Reglementarea maghiară privind acordarea de concesiuni pentru exploatarea cazinourilor tradiționale și cea privind organizarea de jocuri de cazinou online
5 minute • Strajescu Alex • 23 aprilie 2018
Hotărârea în cauza C-3/17
Sporting Odds Ltd/Nemzeti Adó- és Vámhivatal Központi Irányítása
Astfel, aceste reglementări împiedică în mod discriminatoriu accesul operatorilor de jocuri de noroc stabiliți într-un alt stat membru la piața maghiară a acestor jocuri
Sporting Odds este o societate britanică titulară a unei autorizații privind organizarea jocurilor de noroc online, inclusiv a jocurilor de cazinou, în Regatul Unit.
În anul 2016, autoritatea fiscală maghiară a constatat că Sporting Odds oferea servicii de jocuri de noroc online în Ungaria fără a deține însă concesiunea și autorizația impuse în acest scop de legislația maghiară. Pentru această încălcare, autoritatea fiscală a aplicat Sporting Odds o amendă în cuantum de 3 500 000 de forinți maghiari (circa 11 260 de euro).
Întrucât a considerat că reglementarea maghiară privind organizarea jocurilor de noroc online și, în special, normele referitoare la jocurile de cazinou online erau contrare dreptului uniunii, Sporting Odds a introdus o acțiune la Fővárosi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság (Tribunalul Administrativ și pentru Litigii de Muncă din Budapesta, Ungaria) prin care urmărea obținerea anulării deciziei autorității fiscale.
Această instanță solicită Curții de Justiție să stabilească, între altele, dacă dispozițiile naționale referitoare la organizarea jocurilor de cazinou tradiționale și online sunt compatibile cu principiul liberei prestări a serviciilor.
Prin hotărârea pronunțată azi, Curtea constată mai întâi că faptul că, în Ungaria, anumite tipuri de jocuri de noroc (în special pariurile sportive și hipice) sunt supuse unui monopol public, în timp ce altele (în special jocurile de cazinou tradiționale și online) pot fi organizate de operatori privați, titulari ai unei autorizații adecvate, nu repune în discuție compatibilitatea acestui monopol cu principiul liberei prestări a serviciilor. Astfel, un asemenea sistem dual nu afectează, în sine, capacitatea acestui monopol de a-și atinge obiectivul care constă în special în prevenirea dependenței cetățenilor de jocurile de noroc.
De asemenea, faptul că acest sistem dual pare să aibă drept scop nu numai atingerea obiectivelor legitime urmărite, ci și generarea de venituri bugetare suplimentare și favorizarea unei expansiuni controlate a jocurilor de noroc nu repune în discuție, în sine, legalitatea regimului legal maghiar în măsura în care acesta vizează efectiv realizarea acestor obiective.
În consecință, sub rezerva verificării de către instanța maghiară a respectării acestor obiective, Curtea arată că sistemul dual de organizare a pieței jocurilor de noroc în Ungaria este compatibil cu dreptul Uniunii.
În continuare, Curtea constată că reglementarea maghiară rezervă posibilitatea de a obține o autorizație pentru organizarea jocurilor de cazinou online exclusiv operatorilor care exploatează, pe baza unei concesiuni, un cazinou situat pe teritoriul național, ceea ce constituie o restricție discriminatorie. În această privință, Curtea consideră că o asemenea restricție radicală privind principiul liberei prestări a serviciilor nu poate fi justificată prin obiectivele de ordine publică și de sănătate publică evocate de guvernul maghiar, deoarece aceste obiective ar putea fi atinse prin măsuri mai puțin constrângătoare.
În ceea ce privește aspectul dacă Ungaria garantează în mod nediscriminatoriu faptul că cerința prealabilă de a putea obține o autorizație în vederea organizării de jocuri de cazinou online (și anume aceea ce a deține o concesiune pentru exploatarea unui cazinou tradițional) poate fi îndeplinită de operatori, Curtea se referă la Hotărârea Unibet în care a constatat deja, într-un alt context, nelegalitatea reglementării maghiare referitoare la accesul la contractele de concesiune care permit organizarea de jocuri de noroc online.
Astfel, Curtea amintește, pe de o parte, că, deși posibilitatea de a organiza proceduri de cerere de ofertă în vederea încheierii unor contracte de concesiune este prevăzută de dreptul maghiar, asemenea proceduri de cerere de ofertă nu au fost încă organizate în Ungaria. Pe de altă parte, condiția potrivit căreia un operator de jocuri de noroc „de încredere” – cu care, în temeiul dreptului maghiar, statul poate încheia contracte de concesiune chiar și în lipsa unor proceduri de cerere de ofertă – trebuie să fi desfășurat timp de zece ani o activitate de organizare de jocuri de noroc în Ungaria constituie o diferență de tratament. Astfel, această cerință dezavantajează operatorii de jocuri de noroc stabiliți în alte state membre în raport cu operatorii naționali care pot îndeplini mai ușor această condiție.
În aceste condiții, Curtea statuează că nici reglementarea maghiară privind acordarea de concesiuni pentru exploatarea cazinourilor tradiționale, nici cea referitoare la organizarea de jocuri de cazinou online nu sunt compatibile cu principiul liberei prestări a serviciilor.
Hotărârea
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 22/18
