Schimbări în materia insolvenței – modificările aduse prin Legea 216/2022
11 minute • Ruxandra Răcăreanu • 27 octombrie 2022
Pe data de 17 iulie 2022 a intrat în vigoare Legea nr. 216/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a altor acte normative.
Cine a inițiat această modificare?
Ministerul Justiției, într-un demers de implementare în legislația locală a Directivei Europene în domeniul Restructurării și Insolvenței nr. 2019/1023 și de a transpune prevederile acesteia, a inițiat modificări asupra Legii nr. 85/2014.
⚖️ Căror proceduri se va aplica legea?
Ordonanța, astfel cum a fost modificată prin Legea de aprobare, se aplică tuturor procedurilor de insolvență deschise după data de 11 iulie 2020.
Cu titlu de excepție, modificările privind termenul pentru analiza cererilor de plată a creanțelor curente, cât și cele privind posibilitatea executării silite a creanțelor curente cu scadența depășită cu mai mult de 60 de zile, se aplică şi pentru cererile de deschidere a procedurii formulate în cadrul proceselor începute după data intrării în vigoare a acesteia, inclusiv celor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a legii.
De asemenea, modificarea privind stabilirea scadenței impozitelor aferente eventualelor reduceri de creanțe ca urmare a implementării planului de reorganizare începând cu data închiderii procedurii de insolvență se aplică tuturor procedurilor deschise pentru debitorii care la data intrării în vigoare a Legii nr. 216/2022 nu au un plan de reorganizare aprobat.
Cui se aplică noua reglementare?
Până acum legea NU s-a aplicat profesilor liberale, acestea fiind exceptate prin art. 3 din Legea nr. 85/2014.
Prin modificarea acestui articol, se prevede că procedurile prevăzute se aplică profesioniştilor, astfel cum sunt definiţi la art. 3 alin. (2) din Codul civil, cu excepţia celor cu privire la care se prevăd dispoziţii speciale în ceea ce priveşte regimul prevenirii insolvenţei şi al insolvenţei lor. În cazul profesiilor liberale, procedurile prevăzute de prezenta lege vizează întreprinderea acestora, iar nu statutul profesional.
❗Noua lege exceptează de la procedura insolvenței doar două profesii liberale: notarii publici și executorii judecătorești.
Modificările principale
⏰ Procedura avertizării timpurii
Avertizarea timpurie reprezintă:
alertarea asupra existenței unor circumstanțe care ar putea da naștere stării de dificultate sau de insolvență a debitorului și care îi pot semnala acestuia necesitatea de a acționa fără întârziere și/sau furnizarea, cu titlu gratuit, a unor informații cu privire la soluții de redresare.
În baza acestei noi proceduri, profesioniștii sunt alertați de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligații. Le sunt puse la dispoziție gratuit, online, informații cu privire la soluțiile de redresare prevăzute de lege.
📣 Astfel, sunt transmise notificări de alertă în mod automat prin sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor/ANAF. Ele vizează neexecutarea obligațiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către bugetul asigurărilor de șomaj.
Procedura de comunicare a notificărilor de alertă, incluzând cuantumul obligaţiilor restante ce atrage emiterea mesajului de alertă, pe categorii de debitori stabilite potrivit legislaţiei fiscale, data emiterii primului mesaj de alertă şi, dacă este cazul, frecvenţa mesajului de alertă şi formatul acestuia, se aprobă în condiţiile prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Informarea și îndrumarea
În acest sens, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului pune la dispoziţia publicului pe site-ul oficial, într-o secţiune dedicată informării şi îndrumării în domeniul avertizării timpurii:
a) informaţii detaliate cu privire la avertizarea timpurie şi rolul acesteia de a semnala debitorului necesitatea de a acţiona fără întârziere;
b) indicatori pentru o evaluare generală a situaţiei financiare, în vederea diagnosticării stării de dificultate sau a insolvenţei, utilizând programe de diagnosticare disponibile;
c) informaţii sistematizate şi prezentate într-un format uşor de utilizat privind soluţii de redresare, inclusiv procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, având ca efect şi descărcarea de obligaţii;
d) lista practicienilor în insolvenţă şi a autorităţilor şi organismelor care exercită supravegherea acestora;
e) informaţii privind programe şi alte facilităţi de sprijin.
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului va pune la dispoziție o linie telefonică de îndrumare și asistență în domeniul avertizării timpurii. Scopul este o evaluare generală a afacerii în vederea accesării unor soluții de redresare. Această obligație a fost amânată și se va aplica începând cu data de 17 iulie 2023.
📌 Procedura concordatului preventiv
Procedura concordatului preventiv reprezintă:
procedura judiciară de prevenire a insolvenței, a cărei deschidere suspendă executările silite în condițiile prezentei legi, iar debitorul își redresează activitatea și își achită total sau parțial creanțele afectate în baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror creanțe sunt afectate și omologat de judecătorul-sindic.
Cine o poate deschide?
Noua lege prevede câteva modificări la regulile concordatului preventiv. Dacă anterior procedura de concordat preventiv putea fi deschisă doar de către debitor, acum aceasta va putea fi deschisă și la cererea unuia sau mai multor creditori care dețin o creanță certă și lichidă, cu condiția obținerii acordului prealabil al debitorului aflat în dificultate.
Această cererea va fi însoțită de următoarele documente:
a) acordul debitorului, exprimat în scris, împreună cu indicarea practicianului ales de acesta;
b) justificarea dificultății, prin raportul administratorului concordatar, fie de către debitor, fie de către creditorul care formulează cererea;
c) declarația debitorului potrivit căreia acesta nu se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a), b) și c) ale art. 16.
Termenul de implementare
O altă modificare privește termenul maxim pentru implementarea măsurilor stabilite prin planul de restructurare – 48 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu 12 luni. În primul an este obligatorie plata a minimum 10% din valoarea creanțelor afectate prin concordat, conform art. 24, alin. (7).
Suspendarea de drept a executărilor
Conform art. 25, alin. (1) de la data deschiderii procedurii de concordat se suspendă de drept toate executările silite îndreptate împotriva debitorului sau acestea nu încep, indiferent de natura creanței, pe o perioadă de 4 luni.
Pe parcursul duratei suspendării se va suspenda și cursul prescripției dreptului de a cere executarea silită. Pe parcursul perioadei prevăzute la alin. (1) nu se va putea dispune ridicarea măsurii suspendării. Prin excepție, executarea silită a creanțelor salariale nu este suspendată de drept. Aceasta poate fi suspendată de judecătorul-sindic la cererea debitorului, dacă debitorul face dovada capacității plății sumelor pentru care se dispune suspendarea chiar și în mod eșalonat, cel puțin în cuantumul în care ar fi acoperite în procedura de executare silită.
Suspendarea de drept a executărilor silite se menține pe o perioadă de maximum 4 luni, dar nu mai târziu de data pronunțării unei hotărâri de omologare a planului de restructurare sau de închidere a procedurii ca urmare a neîndeplinirii condițiilor de confirmare a acestuia.
Pentru motive temeinice, la cererea debitorului, a unui creditor sau a administratorului concordatar, judecătorul-sindic poate dispune prelungirea măsurii suspendărilor executărilor silite sau poate acorda o nouă suspendare pentru una sau mai multe perioade determinate.
Care sunt motivele temeinice pentru prelungirea măsurii suspendărilor?
Pot constitui motive temeinice, dar nu se limitează la:
a) s-au înregistrat progrese relevante în negocierile asupra planului de restructurare sau au fost finalizate negocierile și nu a fost confirmat încă planul de restructurare;
b) nu este adusă o atingere neechitabilă drepturilor creditorilor.
Suspendarea executărilor silite nu se aplică acordurilor de compensare bilaterală. Cu toate acestea, suspendarea se aplică în cazul executării silite de către un creditor a unei creanțe față de un debitor care rezultă din aplicarea unui acord de compensare bilaterală.
Durata totală a suspendării, cu prelungiri și reînnoiri, nu poate depăși 12 luni de la data deschiderii procedurii de concordat preventiv.
📝 Planul de restructurare
Conform art. 27, planul de restructurare se votează doar de creditorii care dețin creanțe afectate, creditorii ale căror creanțe nu sunt afectate neavând drept de vot asupra acestuia. În cazul în care, pe durata negocierilor, au fost aduse modificări planului de restructurare, acesta va fi comunicat, de administratorul concordatar, creditorilor afectați în vederea exprimării votului
Următoarele creanțe se constituie în categorii distincte, care votează separat un plan de restructurare:
a) creanțele care beneficiază de drepturi de preferință;
b) creanțele salariale;
c) creanțele creditorilor indispensabili, dacă este cazul;
d) creanțele bugetare;
e) celelalte creanțe.
În vederea votării planului de restructurare se pot constitui, în cadrul aceleiași categorii de creanțe, una sau mai multe subcategorii aparținând unor creditori cu interese specifice comune, al căror tratament poate fi diferit de la o subcategorie de creanțe la alta.
După aprobarea planului de restructurare de către creditori, debitorul solicită judecătorului-sindic, în termen de maximum 3 zile de la încheierea procesului-verbal de aprobare a planului de restructurare, să omologheze planul de restructurare.
✅ Cererea de omologare va fi însoțită de următoarele documente:
a) planul de restructurare, în forma finală votată de creditori, potrivit prezentei legi;
b) raportul de evaluare a activelor din patrimoniul debitorului avut în vedere la întocmirea planului de restructurare;
c) dovada de primire de către creditorii afectați a planului de restructurare, iar în cazul în care lipsește dovada de primire, dovada transmiterii la sediul menționat în registrele în care sunt înregistrați aceștia/domiciliul acestora;
d) procesul-verbal de constatare a votului creditorilor și voturile exprimate de aceștia.
Obținerea hotărârii de omologare
Conform art. 29, de la data pronunțării hotărârii de omologare a planului de restructurare se suspendă de drept executările silite individuale asupra debitorului ce au ca obiect recuperarea unor creanțe afectate și curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită creanțelor acestora.
Dobânzile, penalitățile de întârziere și orice alte accesorii aferente creanțelor afectate vor avea tratamentul prevăzut în planul de restructurare omologat.
În cazul în care planul de restructurare omologat prevede reduceri de creanțe, impozitele eventual datorate de debitor devin scadente la data pronunțării unei hotărâri de judecătorul-sindic prin care se constată îndeplinirea planului de restructurare.
Conform art. 31, de la data omologării până la data pronunțării unei hotărâri judecătorești de încetare a procedurii nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor la cererea unui creditor afectat.
Dacă un plan de restructurare este omologat de instanța de judecată, activitatea debitorului va trebui restructurată în conformitate cu prevederile acestuia, iar drepturile creditorilor titulari ai unor creanțe afectate urmează a fi modificate în conformitate cu prevederile acestuia, de la data pronunțării hotărârii de omologare.
După omologare, debitorul își desfășoară activitatea în limitele afacerii sale obișnuite, în condițiile planului de restructurare, sub supravegherea administratorului concordatar.
🚩 Opozabilitate
Un plan de restructurare omologat trebuie respectat de toți creditorii, inclusiv de cei care au votat împotrivă sau nu și-au exprimat votul cu privire la acesta.
Planul de restructurare omologat nu va produce niciun efect cu privire la creditorii neafectați de prevederile acestuia.
Planul de restructurare va fi opozabil creditorilor bugetari, cu condiția respectării prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat, potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 71.
Închiderea procedurii concordatului preventiv
Procedura concordatului preventiv se închide prin hotărâre a judecătorului-sindic în situațiile prevăzute de art. 34 din lege.
Concluzie
Procedurile vor putea fi accesate de orice debitor aflat în dificultate, indiferent dacă situația de dificultate a acestuia este una financiară sau operațională, însă ar putea conduce la insolvență dacă nu ar fi luate măsuri de restructurare. Noțiunea este extinsă față de cadrul anterior, când se făcea referire doar la dificultatea financiară. Considerăm că modificările Legii nr. 85/2014 pun accentul pe ajutorarea debitorilor aflați în nevoie, încercând pe cât posibil o menținere operațională a activității acestora.
Poză de Mikhail Nilov, pe Pexels
