handshake final

România și relațiile internaționale

7 minute • ClaudiaM • 27 decembrie 2017


ART. 10Relaţii internaţionale

România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.

De ce articolul 10?

Observăm că articolul 10 reglementează unul dintre principiile generale din Constituția revizuită în 2003. Plasându-se în cadrul Titlului I și purtând denumirea marginală de “Relatii internationale”, articolului 10 îi este oferit un rol deosebit. Acesta consacră liniile directoare pe care le urmează politica externă română în formarea și dezvoltarea sa, concentrând, în esență și ideologia poporului român privind legătura acestora cu alte state.

  • În România, politica externă se realizează prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, care are sub egida sa misiuni diplomatice, oficii consulare și institute culturale și care răspunde în fața Guvernului și, în ultimă instanță, în fața Parlamentului. Desigur, Președintele României are și el atribuții în politica externă, în baza funcției sale de reprezentare a statului român și nu numai.
  • Din cele de mai sus, rezultă o anumită legătură între relațiile internaționale și suveranitatea statului. O condiție a existenței politicii externe este ca statul sa fie suveran. În lipsa unui stat suveran nu poate fi vorba despre o politică externă propriu-zisă, întrucât nu este întrunit elementul independenței.
  • Când ne referim la subiectele de drept internațional, vorbim de obicei despre state, însă în această sferă intră și organizațiile internaționale, ce reprezintă asocieri de state constituite pe bază de tratat.

Context istoric

Un scurt istoric este totuși necesar, întrucât el conduce la ceea ce România este astăzi, din punct de vedere diplomatic. România a trecut prin cele două Războaie Mondiale, urmate de perioada comunistă, care s-a întins până în decembrie 1989.
Totuși, chiar și în timpul Războiului Rece, România a susținut cooperarea la nivel internațional și a inițiat adoptarea, în cadrul sesiunii Adunării Generale a ONU, a Rezoluției nr. 2129: Măsuri pe plan regional pentru imbunătătirea relațiilor de bună vecinătate între statele europene aparținând unor sisteme social-politice diferite.
Reconstrucția democrației și integrarea europeană au avut natura de a reconfigura politica externă a țării de până atunci. Aceasta a îmbrăcat forma:

  • aderării la Consiliul Europei (1993)
  • semnării  Declarației de la Snagov (1995)
  • aderării la NATO (2004)
  • aderării la Uniunea Europeană (2007), în cele din urmă

Toate aceste acte definesc orientarea politicii externe românești contemporane, dar și o parte semnificativă din relațiile internaționale la care România a luat parte.

Conținut

Pe lângă toate acestea, articolul 10 vizează alte două concepte: “relații pasnice” și “relații de bună vecinatate”. Ambele noțiuni trebuie înțelese în mod general și nu stricto sensu.

  • Relațiile pașnice se bazează în principal pe principiile de drept internațional, așa cum au fost descrise de Carta ONU (respectiv de Rezoluția Adunării Generale: Declarația asupra principiilor dreptului internațional privind relațiile prietenești dintre state conform Cartei ONU).
  • Relațiile de bună vecinătate nu se reduc doar la regiunea geografică în care este situat statul român. Astfel, se observă faptul că ele pot fi înțelese sub aspectul a 2 dimensiuni:
  1. Dimensiunea geografică: relații în funcție de locul în care se află statul
  2. Dimensiunea politică: relații între orice state care folosesc și aderă la acest concept; aceste state sunt considerate “vecine” indiferent unde se află pe hartă și, în consecință și relațiile dintre acestea trebuie să fie pașnice

Prin urmare, dacă mai multe state recunosc existența unor relații de bună-vecinătate, statul român va putea avea acest tip de relații doar cu ele. În acest ultim sens oferit de dimensiunea politică, buna vecinătate este, de fapt, un principiu de drept internațional.
Relațiile se pot observa cel mai bine prin acțiunile diplomatice române, care s-au concretizat prin tratatele de colaborare și prietenie la care România este parte, prin tratatele privind drepturile omului și prin respectarea principiilor instituite de Carta ONU.

  • Cu vecinii geografici, s-au semnat mai multe tratate bilaterale în perioada postdecembristă:
  1. Tratatul cu Ungaria – 1996
  2. Tratatul cu Ucraina – 1997
  3. Tratatul cu Republica Moldova – 1996
  4. Între România și Serbia nu există o astfel de convenție, însă avem un tratat între Republica Populară Romană și Republica Populară Federativă Iugoslavia, ratificat în 1961, care este în vigoare pe baza declarației de succesiune a statelor

Tratatele de prietenie și colaborare semnate de România

  • Tratatul de prietenie, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Elenă, București, 1991
  • Tratatul de prietenie, de bună vecinătate și cooperare între România și Republica Turcia, București, 1991
  • Tratatul cu privire la relațiile prietenești și la cooperarea între România și Republica Polonă, București 1993
  • Tratatul de înțelegere amicală și cooperare între România și Republica Franceză, Paris, 1991
  • Tratatul dintre România și Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, București 1992

Articolul 10 oferă și temeiul acestor relații, respectiv tratate, acesta fiind alcătuit din:

  1. “Principiile de drept internațional”
  2.  “Celelalte norme general admise”

Principiile de drept internațional

  • Reglementarea constituțională are mai multe implicații, după cum principiile de drept internațional pot fi împărțite în trei categorii: principiile generale de drept internațional, principiile fundamentale sau principiile specifice ale dreptului internațional.
  • Principiile generale de drept internațional sunt acele principii ce constituie un mod de soluționare a diferendelor de către Curtea Internațională de Justiție (reglementarea art. 38 din Statutul CIJ se referă la acestea ca fiind: “principiile generale de drept recunoscute de națiunile civilizate”, de unde putem observa că au o vocație universală).
  • Principiile fundamentale de drept sunt consacrate de Carta ONU, precum și de Declarația din 1970 a Adunării Generale ONU asupra principiilor dreptului internațional privind relațiile prietenești și de cooperare dintre state, conform Cartei Națiunilor Unite și Actului Final al CSCE de la Helsinki.

Consecințe:

  • Orice tratat semnat de România trebuie să respecte principiile fundamentale de drept internațional de mai sus
  • Principiile de mai sus fac parte integrantă din tratate multilaterale care constituie un cadru normativ. Important este și principiul conformității tratatelor bilaterale cu cele multilaterale-cadru.
  • În acest fel, statul român poate încheia orice tratat bilateral și să nu îi fie afectate drepturile și obligațiile anterior asumate în mod general la nivel internațional.
  • Pe lângă principiile de mai sus, din perspectiva calității sale de membru U.E., România trebuie să respecte și principiile și normele comunitare.

“Celelalte norme general admise”

Sintagma “norme general admise” incorporează acele norme imperative, normele jus cogens, adică acele norme care, deși nu reprezintă principii de drept, stau la baza dreptului internațional, având o valoare morală generală.
Ele sunt definite în cadrul ART. 53 (Tratate în conflict cu o normă imperativă a dreptului internaţional general) din “Conventia de la Viena”:

În sensul prezentei Convenţii, o normă a dreptului internaţional general este o normă acceptată şi recunoscută de comunitatea internaţională a statelor în ansamblul ei, drept normă de la care nu este permisă nici o derogare şi care nu poate fi modificată decât printr-o nouă normă a dreptului internaţional general având acelaşi caracter.

Bibliografie
S.-C. Deaconu et al, Constituţia României. Comentarii pe articole, C.H. Beck, 2008
A.Năstase, B. Aurescu, Drept international public. Sinteze, C.H. Beck, 2015
A.Iorgovan, Geneza Constituţiei României, Monitorul Oficial, 1991
www.mae.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *