adoptia internationala 1024x590 1

Procedura adopţiei internaţionale

9 minute • Ioana Grosu • 23 martie 2017


Procedura adopției internaționale presupune ca un copilul cu reşedinţa obişnuită în România să fie adoptat de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în străinătate.

Această procedură poate fi încuviinţată numai pentru copiii care se află în evidenţa A.N.P.D.C.A. + numai în următoarele situaţii: 

  • adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei;
  • adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi cetăţean român;
  • adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie se solicită.

Adopţia prevăzută la  lit. 1 este permisă pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei şi nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România sau una dintre persoanele prevăzute la lit. 1, într-un termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei.

Cererea de încuviinţare a adopţiei se transmite instanţei judecătoreşti de către A.N.P.D.C.A. după finalizarea demersurilor administrative prealabile prevăzute de lege.

Adopţia internaţională presupune deplasarea copilului pe teritoriul statului primitor, în urma încuviinţării adopţiei de către instanţa judecătorească română. 

adoptatul are reşedinţa obişnuită în străinătate + adoptatorul are reşedinţa obişnuită în România

cererile de adopţie ale solicitanţilor se transmit autorităţilor străine competente, numai prin intermediul A.N.P.D.C.A. 

Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare se face la fel ca în cazul adopției naționale. 

Procedura administrativă prealabilă sesizării instanţei judecătoreşti
  

Cererile persoanelor sau familiilor care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul altui stat, parte a Convenţiei de la Haga, şi care doresc să adopte un copil din România sunt transmise A.N.P.D.C.A. prin intermediul autorităţii centrale competente din statul respectiv sau al organizaţiilor sale acreditate. 
În cazul statelor care nu sunt părţi la Convenţia de la Haga, cererile se transmit A.N.P.D.C.A. prin intermediul autorităţii desemnate cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale sau prin intermediul organizaţiilor acreditate în acest sens în statul de primire.

Cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare este luată în evidenţă de A.N.P.D.C.A. numai dacă autoritatea centrală competentă din statul primitor sau organizaţiile sale acreditate şi autorizate în condiţiile legii atestă că: 

  1. adoptatorul sau familia adoptatoare îndeplineşte condiţiile de eligibilitate pentru adopţie şi este apt să adopte în conformitate cu legislaţia aplicabilă în statul primitor;
  2. adoptatorul sau familia adoptatoare a beneficiat de consilierea necesară în vederea adopţiei în statul primitor;
  3. este asigurată urmărirea evoluţiei copilului după adopţie pe o perioadă de cel puţin 2 ani;
  4. sunt asigurate servicii postadopţie pentru copil şi familie în statul primitor;
  5. adoptatul va beneficia în ţara străină de aceeaşi situaţie legală ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului.

Cererile transmise A.N.P.D.C.A. trebuie însoţite de documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute ca în cazul adopției naționale.Documentele vor fi transmise în original sau, după caz, în copie legalizată şi însoţite de traducerea autorizată în limba română. Documentele întocmite sau legalizate de o autoritate sau de un agent public aparţinând statului primitor pot fi transmise şi prezentate în faţa instanţelor române fără a fi necesară îndeplinirea formalităţilor de supralegalizare/apostilare.

Potrivirea iniţială şi practică a copilului cu adoptatorul sau familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în străinătate se realizează de compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei de la domiciliul copilului.
Persoana sau familia selectată ca urmare a realizării potrivirii iniţiale are obligaţia să se deplaseze în România şi să locuiască efectiv pe teritoriul ţării pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile consecutive, în scopul realizării potrivirii practice cu copilul.  La expirarea termenului, direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului va întocmi un raport cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi persoana sau familia adoptatoare.

A.N.P.D.C.A. va notifica autorităţilor centrale competente sau organizaţiilor acreditate din statul primitor selectarea adoptatorului sau familiei adoptatoare.  Odată cu notificarea, A.N.P.D.C.A. va solicita autorităţii centrale competente sau organizaţiei acreditate din statul primitor să-i comunice următoarele: 

  1. acordul adoptatorului sau al familiei adoptatoare cu privire la selecţie;
  2. acordul cu privire la continuarea procedurii de adopţie;
  3. actul din care rezultă că există garanţiile că adoptatul are posibilitatea să intre şi să locuiască permanent în statul primitor.

Ulterior înregistrării acordurilor A.N.P.D.C.A. emite acordul vizând continuarea procedurii de adopţie internaţională şi îl transmite de îndată autorităţii centrale din statul primitor.

Încuviinţarea adopţiei internaţionale de către instanţă
Cererea de încuviinţare a adopţiei, însoţită de documentele aferente, se înaintează de către A.N.P.D.C.A. instanţei judecătoreşti. 
Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei internaţionale se face cu citarea direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, al persoanei sau al familiei adoptatoare, precum şi a A.N.P.D.C.A. 
   * Judecata are loc la fel ca în cazul adopției naționale
Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive de încuviinţare a adopţiei A.N.P.D.C.A. eliberează, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile lucrătoare, un certificat care atestă că adopţia este conformă cu normele Convenţiei de la Haga. 
Deplasarea adoptatului din România în statul în care adoptatorul sau familia adoptatoare are reşedinţa obişnuită este posibilă numai atunci când hotărârea de încuviinţare a adopţiei este definitivă. Adoptatul se deplasează numai însoţit de adoptator sau de cel puţin unul dintre soţii din familia adoptatoare, în condiţii de siguranţă corespunzătoare nevoilor adoptatului.

Monitorizare şi activităţi postadopţie 

În cazul adopţiei internaţionale a copilului cu reşedinţa obişnuită în România de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în străinătate, A.N.P.D.C.A. are obligaţia să urmărească evoluţia acestuia şi a relaţiilor lui cu părintele sau cu părinţii săi adoptivi cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei, prin intermediul autorităţii centrale competente sau al organizaţiei acreditate ori autorizate din statul primitor. 
   În scopul îndeplinirii obligaţiei , A.N.P.D.C.A. trebuie să solicite realizarea monitorizării postadopţie şi transmiterea de rapoarte trimestriale autorităţii centrale competente sau organizaţiei acreditate şi autorizate din statul primitor. 
    În cazul  unui copil cu reşedinţa obişnuită în străinătate de către o persoană/familie cu reşedinţa obişnuită în România, obligaţia monitorizării postadopţie revine direcţiei în a cărei rază teritorială locuiesc adoptatorii. Durata perioadei de monitorizare postadopţie poate fi mai mare de 2 ani, dacă legea ţării de provenienţă a copilului o cere. Rapoartele întocmite în această perioadă se vor înainta A.N.P.D.C.A. 
   Activităţile postadopţie se realizează planificat şi vizează acordarea de suport şi asistenţă de specialitate adoptatului şi adoptatorilor, care să răspundă nevoilor identificate atât în timpul perioadei de monitorizare postadopţie sau semnalate direct de către cei adoptaţi ori de către persoana/familia adoptatoare în perioada de monitorizare postadopţie, cât şi ulterior expirării acestei perioade. 
    Obligaţia realizării activităţilor prevăzute la alin. (1) revine direcţiei de la domiciliul solicitantului. Aceste activităţi pot fi realizate şi de către organisme private, precum şi de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie, care au încheiat convenţii cu A.N.P.D.C.A. 

Legea cărui stat se aplică

în cazul adopției internaționale?

Legea aplicabilă condiţiilor de fond
Condiţiile de fond cerute pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de legea naţională a adoptatorului şi a celui ce urmează să fie adoptat. Aceştia trebuie să îndeplinească şi condiţiile care sunt obligatorii, pentru ambii, stabilite de fiecare dintre cele două legi naţionale arătate.
Condiţiile de fond cerute soţilor care adoptă împreună sunt cele stabilite de legea care cârmuieşte efectele generale ale căsătoriei lor. Aceeaşi lege se aplică şi dacă unul dintre soţi adoptă copilul celuilalt.

Legea aplicabilă efectelor adopţiei

Efectele adopţiei, precum şi relaţiile dintre adoptator şi adoptat sunt guvernate de legea naţională a adoptatorului, iar în cazul în care ambii soţi sunt adoptatori, se aplică legea care guvernează efectele generale ale căsătoriei. Aceeaşi lege cârmuieşte şi desfacerea adopţiei.

Legea aplicabilă formei adopţiei

Forma adopţiei este supusă legii statului pe teritoriul căruia ea se încheie.

Legea aplicabilă nulităţii adopţiei

Nulitatea adopţiei este supusă, pentru condiţiile de fond, legilor aplicabile condiţiilor de fond, iar pentru nerespectarea condiţiilor de formă, legii aplicabile formei adopţiei.

 sursa: art. 2607-2610 Cod Civil + Legea 273/2004

⇐ Adopția – considerații generale Adopția națională ⇒

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *