Avocatoo RO

Cerere de recuzare a procurorului. Solutionare de catre procurorul superior. Neconstitutionalitate.

3 minute • Miruna Casiana Dumitrașcu • 12 martie 2017


1. 

Numărul deciziei
625/2016
2.  Cuvinte cheie
  cod de procedură penală, excepție de neconstituționalitate, cerere de recuzare, procuror
3.  Autorul sesizării
Având în vedere textul deciziei, constatăm că organul ce sesizează Curtea Constituțională a României este Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală.
4.  Obiectul sesizării
Acesta este reprezentat de soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 69, respectiv art. 70 din C.P.P. referitoare la soluționarea cererii de recuzare a procurorului de ședință de către procurorul ierarhic superior.
5.  Motivarea sesizării
Autoarea acesteia consideră că această soluționare, chiar și în cazul în care cererea de recuzare este formulată în cadrul camerei preliminare, este neconstituțională deoarece trebuie soluționată de către instanța de judecată în fața căreia a intervenit acest incident procedural, iar nu de către procurorul ierarhic superior.
Prin aceste articole sunt încălcate dispoziții din tratatele internaţionale privind drepturile omului, accesul liber la justiţie, poliţia instanţelor, rolul şi structura C.S.M., cât și deciziile C.C.R.
6.  Decizia Curții
Aceasta se pronunțã prin :
a)      Respingerea, ca inadmisibilã, a excepției de neconstituționalitate referitoare la art.69 din C.P.P.;
b)      Admiterea excepției de neconstituționalitate a art. 70 din C.P.P., constatând că acest articol contravine dispozițiilor constituționale.
7.  Motivarea deciziei
Pentru art. 69 – Curtea Constituțională are competența de a se pronunța, printre altele, asupra excepțiilor de neconstituționalitate asupra dispozițiilor unei legi, în cazul de față C.P.P. dacă are legătură cu soluționarea cauzei. Ȋnsă, în cazul de față nu a fost redactată o cerere de recuzare a organului de cercetare penală pentru a se putea pronunța asupra acesteia.
Pentru art. 70 – Curtea a statuat că procedura de soluţionare a cererilor de recuzare (=manifestarea de voinţă a uneia dintre părţi sau a procurorului, prin care se solicită ca persoana incompatibilă să nu facă parte din completul de judecată sau din constituirea instanţei de judecată) face parte integrantă din procedura de judecată, cere prezintă modalitatea concretă prin care justiţia este înfăptuită de către instanţele judecătoreşti. Această instituţie a recuzării în procesele judiciare se justifică prin imperativul asigurării unei judecăţi imparţiale.
Curtea constată că este înlăturată competența instanței judecătorești de a se pronunța asupra cererii de recuzare, fiind exclusiv de competența procurorului ierarhic superior. Nu oferă posibilitatea celui interesat să conteste în fața unei instanțe judecătorești ordonanța procurorului ierarhic superior prin care soluționează acea cerere.
Curtea reține că procurorul nu face parte din puterea judecătorească, astfel că acesta nu se poate pronunța deoarece înfăptuirea justiției se face doar de către Î.C.C.J și celelalte instanțe stabilite prin lege, astfel că procurorul nu dobândește atribuțiile instanțelor. De asemenea, prin nicio lege nu se poate înlătura o competență a unei autorități, ceea ce se întâmplă în cazul de față.
Se mai discută această posibilitate a procurorului superior ierarhic de a se pronunța asupra valabilității și menținerii actelor îndeplinite ori măsurilor dispuse de judecător sau în fața acestuia până la data admiterii cererii de recuzare, ceea ce duce la atribuirea în mod nejustificat a unei competențe ce ține de instanța de judecată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.