pexels julia larson 6456264

Pot să atac o hotărâre civilă definitivă?

10 minute • Florina Mălăescu Udriștioiu • 24 ianuarie 2022


Când auzim că o hotărâre este definitivă, ne gândim că totul s-a sfârșit și aceasta este decizia finală a instanței. Ei bine, lucrurile nu stau deloc așa și în continuare vă voi arăta cum se poate ataca o astfel de hotărâre a instanței civile.

Ce trebuie să știi despre hotărârile civile definitive?

În primul rând, vreau să fac o mică precizare terminologică pentru că multe persoane folosesc sintagma “hotărâre definitivă și irevocabilă” și pe bună dreptate nu este vina lor, ci a legiuitorului de pe vremea Vechiului Cod de procedură civilă. De ce? Pentru că această sintagmă este un pleonasm având în vedere definiția cuvântului “irevocabil” din DEX, “irevocabil= care nu se poate revoca sau schimba, asupra căruia nu se poate reveni; hotărât, definitiv, nerevocabil”. De aceea, legiuitorul Noului Cod de procedură civilă a decis să elimine cuvântul “irevocabilă” din această sintagmă, iar în situația în care este folosit singur, să fie înlocuit cu sinonimul său “definitivă” ca să se meargă pe o exprimare unitară.

Acum că am rezolvat definitiv 🙂 această problemă, o să vă prezint care sunt hotărârile definitive, conform art. 634 CPC:

  1. hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului;
  2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, supuse recursului, dar neatacate cu recurs;
  3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel;
  4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs;
  5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii;
  6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Care sunt căile de atac împotriva hotărârilor civile definitive?

Dacă ai decis să ataci o astfel de hotărâre, ai la dispoziție două căi de atac, respectiv contestația în anulare și revizuirea.

Ce trebuie să reții în cazul celor două este că:

  1. trebuie să te încadrezi strict în motivele enumerate pentru fiecare dintre acestea
  2. instanța poate să se pronunțe asupra căilor de atac numai dacă nu ai putut să invoci motivele acestora în apelul sau în recursul exercitat.

În continuare, îți voi prezenta cele mai importante detalii pentru fiecare dintre aceste căi de atac.

Contestația în anulare

Este de două feluri:

  1. contestația în anulare obișnuită care se exercită împotriva oricărei hotărâri definitive, indiferent de instanța care a dat-o (primă instanță, instanță de apel, de recurs)
  2. contestația în anulare specială care se exercită împotriva:
    • hotărârilor pronunțate în recurs
    • hotărârilor date în apel, dar care nu au drept de recurs

Contestația în anulare obișnuită se exercită pentru următorul motiv:

  • contestatarul (cel care face contestația) nu a fost legal citat (de exemplu a fost citat la o altă adresă decât cea pe care a comunicat-o) și nici nu a fost prezent la termenul la care a avut loc judecata (dacă ar fi fost prezent, chiar dacă nu a fost legal citat, desfășurarea judecății ar fi devenit legală)

Contestația în anulare specială se exercită pentru următoarele motive:

  1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut (trebuia să judece tribunalul și a judecat judecătoria, deci avem excepția de necompetență absolută) sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței (nu a participat și grefierul la sedința de judecată, deci avem excepția greșitei constituiri) și (cumulativ), deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia
  2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale
    • eroarea materială nu are legătură cu eroarea de judecată (adică o eroare în raționamentul judecătorului)
    • eroare materială poate fi faptul că numele uneia dintre părți a fost scris greșit
  3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de recurs invocate de recurent (cel care face recursul) în termen
  4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză
    • nu e nimic dubios să avem mai multe recursuri în aceeași cauză pentru că ambele părți se pot folosi de motivele de recurs de la 488 CPC și poate să exercite fiecare un recurs separat

În ce termen se depune contestația în anulare?

Termenul este de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.

Unde se depune?

Contestația se depune la instanța care a dat hotărârea atacată și tot aceasta o va soluționa, dar bineînțeles soluționarea se va face de către alt complet.

Ce se întâmplă dacă motivul de contestație e întemeiat?

Instanța va pronunța o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată și va soluționa cauza.

Se mai poate ataca hotărârea dată în urma soluționării contestației în anulare?

Da, și va fi supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată inițial. Deci practic am putea spune că o luăm de la capăt.

Revizuirea

Hotărârile care pot forma obiectul revizuirii sunt:

  1. ca regulă, hotărâri date asupra fondului (hotărârea de admitere a cererii de chemare în judecată care presupune că s-a judecat cauza, adică s-a dat o hotărâre asupra fondului) sau care au legătură cu fondul cauzei
  2. prin excepție, hotărâri care nu evocă fondul cauzei, de exemplu hotărârea intermediară prin care instanța de apel admite apelul si dispune că trebuie rejudecat fondul cauzei

NU pot face obiectul revizuirii, următoarele hotărâri:

  1. cele prin care se anulează cererea de chemare în judecată (de exemplu, reclamantul nu a completat elementele lipsă din cerere în termenul dat de instanță)
  2. cele prin care se respinge cererea de chemare în judecată ca tardivă (s-a depășit termenul de introducere a acesteia)
  3. cele prin care se perimă cererea de chemare în judecată, adică se constată încetarea procesului civil pentru că părțile nu se mai implică deloc în judecata acestuia
  4. cele prin care se anulează, se respinge sau se constată perimarea recursului
  5. cele prin care se admite recursul și se trimite cauza spre rejudecare

De ce nu se pot ataca? Pentru că ele nu au legătură cu fondul cauzei și nu se regăsesc nici printre excepțiile ce vizează hotărârile care nu evocă fondul cauzei, dar care se pot ataca prin revizuire.

Motivele de revizuire sunt următoarele:

  1. instanța a cărei hotărâre se atacă
    • s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut
    • nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut
    • a dat mai mult decât a cerut reclamantul (de exemplu, i-a acordat reclamantului despăgubiri în valoare de 50.000 euro, iar el ceruse doar 30.000 euro)
  2. obiectul pricinii nu se află în ființă
    • de exemplu, mașina care trebuia predată a fost distrusă de un terț și ca atare nu mai poate fi predată; în această situație, păgubitul poate face revizuire pentru ca această cauză să se întoarcă în apel, unde poată să ceară despăgubiri în locul mașinii.
  3. un judecător (nu neapărat cel care a judecat cauza, de exemplu poate fi judecătorul care a tras sfori ca un dosar să ajungă la un anumit complet), martor, expert care a participat la judecată a fost condamnat pentru o infracțiune care avea legătură cu cauza sau hotărârea atacată a fost dată pe baza unor înscrisuri care au fost declarate false
  4. un judecător a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat hotărârea în cauză
  5. după pronunțarea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, ascunse de una dintre părți sau care nu au putut fi depuse din motive independente de voința părților (o parte a murit și moștenitorii acesteia nu au știut unde își păstra actele, dar le găsesc ulterior pronunțării hotărârii)
  6. hotărârea a cărei revizuire se cere a fost casată (s-a admis recursul), anulată sau schimbată
  7. statul, instituțiile publice, minorii sau persoanele puse sub interdicție judecătorească ori curatelă nu au fost apărați deloc în cursul procesului sau au fost apărați cu viclenie (nu în interesul lor)
  8. există hotărâri definitive contradictorii, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri
  9. partea care cere revizuirea a fost împiedicată să se prezinte la termenul de judecată și nici nu a putut înștiința instanța, din motive ce nu au depins de ea (de exemplu, în cazul unui accident de avion)
  10. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale, cauzată de hotărârea judecătorească atacată
  11. după ce hotărârea a rămas definitivă, Curtea Constituțională (CCR) a declarat neconstituțională o anumită prevedere ce a fost invocată în cauza respectivă
  12. s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă care încalcă dreptul Uniunii Europene, dar numai în litigiile de contencios-administrativ (adică s-a dat o hotărâre judecătorească cu privire la un act al instituțiilor publice)

În ce termen se depune cererea de revizuire?

Termenul de depunere a cererii de revizuire este de:

  1. o lună, pentru punctele de la 1-8, care curge conform art. 511 CPC
  2. 15 zile de la data când împiedicarea a încetat, pentru punctul 9
  3. trei luni de la data publicării hotărârii CEDO sau a deciziei CCR în Monitorul Oficial, pentru punctele 10 și 11
  4. o lună de la data comunicării hotărârii administrative definitive

Unde se depune?

Cererea de revizuire se depune la instanța care a pronunțat hotărârea a carei revizuire se cere, cu excepția punctului 8. Pentru acest punct, instanța competentă este instanța mai mare în grad față de cea care a dat prima hotărâre.

Ce se întâmplă dacă motivul de revizuire e întemeiat?

Instanța va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată sau, dacă este vorba de hotărâri definitive contradictorii, va anula cea din urmă hotărâre.

Se mai poate ataca hotărârea dată în urma soluționării contestației în anulare?

  1. Da, și va fi supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată inițial
  2. Pentru punctul 8, adică situația hotărârilor potrivnice, calea de atac împotriva hotărârii date după soluționarea revizuirii, este recursul. Dacă ICCJ soluționează cererea de revizuire, atunci calea de atac împotriva hotărârii date după soluționarea revizuirii, este recursul care e de competența Completului de 5 judecători de la ICCJ.

Poză de Julia Larson pe Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *