ICCJ. Actiune in raspundere civila delictuala impotriva procurorului. Conditii si efecte
2 minute • Redactia • 28 aprilie 2017
| Numărul deciziei |
| 1911 |
| Data |
| 15 noiembrie 2016 |
| Instanța |
| ICCJ, Sectia a II-a Civila |
| Ce s-a decis |
| Procurorul nu este un prepus al instituţiei unde este încadrat, aşa după cum rezultă în mod expres din prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 potrivit cu care „în soluţiile dispuse procurorul este independent, în condiţiile legii”, astfel incat, în absenţa unui raport de subordonare în sensul prevăzut de art. 1000 alin. (3) C. civ. de la 1864, nu se poate reţine legitimarea procesuală pasivă a Parchetului in cadrul caruia functioneaza acesta. Exercitarea atribuţiilor specifice cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă reprezintă o abatere disciplinară prevăzută la art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, iar potrivit dispoziţiilor art. 134 alin. (2) din Constituţie, competenţa de a se pronunţa în domeniul răspunderii disciplinare a procurorilor şi de a identifica în concret existenţa unei erori judiciare în alte cauze decât cele penale revine în exclusivitate Consiliului Superior al Magistraturii care, în astfel de situaţii, îndeplineşte rol de instanţă de judecată. Prin urmare, instanţa de judecată învestită cu acţiunea în repararea prejudiciului nu poate cerceta în cadrul acţiunii în răspundere civilă delictuală prevăzută de art. 998 – 999 C. civ. de la 1864 activitatea desfăşurată de procuror în legătură cu urmărirea penală, întocmirea rechizitoriului şi trimiterea în judecată a autorului reclamanţilor, în considerarea dispoziţiilor legale speciale mai sus reţinute. |
| Link |
| ICCJ |
