Scurte expuneri obiective despre proiectul gratierii
5 minute • Cosmin Cojocariu • 03 februarie 2017
În lumina celor petrecute în ultima perioadă, pentru a avea o proiecţie corectă – măcar într-o oarecare măsură – a informaţiilor actuale, consider că se impune prezentarea graţierii în forma proiectului de lege depus la Senatul Parlamentului României, cât şi scurte prezentări ale instituţiei graţierii unde este necesar. Proiectul de lege poate fi consultat aici https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L014FG.pdf , iar reglementarea graţierii poate fi găsită în art. 160 din Codul Penal, precum şi în Legea nr. 546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii, aici http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/38949 .
Proiectul va trebui să urmeze întreaga procedură legislativă pentru a putea deveni lege şi pentru a produce efecte. Astfel, va trebui dezbătut în comisiile Senatului şi apoi să primeasca avizele necesare; dezbătut în Plenul Senatului; adoptat cu majoritatea membrilor Senatului, după care urmează să fie trimisă la Camera Deputaţilor unde va trebui să urmeze aceeaşi procedură. Dacă va fi adoptată și de Camera Deputaţilor, legea va fi trimisă spre promulgare la Preşedintele României care va putea fie să o promulge, fie să o trimită spre reexaminare Parlamentului. De asemenea, legea poate fi atacată la Curtea Constituţională înainte de a fi promulgată. Dacă în cadrul controlului constituţional se ivesc vicii de neconstituţionalitate, Parlamentul va trebui să pună în acord legea cu dispoziţiile Curţii din hotărârea pronunţată. Graţierea nu produce efecte decât după publicarea în Monitorul Oficial, iar aceasta implică promulgarea de către Preşedinte.
In primul rand … ce este gratierea?
Graţierea este o măsură prin care se dispune înlăturarea, în tot sau în parte, a executării pedepsei sau prin care se dispune schimbarea pedepsei în una mai uşoară.
Graţierea poate fi colectivă sau individuală, dar voi face referire doar la graţierea colectivă deoarece aceasta este pusă în discuţie în această perioadă.
Prin graţiere nu se înlătură caracterul infracţional al faptei pentru care o persoană a fost condamnată.
De această graţiere vor beneficia, potrivit proiectului în forma actuală, persoanele condamnate la pedeapsa închisorii sau la executarea unor măsuri privative de libertate (în cazul minorilor) pentru o perioadă de cel mult 5 ani. Aceasta este regula.
Excepţia este că vor beneficia de graţiere, dacă au fost condamnaţi pentru infracţiuni în cazul cărora legea prevede pedeapsa cu închisoare pe o perioada de cel mult 10 ani, femeile însărcinate şi persoanele care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. Totuşi, aceştia vor beneficia de graţierea doar a jumătate din pedeapsa cu închisoare, pe când cei menţionaţi anterior, care constituie regula, vor beneficia de graţiere totală.
Pentru ce/cine nu se aplica gratierea?
În cadrul proiectul privind graţierea sunt prevăzute unele infracţiuni în cazul cărora nu poate fi aplicată graţierea.
Spre exemplu, nu vor beneficia de graţiere cei care au săvârşit infracţiuni contra vieţii (e.g. omor, omor calificat, ucidere din culpa), infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale (e.g. violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor), infracţiuni de genocid şi contra umanităţii, infracţiuni de corupţie (e.g. luarea/darea de mită, traficul/cumpărarea de influenţă), infracţiunea de delapidare, infracţiunea de abuz în serviciu, infracţiunea de conflict de interese. Toate infracţiunile exceptate pot fi vazute la art. 5 alin. 2 din proiect.
Din analiza proiectului şi a instituţiei graţierii mai rezultă următoarele:
- NU beneficiază de graţiere cei care sunt condamnaţi la pedeapsa închisorii cu suspendare. Pentru ca aceştia să beneficieze de graţiere este necesar ca acest aspect să fie prevăzut expres.
- graţierea NU are efect asupra măsurilor de siguranţă (confiscarea specială/extinsă, interzicerea ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii, internarea medicală sau obligarea la tratement medical) .
- graţierea NU are efect asupra drepturilor persoanei vătămate. Graţierea poate fi văzută ca o iertare de la executarea pedepsei cu închisoarea, însă condamnatul va trebui, în continuare, sa acopere prejudiciile cauzate prin săvârşirea infracţiunii.
- graţierea NU are efect asupra pedepselor complementare (interzicerea exercitării unor drepturi [dreptul de a fi ales în autorităţi sau funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat, drepturile părinteşti, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria de care condamnatul s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii], degradarea militară şi publicarea hotărârii de condamnare). Pentru ca graţierea să producă efecte şi asupra acestora este necesar ca acest aspect să fie prevăzut expres.
- NU beneficiază de graţiere cei care s-au sustras de la executarea pedepsei închisorii sau a măsurii educative privative de libertate.
- NU beneficiază de graţiere persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă, nici celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare.
