maxresdefault

Pot fi hackerii un rau necesar?

5 minute • Autor Necunoscut • 14 ianuarie 2019


Articol realizat de Miron Andrei
Termenul hacker este asociat cel mai adesea cu un lucru negativ, cu o fraudă, furt de date, oameni din spatele calculatoarelor care ne pot face rău doar prin câteva coduri. Pe de altă parte, există acei copii sau adolescenți care văd această activitate că fiind una chiar cool și atrăgătoare.
Anonimi, experți în calculatoare și maeștri în artă codurilor, hackerii au dezvoltat o cultură care, din păcate, din perspectivca multor oameni nu face decât să dăuneze societății, folosindu-se de aptitudinilie lor pentru a provoca pagube materiale sau “just for fun”😊 .

  • Ce anume pot face hackerii?

Din nefericire, o mulţime de lucruri rele: interceptarea transmisiilor confidenţiale de date, ştergerea sau modificarea unor date sau intervenţii în utilizarea unor dispozitive controlate cu ajutorul sistemelor informatice. Deși foarte tehnică şi poate nu foarte ameninţătoare, o asemenea activitate poate constitui foarte simplu furtul de bani, furt de identitate, exploatare sexuală ş.a.m.d, iar lucrurile încep să devină neliniştitoare.
Spre fericirea noastră, codul penal ne protejează și de această dată, prin existența Titlului ÎI, Capitolul IV, Art.239. din Partea specială, intitulat “Fraudă informatică”.

Introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, restricţionarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

  • Poate fi un hacker de încredere?

Suntem contemporani perioadei în care internetul conduce viață oamenilor tot mai mult, iar lumea hackerilor, la început clandestină, tinde tot mai mult să iasă din întunericul în care s-a dezvoltat de-a lungul anilor. Mai mult decât o comunitate, hackerii au devenit o adevărată subcultură, cu o concepţie şi un mod de viaţă proprii, cu reguli şi cutume, o structura ierarhică, cu o istorie a ei şi cu personalităţi importante.
Cu toate acestea, faptul că acești anonimii ai lumii cibernetice sunt capabili să pătrundă în cele mai bine păzite rețele și să ia ce vor ei, sau să lase ce vor ei, nu exclude ipoteza în care ei pot acționa etic.😊
Așadar, au existat cazuri în care hackingul a reprezentat un rău necesar pentru îndeplinirea unui scop altruist sau momente în care asul din mânecă unui hacker a reprezentat principalul ajutor pentru autorități în finalizarea unei anchete penale.
  I. Hamza Bendelladj este un hacker Algerian🇩🇿, care la vârsta de 28 de ani, a devenit unul dintre cei mai căutați oameni de Interpol și FBI. Acesta a fost acuzat de spargerea online a peste 200 de bănci americane și diferite instituții.
A conceput un virus atât de puternic, încât a reușit performanța de a infesta mai bine de 1,4 milioane de calculatoare. Mii de site-uri europene au fost afectate de atacurile sale.
Ulterior, tânărul a donat suma de 280.000.000 de dolari unui ONG palestinian, pentru a ajută țara să se ridice din sărăcie, apoi a ajutat și organizații din Africa.
Pentru toate ilegalitățile comise, Hamza a fost condamnat la 65 de ani de închisoare. A riscat inclusiv pedeapsa cu moartea, dar o petiție făcută de susțînători l-a scăpat de asta. Uneori i se spune „Hackerul fericit”, fiindcă indiferent de acuzații sau pedepsele legii, tânărul este mereu la fel de zâmbitor și mândru de ce a făcut. 😲
II. Altruismul este prezent și în cazul unor hackerii americani🇺🇸 care au ajutat FBI să deblocheze iPhone-ul unuia dintre autorii atentatului de la San Bernardino (California) prin intermediul unui pasaj pe care l-au descoperit în software-ul aparatului.
FBI nu ar fi avut nicio dificultate în deblocarea codului PIN format din patru cifre, dar provocarea a constat în dezactivarea unei funcții a aparatului destinate să șteargă toate datele stocate pe acesta după 10 încercări nereușite de a găși codul de acces.
Compania Apple, susținută de Google și Facebook, a refuzat să ofere datele din telefonul unuia dintre autorii antentatului în numele protecției datelor, iar Guvernul American a intentat o acțiune în justiție împotriva companiei. În cele din urmă, FBI a anunțat că a apelat la o terță parte neidentificată pentru a rezolva problema.
Acestea sunt doar două exemple în care fenomenul cybercrime nu mai este așa înfiorător. Din aceste cauze, există nenumărate păreri legate de definiția termenului de hacker, de utilizarea lui și de ceea ce presupune el mai exact în practică. Aceste controverse aduc în scenă deosebirea dintre imaginea creată asupra acestei activități de oamenii din exterior și imaginea celor implicați efectiv în asta.
Așadar, dacă vrei să fii hacker, ori faci parte din soluție, ori aparții de problemă. 😊

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *