Procedura de numire/de revocare a Procurorului General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ
6 minute • DianaA • 13 ianuarie 2019
Într-o vreme în care schimbările legislative sunt la ordinea zilei, este bine să fim informați. Una dintre problemele mult discutate în presă de curând este cea legată de faptul că ministrul justiției dorește revocarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acest articol își propune să detalieze cum anume poate ajunge un procuror în această funcţie, cum poate fi revocat, dar și ce rol are ministrul justiţiei în această procedură.
În Romania, procurorii reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt constituiţi în parchete. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România este unitatea de parchet aflată în vârful ierarhiei Ministerului Public, fiind condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct și trei consilieri.
Numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Procurorii pot promova în funcții de conducere prin concurs ce se organizează ori de câte ori este necesar de către secțiile pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii prin Institutul Național al Magistraturii.
Pentru a fi promovați în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii trebuie:
- să nu fi fost sancționați disciplinar
- să aibă o bună pregătire profesională
- să aibă o conduită morală ireproșabilă
- să aibă cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător
- să aibă cel puțin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel
- să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.
În cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea procurorilor declarați admiși.
Ca rezultat al modificărilor legale survenite în ultima perioadă, Ordonanța de urgență nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției a schimbat modul de selectare a candidaților. Astfel, în prezent, în vederea formulării propunerilor de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procedură ce se aplică și funcțiilor de Procuror șef al D.N.A., dar și de Procuror șef al D.I.I.C.O.T, ministrul justiției organizează o procedură de selecție, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidații susțin un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care și-au depus candidatura. Pentru asigurarea transparenței, audierea candidaților se transmite în direct, audiovideo, pe pagina Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului.
Art. 54 din Legea nr. 242/2018
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestuia sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere menționate, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Nu este precizat, însă, un termen expres în care președintele trebuie să numească sau să revoce magistrații din aceste funcții de conducere.
La expirarea mandatului funcției de conducere, procurorii pot ocupa fie o altă funcție de conducere la același parchet, fie revin pe funcțiile de execuție la parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.
Revocarea din funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Revocarea din funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție ori a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Așadar, ministrul justiției nu îl poate revoca de unul singur pe Procurorul General al PÎCCJ, acesta poate să propună revocarea pe baza unor motive dintre cele amintite mai jos.
Motivele pentru care un procuror poate fi revocat din funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt:
- neîndeplinirea uneia dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere
- exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale
- aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este cea care avizează propunerea ministrului justiției de numire și revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului șef al D.N.A, precum și a procurorului șef al D.I.I.C.O.T. .
De la data încetării mandatului funcției de conducere, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie își redobândește gradul profesional de execuție avut anterior sau pe cel dobândit ca urmare a promovării în timpul desfășurării activității în cadrul al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al D.N.A ori al D.I.I.C.O.T.
