Profesiile juridice – ție care ți se potrivește?
13 minute • Andreea Bisca • 21 noiembrie 2017
Sunt unii studenți care intră la Facultatea de Drept având in minte un drum clar pe care doresc să îl parcurgă, știind încă din anul I ce vor sa facă pe viitor. Dar aceștia sunt într-un număr foarte mic. Pentru majoritatea de nehotărâți, noi venim in ajutor cu acest articol care prezintă profesiile în care poți intra după ce termini această frumoasă facultate.
Evident, ca o regulă generală pentru intrarea în oricare dintre profesiile ce le vom prezenta ulterior, este necesar ca respectivul aplicant să fi terminat și să fie licențiat în Drept.
Primul pas spre a intra în magistratură este promovarea examenului de admitere la Institutul Național de Magistratură, ale cărui cursuri de formare profesională au o durată de 2 ani. Pentru a fi admis la INM, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
- Cetățenia română, domiciliul în România
- Capacitate deplină de exercițiu (aptitudinea persoanei de a dobândi drepturi si de a-și asuma obligații prin încheierea de acte juridice personal)
- Fără antecedente penale
- O bună reputație
- Cunoașterea limbii române
- Apt medical pentru exercitarea funcției
Cursanții INM au calitatea de auditori de justiție. După o perioadă de 1 an de la începerea cursurilor la INM, auditorii de justiție optează, in funcție de medie, pentru funcția de judecător sau procuror.
Ulterior, după terminarea cursurilor INM, Consiliul Suprem al Magistraturii organizează, prin Institutul Național de Magistratură concursul pentru numirea judecătorilor și procurorilor stagiari, durata stagiului fiind de 1 an, iar aceștia neputând fi numiți decât la judecătorii sau la parchetele de pe lângă judecătorii.
Judecătorii stagiari pot judeca:
- cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite, învestirea cu formulă executorie şi luarea unor măsuri asiguratorii
- litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10 mii de lei
- plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale
- somaţia de plată
- reabilitarea
- constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii
- infracţiunile pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate
Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate. Soluțiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.
După încheierea perioadei de stagiu de 1 an, judecătorii și procurorii vor susține obligatoriu examenul de capacitate pentru numirea în funcție, numire realizată de Președintele României la propunerea CSM. Înainte de începerea exercitării funcției, judecătorii și procurorii trebuie să depună un jurământ. După numire, aceștia sunt obligați să urmeze un curs de 6 luni de formare profesională, care să cuprindă elemente de drept comunitar.
Judecătorii au rolul de a analiza toate probele administrate în cadrul unui proces, de a audia martorii, de a evalua credibilitatea părților și de a soluționa cauza pe baza interpretării legii și a propriilor aprecieri. Judecătorii trebuie să fie imparțiali.
Judecătorii pot lucra, după definitivat, în cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, pot lucra și în cadrul instanțelor militare.
Procurorii sunt reprezentanți ai Ministerului Public și principala lor atribuție este de a efectua și supraveghea urmărirea penală. Aceștia au dreptul de a confirma sau infirma actele și măsurile organelor de cercetare penală și de a da dispoziții obligatorii pentru acestea.
Judecătorii şi procurorii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
Judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie.
Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. Judecătorul este obligat să se abțină de la judecarea cauzei în cazul în care se află într-o situație de incompatibilitate prevăzută de lege.
Magistrații sunt obligați să respecte legea în exercitarea profesiei lor.
Pentru a afla mai multe despre drepturile și obligațiile magistraților puteți accesa următorul link și consulta Legea 303/2004 privind statutul magistraților Legea 303/2004 .
Primul pas pentru admiterea în această profesie este promovarea examenului pentru intrarea in Barou, urmând o perioada de stagiatură de 2 ani de zile, finalizată prin examenul de definitivare.
Condițiile pentru ca o persoană să poată deveni avocat, pe lângă licențierea în drept (condiție obligatorie pentru admiterea în oricare profesie juridică) sunt:
- Cetățenie română, domiciliu în România
- Capacitate deplină de exercițiu
- Nu exercită o altă profesie salariată și autorizată
- Nu se află într-un caz de nedemnitate prevăzut de lege
Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonomă. Acest lucru înseamnă ca un avocat este supus doar legii, statutului profesiei și codului deontologic.
Profesia de avocat poate fi exercitată doar de o persoană înscrisă într-un barou competent al Uniunii Naționale a Barourilor din România – UNBR.
Avocatul are dreptul de a reprezenta și asista persoanele fizice și juridice în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmarire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale.
Orice persoană are dreptul de a-și alege liber avocatul, iar avocatul are obligația de a reprezenta cât mai fidel interesele clientului său. Relația dintre avocat și clientul său se bazează pe încredere, deoarece avocatul este obligat să păstreze confidențialitatea cu privire la orice informație furnizată de client, acesta fiind, de asemenea, și un drept al clientului.
Activitatea avocatilor se concretizează prin:
- consultații și cereri cu caracter juridic
- asistență și reprezentare juridică
- redactarea de acte juridice, atestarea identității părților și a autenticității datelor furnizate
- activități de mediere
- activități fiduciare, constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate
- stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate
- orice alte activități menite exercitării dreptului de apărare, în condițiile legii
Profesia de avocat poate fi exercitată prin cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale și societăți profesionale cu răspundere limitată.
În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate.
Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocati definitivi. În societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi. Societatea civilă profesională şi avocaţii care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare.
Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate civilă cu personalitate juridică, constituită în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel putin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte. Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.
Pentru a afla mai multe detalii privind drepturile, îndatoririle avocaților, precum și cauzele de incompatibilitate și nedemnitate în exercitarea acestei profesii, puteți consulta Legea 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Pentru a exercita funcția de consilier juridic este necesar ca persoana respectivă:
- Să aibă cetățenie română și domiciliul în România
- Să aibă capacitate deplină de exercițiu
- Să fie apt din punct de vedere medical
- Să nu se afle într-un caz de nedemnitate prevăzut de lege
Un consilier juridic are principala atribuție de a oferi consultanță juridică autorității sau instituției în serviciul căreia se află. De asemenea, consilierii juridici au următoarele competențe:
- asigură consultanță și reprezentare pentru autoritatea sau instituția publică în serviciul căreia se află, ori pentru persoana juridică cu care are raporturi de muncă, apără drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină;
- in condițiile legii și ale regulamentelor specifice unității, avizează și contrasemnează actele cu caracter juridic
- poate pune concluzii la judecătorie și la tribunale ca instanță de fond, la organele de urmărire penală, precum și la celelalte organe administrative cu atribuții jurisdicționale
- cel definitiv, poate pune concluzii la instanțele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum și la toate autoritățile și organele administrative cu atribuții jurisdicționale
Și consilierii juridici trebuie să efectueze o perioadă de stagiu de 2 ani, condițiile efectuării acestuia, ale definitivatului, precum și alte asemenea sunt cele prevăzute în legea pentru exercitarea profesiei de avocat și statutul profesional al acesteia, care se aplică în mod corespunzător.
Institutul Notarial Român organizează examenul pentru dobândirea calității de notar stagiar. Stagiatura durează 2 ani, după care urmează examenul de definitivat. Pe perioada desfășurării stagiului, notarul stagiar suportă cheltuielile de pregătire, neplata acestora sau nefrecventarea cursurilor atrăgând încetarea calității de notar stagiar.
Pentru a putea fi notar, este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:
- Cetățenie română, a unui alt stat membru UE, a unui stat aparținând Spațiului Economic European sau Confederației Elvețiene
- Domiciliu sau reședință în România
- Capacitate deplină de exercițiu
- Fără antecedente penale
- Cunoașterea limbii române
- O bună reputație
Pe lângă promovarea examenului de definitivat după perioada stagiului, mai pot intra în profesia de notar și cei care au exercitat timp de cel puțin 6 ani o funcție de specialitate juridică și au promovat concursul de admitere în funcția de notar public.
Activitatea notarilor se desfășoară într-un birou în care pot funcționa unul sau mai mulți notari publici asociați, cu personal auxiliar corespunzător.
Notarii publici sunt responsabili cu realizarea anumitor acte notariale:
- redactarea înscrisurilor cu conținut juridic
- autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public, de personal sau de avocat
- procedura succesorală notarială
- certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege
- legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri
- dau o dată certă înscrisurilor prezentate de părți
- primirea în depozit a înscrisurilor și documentelor prezentate de părți
- legalizarea copiilor de pe înscrisuri
- efectuarea și legalizarea traducerilor
- eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a întocmit
- alte operațiuni prevăzute de lege
Legea 36/1995 a notarilor publici.
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești organizează concursul de admitere în profesia de executor judecătoresc stagiar, stagiatura având o durată de 2 ani, dupa care urmează examenul de admitere în profesie.
Persoana care a exercitat timp de cel puțin 3 ani o altă funcție juridică și promovează acest examen poate deveni, de asemenea, executor judecătoresc definitiv.
Condițiile pentru a dobândi calitatea de executor judecătoresc sunt:
- Cetățenia română și domiciliu în România
- Capacitate deplină de exercițiu
- Fără antecedente penale
- Cunoașterea limbii române
- Apt medical
Principalele atribuții ale executorilor judecătorești sunt:
- punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii
- notificarea actelor judiciare și extrajudiciare
- comunicarea actelor de procedură
- recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe
- aplicarea măsurilor asiguratorii dispuse de instanța judecătorească
- constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă
- întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă
- întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor, după caz
- orice alte acte sau operațiuni date de lege în competența lui
Legea 188/2000 privind executorii judecătorești.
Poate să devină mediator absolventul de studii superioare, cu capacitate deplină de exercițiu, cu vechime în muncă de cel puțin 3 ani, care este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei activități și care are o bună reputație și nu are antecedente penale sau a săvârșit vreo faptă de natură a aduce atingere prestigiului profesiei. Acesta trebuie să urmeze un curs de formare a mediatorilor organizat de Consiliul de mediere, cursuri finalizate cu un examen. Profesia de mediator este o profesie liberală, cu tentă juridică.
Mediatorul are rolul de a prelua un conflict spre soluționare, atunci când părțile își dau seama că ele nu mai pot gestiona conflictul și că este necesară intervenția unui terț și apelează la mediere.
Mediatorul este ales de părți și acesta trebuie să încheie cu succes procedura medierii, bazându-se pe principiile neutralității, imparțialității și confidențialității.
Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.
Dac indep-linesc o functie publica de conducere de sercretar general uat licentiat in drept ce conditii trebuie sa indeplinesc ca sa opttez peu notar/avocat
Va multumesc frumos