Avocatoo 3

Recursul compensatoriu. Între reglementare și dezinformare

6 minute • Ionuț Giurge • 18 ianuarie 2019


Probabil unul dintre cele mai discutate subiecte în mass-media la ora actuală, opinia majoritară a presei cu privire la problema legii recursului compensatoriu pare să fie una fundamental greșită. Potrivit acesteia, datorită intrării în vigoare a acestei legi, persoanele eliberate în baza ei au comis din nou infracțiuni. Nu se poate pune semnul egal între cele două din mai multe considerente. Înainte de a lămuri acest lucru, trebuie clarificate anumite aspecte:
De ce a apărut Legea 169/2017 care modifică Legea 254/2013 și introduce recursul compensatoriu?
Legea a apărut ca urmare a unei încercări a Statului Român de a-și îndeplini obligațiile care îi revin din aderarea la Consiliul Europei și din ratificarea Convenției europene a drepturilor omului[1].
În anul 2017, România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului[2] pentru încălcarea art. 3 din Convenție, care interzice tortura și pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante, datorită supraaglomerării din locurile de deținere și a condițiilor improprii în care persoanele sunt deținute. Potrivit hotărârii-pilot Rezmiveș și alții c. România[3], statul român a fost obligat ca, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, să asigure un calendar clar pentru punerea în practică a unor măsuri corespunzătoare care să rezolve problema supraaglomerării penitenciarelor și a condițiilor improprii din locurile de deținere, astfel încât drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărei persoane să fie respectate[4].
CEDO a constatat că, până în anul 2016 au fost admise peste 150 de hotărâri împotriva României pentru încălcarea art. 3 din Convenție datorită supraaglomerării în locurile de deținere și a condițiilor degradante din cadrul acestora[5]. În acest sens, Curtea a propus, printre alte măsuri pentru rezolvarea problemei, și încercarea de a reduce numărul persoanelor încarcerate[6].
Ce prevede Legea 169/2017?
Potrivit art. 55¹ din Legea 254/2013, introdus prin Legea 169/2017, „La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.”.
Ce se înțelege prin condiții necorespunzătoare? Pe lângă exemplele oferite de alin. (3)[7], alin. (2) al aceluiași articol stabilește că „se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene.”. Potrivit hotărârii citate mai sus, CEDO a semnalat drept cauze de condamnare a României pentru încălcarea art. 3 din Convenție supraaglomerarea și condiții de detenție precum: igiena precară; hrană insuficientă sau necorespunzătoare; prezența șobolanilor, gândacilor, păduchilor; instalații sanitare nefuncționale; etc.[8].
De ce majoritatea presei pleacă de la o teză fundamental greșită?
Analizând articolele din presă pe această temă, majoritatea par să plece de la ideea după care „datorită legii recursului compensatoriu s-au comis mai multe infracțiuni/persoanele eliberate au recidivat”. [9]
Această afirmație este una complet eronată. Nu datorită acestei legi persoanele eliberate au recidivat, ci datorită incapacității statului de a reintegra în societate persoanele care comit infracțiuni. Este de menționat faptul că toate persoanele deținute în condiții necorespunzătoare, așa cum această sintagmă este interpretată de CEDO, au beneficiat de efectele acestei legi, iar nu doar cei care au fost condamnați pentru fapte grave sau foarte grave. Beneficiarii acestei legi ar fi fost oricum eliberați, cu câteva luni sau un an mai târziu.
Afirmația după care „dacă nu erau eliberați acum, faptele grave nu s-ar mai fi comis” este de asemenea eronată. Dacă beneficiarii legii ar mai fi stat câteva luni sau un an după gratii, rata recidivei ar fi scăzut brusc de la 70-80% la 0% ? Acele luni suplimentare ar fi dus la educarea și reintegrarea lor în societate? La fel de bine putem spune că dacă ei nu s-ar fi născut, nu ar fi comis niciodată infracțiuni și nicio victimă nu ar fi avut de suferit. Dată fiind rata recidivei este evident că scopul pedepsei, care ar trebui să fie nu doar punitiv, ci și educativ, este lipsit de efect.
Se poate concluziona că legea recursului compensatoriu și rata de recidivă nu au nicio legătură una cu cealaltă. Care ar fi posibilele soluții? Trebuie ca statul să-și modifice din temelie politica sa penală cu privire la reintegrarea în societate a celor vinovați de comiterea unor infracțiuni, căci rata actuală de recidivă ne demonstrează că strategia prezentă nu dă roade.
Ce se putea face ca faptele grave ce au apărut în presă să nu se fi comis? Pe lângă faptul că e nevoie de o modalitate de reabilitare eficientă și în acord cu drepturile fundamentale ale omului, se putea acorda beneficiul legii în discuție doar persoanelor care nu au comis fapte de violență în sens larg, însă această soluție ar fi fost la rândul ei susceptibilă de critici[10].
În final, poate e bine să ne întrebăm cum vedem, ca societate, persoanele care comit infracțiuni? Înțelegem prin pedeapsa închisorii un mijloc de reabilitare a lor sau un mijloc de excluziune socială, prin care îndepărtăm persoanele pe care nu le mai vrem prin preajmă?
Resurse:

 
 
 
 
[1] Ratificată prin Legea nr. 30/1994, M. Of. nr. 135 din 31 mai 1994.
[2] În continuare, CEDO.
[3] Disponibilă la http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/cedo/Rezmives-si-altii-impotriva-Romaniei.pdf.
[4] Ibidem, p. 41 ptc. 4.
[5] Ibidem, p. 35.
[6] Ibidem, p. 36.
[7] Cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, lipsa accesului la activități în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient, lipsa temperaturii adecvate a camerei, etc.
[8] Ibidem, p. 35, par. 106.
[9] Ideea reiese, implicit, din varii articole de presă, precum: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/vedemjust-solicita-parlamentului-abrogarea-legii-recursului-compensatoriu-1064107?fbclid=IwAR2uNc64gDCI4B7xAQyl7ms9LE0Pg1rF6dZa3QGjbCn40iH7KA8_NfRsHcs ; https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/cat-de-eficient-e-recursul-compensatoriu-eliberarile-inainte-de-termen-vor-continua-pana-in-2022-1063951 ; https://www.digi24.ro/opinii/daca-vei-fi-urmatorul-ce-se-mai-poate-face-cu-recursul-compensatoriu-1064683.
[10] E discutabil în ce măsură nu ar fi încălcat principiul egalității în fața legii și principiul non discriminării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *