de inovare
- Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe reglementează protecția operelor literare, artistice sau ştiinţifice, precum şi asupra altor opere de creaţie intelectuală
Legea referitoare la plagiat acoperă o sferă mai restrânsă, pe când legea privind drepturile de autor acoperă o sferă mai largă🙂.
Astfel, după cum s-a spus și mai sus, când se comite un plagiat nu se sancționează în sine preluarea ideilor altora, ci faptul că nu ai dat Cezarului ce este al Cezarului = nu ai indicat sursa și autorul.
În acest sens, în legătură cu plagiatul, putem avea 2 situații principale:
- Nu indicăm sursa citată, iar opera respectivă reprezintă o lucrare de cercetare-dezvoltare și reprezintă o operă în sensul Legii 8/1996 (beneficiază de originalitate)
⇒ se va reține o încălcare a drepturilor de autor
- Nu indicăm sursa citată, iar opera respectivă reprezintă o lucrare de cercetare-dezvoltare, dar nu reprezintă și o operă în sensul Legii 8/1996
⇒ se va reține doar plagiere
Când putem întâlni acest caz?
- a expirat termenul de 70 de ani de la moartea autorului, dacă a avut moștenitori, iar opera a intrat în domeniul public
- opera citată a fost chiar un articol copiat la rândul său (deci nu beneficia de originalitate în sensul legii 8/1996)
- sunt copiate idei, teorii, concepte (conform art.9 lit.a) din Legea 8/1996, acestea nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor)
Ce putem reține de aici?
- Preluare unor idei ce aparțin altor persoane NU înseamnă automat plagiat. Dacă nu menționezi sursa conform regulilor atunci ai plagiat.
- În cadrul Legii nr. 206/2004 buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare sunt prevăzute atât condițiile ce trebuie întrunite pentru a califica o faptă ca plagiat, precum și sancțiunile aplicabile în caz de plagiat.
- Nu îți însuși ideile altor persoane! Citează întotdeauna sursa! Deși legea referitoare la plagiat se aplică doar anumitor categorii de persoane, îți sugerăm să citezi întotdeauna autorul și sursa 🙂.
- Nu uita că există și AUTOPLAGIAT ❗️
- Nu orice “plagiere” = încălcare drepturi de autor.
Poză făcută de Ann H, pe Pexels.
