Avocatoo RO

Proiect de lege privind economia de acces

3 minute • Cosmin Cojocariu • 12 martie 2017


Numărul proiectului

PL-x nr. 96/2017
Numele proiectului
Proiect de lege privind economia de acces
Scopul (ce se urmărește prin proiect)
 
 
 
 
 
 
Are ca obiect de reglementare domeniul economiei de acces, precum şi stabilirea măsurilor de promovare şi de sprijinire a acesteia.
Legea ar urma să se aplice oricărei activităţi economice din economia naţională care se desfăşoară prin intermediul unei platforme tehnologice, dacă are drept obiect prestarea de servicii şi/sau utilizarea de bunuri pentru o durată limitata de timp, cu excepţia activităţilor de jocuri de noroc şi pariuri.
Camera sesizată
Senatul
Camera decizională
Camera Deputaților
Stadiu
 
 
 
 
 
Proiectul de lege privind economia de acces a fost adoptat de către Senat ca urmare a depăşirii termenului, conform art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, în prezent fiind înregistrat la Camera Deputaţilor pentru dezbatere, aşteptând raportul Comisiei pentru industrii şi servicii şi al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. De asemenea, este aşteptat şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.
Iniţiator
Deputat
Modificări/ce se aduce nou
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Capitolul I este destinat definirii termenilor şi stabilirii obiectului legii. Spre exemplu, platforma tehnologică este definită drept un sistem de acces online prin intermediul căruia furnizorii îşi pot expune oferta; utilizatorii pot selecta un furnizor; plăţile şi confirmarea acestora se fac exclusiv prin mijloace electronice; furnizorii sunt admişi şi retraşi din platformă pe baza unor criterii expuse public; furnizorii pot fi evaluaţi de către utilizatori şi viceversa.
Capitolul II este destinat stabilirii regimului proprietăţii bunurilor tranzacţionate şi a relaţiei furnizor – furnizor de platformă tehnologică. Astfel, bunurile tranzacţionate prin intermediul platformei tehnologice nu sunt proprietatea furnizorului platformei tehnologice sau a operatorului acesteia.  Relaţia dintre furnizor, suportul local şi furnizorul platformei tehnologice nu vor face obiectul legislaţiei muncii.
Capitolul III stabileşte autoreglementarea  şi taxarea după cum urmează:

  • veniturile obţinute de furnizori în urma unor activităţi derulate prin intermediul platformei tehnologice se supun regimului de impozitare şi taxare în conformitate cu prevederile Codului fiscal (în cazul persoanelor juridice);
  • veniturile obţinute de furnizori în urma unor activităţi derulate prin intermediul platformei tehnologice sunt asimilate cu veniturile provenind din activităţi liberale care nu implică crearea unei societăţi comerciale (în  cazul furnizorilor persoane fizice).

Capitolul IV stabileşte sancţiunile nerespectării prevederilor legale, încălcări ce sunt considerate contravenţii şi se sancţionează cu amenda de la 500 lei la 3.000 lei (art.15).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.